1,413 matches
-
de Dumnezeu stă în păzirea poruncilor Lui. Și poruncile Lui nu sunt grele” (I.Ioan 5:3). Dragostea Lui Dumnezeu acoperă în mod absolut și perfect nevoia omului de a fi iubit și protejat. Cine își clădește dragostea pământeacă adică „erosul” (dragostea firească), „filio”(dragostea prietenească) și „storge” (dragostea de familie) pe fondul eteren al dragostei necondiționate „agape”, adică cea dumnezeiască, are împlinirea totală aici pe pământ. Problema e cu sistemul de valori. Dragostea „agape” este cea care cere golirea omului
DESPRE DRAGOSTEA DINTRE DUMNEZEU ŞI OAMENI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1409375386.html [Corola-blog/BlogPost/370430_a_371759]
-
LUI LUCIAN BLAGA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 334 din 30 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Eseu de AL:FLORIN ȚENE "Complexul lui Empedocle" în poezia lui Lucian Blaga Menținându-se aproape permanent în același registru impersonal, erosul blagian sugerează, alături de o existență de-o clipă, coabitarea frenetică în ansamblul lanțului ființei. La acesta, femeia nu e o închipuire, ca la Dante, nu e o donna angelicato, așa cum nu este un oarecare "obiect" folosit în potolirea simțurilor și
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIE LUI LUCIAN BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_complexul_lui_empedocle_in_poezie_lui_lucian_blaga.html [Corola-blog/BlogPost/355155_a_356484]
-
este un oarecare "obiect" folosit în potolirea simțurilor și desfătare, ca în silogismul misoginilor medievali. Poetul, lipsit de identitate civică, atribuie femeii nu scheme decorative și abstracțiuni, ci "identități corporale captivante și spirituale" (Z. Cârlugea, "Poezia lui Lucian Blaga", 1995). Erosul blagian nu apare niciodată ca pasiune erotică. În adâncurile arderii ekstazis-ului, intereferența logoseros ne dezvăluie un minim necesar de conștiință, sublimată nu în asimilarea hedonistă a păcatului originar. Spre individualizarea emoției năzuie poetul, dar prin aceasta nu mai puțin spre
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIE LUI LUCIAN BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_complexul_lui_empedocle_in_poezie_lui_lucian_blaga.html [Corola-blog/BlogPost/355155_a_356484]
-
hedonistă a păcatului originar. Spre individualizarea emoției năzuie poetul, dar prin aceasta nu mai puțin spre neantizarea individualismului marcat de orgoliu, în speranța de a o găsi, în contact cu mediul înconjurător, sensurile aventurii sale cosmice, de a-și contempla erosul în necredința identității. De aceea lipsește gestul de posesiune, în spirit eminescian, plenar și, implicit, a reflecțiilor de gelozie, atât în interiorul eului, cât și în afara lui. Pentru tânărul Blaga iubirea constituie una din temele permanenței, cu închingări misterioase la rădăcina
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIE LUI LUCIAN BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_complexul_lui_empedocle_in_poezie_lui_lucian_blaga.html [Corola-blog/BlogPost/355155_a_356484]
-
genelor pe un obraz", prin "geografia răsăritenelor și apusenelor/ basme". Femeile, la Lucian Blaga, sunt de o transparență fragedă, "tremur în palme răsfrânt": "Le slăvesc și le cânt/ pentru sfârșitul de drum/ ce-l au pe pământ!" ("Viori aprinse, femeile"). Erosul se înscrie la Blaga, ca o dialectică conformă cu evoluția poeziei sale. Acesta se simte metafizic în "Poemele luminii", cu aderență plenară la acel misterium cosmicum și dispare în "Pașii Profetului", pentru ca în tărâmul "marii treceri" să se umple de
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIE LUI LUCIAN BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_complexul_lui_empedocle_in_poezie_lui_lucian_blaga.html [Corola-blog/BlogPost/355155_a_356484]
-
Cu privire la versurile aflate sub lupa noastră, cu „dendrite“ pe rifturile „continentului“ (macrotemei) Iubirii/Erosului ca dintr-o antic-sacră poemă, Cântarea Cântărilor, reținem pentru Distinsul Receptor de Poezie, fie acesta și dintre „cei mai grăbiți“ prin cosmicele noastre dienocuri, câteva fraze - veritabilă „radiografie“ de mare finețe / fidelitate - din prefața semnată de cel mai autorizat și
