5,606 matches
-
la Vama Veche, adică aproape 73 de kilometri, fiind divizat în două stadii. Faza întâi cuprinde studiul de bază, care constă în colectarea și examinarea datelor existente privind condițiile socio-economice, condițiile fizice, inspecție vizuală în teren și analiza mecanismului de eroziune costieră. Potrivit specialiștilor, faza a doua constă într-o proiectare preliminară a lucrărilor de protecție necesare, evaluarea măsurilor de protecție, evaluarea master a planului. Echipa japoneză va realiza studiile de fezabilitate pentru Mamaia Sud și Eforie Nord din surse de
Agenda2006-01-06-turism () [Corola-journal/Journalistic/284604_a_285933]
-
de recreere. De-atunci, în toate țările, la această dată se marchează „Ziua mondială a zonelor umede”, care reprezintă un prilej de a readuce în atenție necesitatea restaurării zonelor umede, în vederea conservării biodiversității naturale, a creșterii rolului lor în prevenirea eroziunilor și inundațiilor, a asigurării unor resurse pentru viața oamenilor, cu efecte în acțiunea de eradicare a sărăciei, aceasta fiind, de altfel, și deviza manifestărilor ce se organizează în 2006. Directorul executiv al Agenției de Protecția Mediului Timiș, dr. biolog Adina
Agenda2006-04-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284670_a_285999]
-
aceasta este o importantă regiune administrativă a Turciei, în Anatolia Centrală. Regiunea nu este mai puțin atractivă decât arealul de la Goreme, întrucât peste tot există aceeași fascinație a peisajului vulcanic, cu vârfuri de hornuri și conuri, cu relieful sfâșiat de eroziuni, tăiat de canioane, cu roci găurite de deschiderile spre locuințele și bisericile rupestre, spre orașele subterane. În grotele de la Cappadocia și-au făcut adăpost primii refugiați creștini, în urmă cu două mii de ani, aceștia fugind din sud pentru a se
Agenda2006-06-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284735_a_286064]
-
sau chiar creșterea acesteia, se poate realiza prin aplicarea de măsuri aparținând diferitelor domenii de activitate (fig.1): - agrotehnice (cunoașterea și dirijarea factorilor de vegetație); - de mecanizare (lucrările mecanice ale solului); - agropedoameliorative și de îmbunătățiri funciare (irigații, desecări și combaterea eroziunii solului); - tehnologice (alegerea unor structuri de soiuri și hibrizi corespunzătoare unui anumit complex de lucrări și unui anumit tip de fertilizare); - ecologice (cunoașterea și aplicarea măsurilor mai sus menționate astfel încît să nu fie perturbate relațiile în cadrul diferitelor ecosisteme agricole
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
asupra producției și a mediului înconjurător, rare fiind cazurile cînd o tasare ușoară poate să aibă și un efect benefic.De exemplu, o compactare ușoară este necesară la pregătirea patului germinativ, iar o tasare medie reduce oarecum degradarea solului prin eroziune. 4.1.1. STUDIUL TEORETIC AL COMPACTĂRII SOLULUI Executarea lucrărilor mecanice ale solului, implică realizarea unor cercetări pe termen lung care să pună în evidență efectul nefavorabil al compactării solului. Aceste neajunsuri datorate compactării solului sunt întîlnite în practică, astfel
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
Ciucaș) Babele (Munții Bucegi) Lopătari, Slănic Prahova (Subcarpații Curburii), Ocnele Mari (Subcarpații Getici), Tg. Ocna (Subcarpații Moldovei), Sovata-Praid, Ocna Mureș, Ocna Sibiului, Ocna Dejului (Depresiunea colinară a Transilvaniei). 2