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1394970036.html [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
între ele sau se aseamănă, după cum merge firul ,,poveștii”. În „Femeie în fața lui Dumnezeu”, prozatoarea se apleacă spre civilizația Samizegetusei și credința bătrânului Zamolxes, dar face și trecerea spre condiția femeii în lumea de azi. Romanul se inscrie în proza erosului, având ca temă mitul iubirii și motivul cuplului. Experiențele limită trăite de eroină, aflată în căutarea iubirii perfecte, simbolizează unitatea primordială a spiritului uman, dorința de a descoperi absolutul. Totuși, o astfel de iubire nu poate fi oferită decât Dumnezeu
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_femeie_in_fata_lui_dumnezeu_o_carte_despre_doua_civilizatii_semnata_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
între ele sau se aseamănă, după cum merge firul ,,poveștii”. În „Femeie în fața lui Dumnezeu”, prozatoarea se apleacă spre civilizația Samizegetusei și credința bătrânului Zamolxes, dar face și trecerea spre condiția femeii în lumea de azi. Romanul se inscrie în proza erosului, având ca temă mitul iubirii și motivul cuplului. Experiențele limită trăite de eroină, aflată în căutarea iubirii perfecte, simbolizează unitatea primordială a spiritului uman, dorința de a descoperi absolutul. Totuși, o astfel de iubire nu poate fi oferită decât Dumnezeu
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_femeie_in_fata_lui_dumnezeu_o_carte_despre_doua_civilizatii_semnata_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
arborical, Peștilor în Zodiacul arab și Perlei în Zodiacul indian. (Dorian Green-Zodiac Universal. Ed. Vremea, București, 1998) Pinul este simbol al veșniciei, fiind cel mai căutat material pentru construcția Templelor șintoiste. În artă, Pinul semnifică forța vitală, iar în literatură erosul, fidelitatea, consecvența, răbdarea, demnitatea. Conul de pin apare în ritul cultelor lui Dionysos și al Cibelei. (Jean Chevalier/ Alain Gheerbrant-Dicționar de Simboluri,vol. 3, Ed. Artemis, București, 1995) Mari bucurii tuturor Dragobeților, în mod expres tuturor Ionilor și în mod
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1424772726.html [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
CRISTINA NECULA - CASTELUL PARADISULUI REGĂSIT PRINTR-UN DISCURS ÎNDRĂGOSTIT Autor: Cristina Necula Publicat în: Ediția nr. 433 din 08 martie 2012 Toate Articolele Autorului În jurnalul de dragoste, Orașul inimii în timp, scriitoarea Carmen Ștefănescu oferă revelația unei filosofii a erosului retrăit prin actul scriiturii: „Știam că, ajungând acasă, voi putea asambla cuburile clipelor într-un castel de cuvinte, voi putea să mă joc, cu timpul,de-a eternitatea”(1) „Știam, continuă scriitoarea, că mă voi putea întoarce într-o copilărie
CASTELUL PARADISULUI REGĂSIT PRINTR-UN DISCURS ÎNDRĂGOSTIT de CRISTINA NECULA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_necula_castelul_paradisului_r_cristina_necula_1331203870.html [Corola-blog/BlogPost/346589_a_347918]
-
față de iubirea altruistă -philia - așa cum era la grecii antichității) nu poți iubi autentic fără atracție, trebuind să existe acolo dorințe trupești și/sau sufletești contopite și întrepătrunse, dorințe aprige de empatie, conglomerate de afecțiuni, și multe ‘întrebări’ fără răspuns.. În eros (termenul definitor în dragostea de cuplu - la greci; aveau în vechime 4 termeni pentru dragoste!) pe lângă iubirea universală de care tot vorbim, pe lângă atracție și multe întrebări la care nu ai cum să răspunzi pentru ce ți la cineva. Neînsemnând
DRAGOSTEA, POVESTE VECHE… de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1455282154.html [Corola-blog/BlogPost/369209_a_370538]
-
dar o matematică a sensurilor din geometria în spațiu care ține și durează, care absolvă în virtuozitatea scrierii. Metafora cu anexele sale, stilistica în atașament, limbajul poetic în conexare estetică, iată structurarea originală a versurilor lui Dan Iancu și astfel erosul tinde spre perfecțiune onirică: ”mai ascunde-te între așternuturile/ mirosind a dragoste/ încă/ să mă visezi/ că sunt/ și că nu am plecat/” iar visul devine o realitate de rezistență, o peliculă protectoare, o ecranare a închipuirii poetice. La versul
DESPRE ÎNŢELES de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1433079666.html [Corola-blog/BlogPost/377815_a_379144]
-
acte, gesturi, comportamente etc.; estetica - echilibrul, firesc, foarte bine conceput și realizat, al tuturor elementelor ce desăvârșesc textul, echilibru care, în spiritul aceleiași meritocrații, și al derivatelor sale subsecvente (axiologie, excelență), este justificat etic. Urmează motivele. Tot atâtea, câte proze: Erosul (Iulia Feier); Adiaphora (cum numeau filosofii stoici „lucrurile indiferente”, „nici bune, nici rele”, exact acelea din care ne este alcătuită viața, entități nespectaculoase, în sine, dar conținând întregul mister al existenței) (Vila de sub colină sau cum se poate scrie puțină
EUGEN DORCESCU, ÎNTRE DHYANA ŞI MAYA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1467869259.html [Corola-blog/BlogPost/370648_a_371977]
-
se produce nici în „Lacul”, un mic lied în care poetul fantazează construind o întâlnire posibilă, proiectată pe lac la subjonctiv. În „Crăiasa din povești” zâna încearcă să facă să apară prin practici magice chipul iubitului în oglinda apei. Primăvara Erosului la Eminescu e dominată de elemente lunare, acvatice, vegetale, în care iubiții nu se prea găsesc, „Hai în codru cu verdeață”- își cheamă poetul iubita. Sau „Vino-n codru la izvorul...” În „Povestea codrului” el se cufundă în copilărie și
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Farmecul_poeziei_eminesciene_ion_ionescu_bucovu_1389351668.html [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
fericit într-o lume frumoasă. Natura văratecă, aromată cu mirosuri florale ( „Iar în iarba înflorată, somnoros suspin-un greier.../ E atâta vară-n aer, e atât de dulce zvonul”) într-o dulce somnie se află sub aceeași putere iluzorie a Erosului. Belșugul apelor clare și mișcarea lor și a lebedelor, mișcarea lunii pe cer fac un cadru viu, în care se întretaie lumini și sonuri dulci cu parfumuri delicate într-o armonie universală exprimată fonic, sugerând o pace supremă. Delirul iubirii
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Farmecul_poeziei_eminesciene_ion_ionescu_bucovu_1389351668.html [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
Cu privire la versurile aflate sub lupa noastră, cu „dendrite“ pe rifturile „continentului“ (macrotemei) Iubirii/Erosului ca dintr-o antic-sacră poemă, Cântarea Cântărilor, reținem pentru Distinsul Receptor de Poezie, fie acesta și dintre „cei mai grăbiți“ prin cosmicele noastre dienocuri, câteva fraze - veritabilă „radiografie“ de mare finețe / fidelitate - din prefața semnată de cel mai autorizat și
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” by http://revistaderecenzii.ro/ion-pachia-tatomirescu-emisferele-androginului-bisturiul-zeus-chirurgului-si-cantarea-cantarilor/ [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
foarte vast care cuprinde un conglomerat de abordări și practici. Dar adevărul este doar unul. După cum bine știm, sau ar trebui să știm, dragostea este de patru feluri: „agape”, adică dragostea necondiționată, “storge”, dragostea față de familie, „filio” cea prietenească și „eros”, care se referă la atracția fizică adică cea carnală. Din păcate, majoritatea oamenilor se opresc doar la cea de-a patra categorie și de aceea există și o mare confuzie în care, spre regretul nostru, unii trăiesc, având o gândire
DESPRE DRAGOSTEA DINTRE OAMENI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1409048679.html [Corola-blog/BlogPost/368190_a_369519]
-
și pământul. De ce? A vrut să le acorde drepturile omului? Nu le-a făcut niciun bine! Dimpotrivă! A stârnit mânia lui Dumnezeu asupra lui și asupra țării. Ceea ce a făcut Solomon era o dovadă clară a înrobirii lui în patima erosului care i-a tulburat rațiunea, în pofida faptului că până atunci i se dusese faima înțelepciunii lui în toată lumea. Da! Ne mirăm uneori când oameni inteligenți cad în capcana erosului? Nu vă mirați! Și azi este foarte dezvoltată tactica fornecațiilor și
DESPRE DRAGOSTEA DINTRE OAMENI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1409048679.html [Corola-blog/BlogPost/368190_a_369519]
-
făcut Solomon era o dovadă clară a înrobirii lui în patima erosului care i-a tulburat rațiunea, în pofida faptului că până atunci i se dusese faima înțelepciunii lui în toată lumea. Da! Ne mirăm uneori când oameni inteligenți cad în capcana erosului? Nu vă mirați! Și azi este foarte dezvoltată tactica fornecațiilor și a desfrânărilor de tot felul. Oamenii aleargă să își satisfacă fizicul, uitând că dacă sufletul nu este fericit, pasiunea trupului scade mereu. Și ajung la divorțuri și la despărțiri
DESPRE DRAGOSTEA DINTRE OAMENI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1409048679.html [Corola-blog/BlogPost/368190_a_369519]
-
este Dragostea. Cei mai puțini interlocutori mi-au explicat că iubirea este un mod de a exista, de a fii viu, de a te dărui și de a te raporta cu afecțiune și empatie la cei din jur. Diferența dintre „eros” și „agape” este ca cea dintre un somn adânc și moartea. „Cântarea Cântărilor” spune că: „dragostea este tare ca moartea”. Dar dacă dragostea este un fel de a trăi atunci ce face ea și ce nu face ea? În același
DESPRE DRAGOSTEA DINTRE OAMENI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1409048679.html [Corola-blog/BlogPost/368190_a_369519]
-
iubesc și nu te înțeleg. De aceea, cred că atunci când trebuie să luăm o decizie trebuie să fim convinși că partenerul de viață sau viitorul partener de viață are aceleași valori, același Dumnezeu și aceeași idealuri. Altminteri, sfârșim rău deoarece “erosul” se atenuează, „filio” poate să se rupă, iar dacă nu există „agape” care să țină strânsă legătura dintre suflete și duhuri ... niciun psiholog bun din întreaga lume nu mai poate relega ceea ce de fapt a fost doar un „foc de
DESPRE DRAGOSTEA DINTRE OAMENI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1409048679.html [Corola-blog/BlogPost/368190_a_369519]
-
ori o simplă „pânză de păianjen”. Judecând drept, putem concluziona ușor ce puțini oameni au dragostea „agape” care face să persiste frumos atât o prietenie - „filio” - dar chiar și o viață intimă binecuvântată și lăsată pe pământ de Dumnezeu adică “erosul” în cadrul unei căsnicii. Ce fel de dragoste cultivăm? Cum stăm de altfel cu dragostea? O întrebare care se pune mai în glumă, mai în serios, în societate. Pentru că dragostea „agape” ne ajută să avem curaj să fim mereu sinceri, autentici
DESPRE DRAGOSTEA DINTRE OAMENI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1409048679.html [Corola-blog/BlogPost/368190_a_369519]
-
a refăcut, ca și Nae Ionescu și emulii lor, parcursul gândirii și „drama vieții lui Platon” descrise profetic de Vladimir Soloviov într-un eseu cu acest titlu publicat în anul 1898. După ce într-o primă fază, în Banchetul, exalta forța erosului regenerator și realizator al unității între sensibil și inteligibil, divin și uman, precum și în philia dintre oameni, Platon misticul se convertește după moartea lui Socrate în doctrinar politic și în creator de utopii sociale de tip represiv. Republica, opera de
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
CU BUZE ROȘII, (titlu asumat simbolistic, dominat de sintagma confesională cu putere de ordine) este aventura lirică într-un topos ce depășește inhibiția, prin trăiri, vise, întrebări, este o confesiune a căutării de sine, un jurnal al spiritului însetat de eros, de sublimul cuvântului, de mister, de istorie, de naștere și moarte, de fericire și durere, de clipă și eternitate, de pasiune și slăbiciune, de tot ceea ce este omenesc. Structurată pe trei părți, cartea se oferă cititorului în condiții grafice deosebite
LUCEFERI CU BUZE ROSII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Luceferi_cu_buze_rosii.html [Corola-blog/BlogPost/360793_a_362122]
-
de educație și cultură a devenit frumosul și binele, καλοκαγα (kalokaga). În plus, Platon a mai remarcat și reținut încă o altă valență a frumosului: marea sa putere de atracție. Frumosul este cel care cheamă sufletele prin ceea ce el numește „eros” (ερως). Erosul care reprezintă aspirația către valorile supreme în spiritual filosofiei grecești: bine, adevăr și frumos, are două trăsături principale: 1 - el presupune drept condiție esențială existența frumuseții ca idée veșnică. Cosmosul însuși este frumos, deoarece participă la această frumusețe
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]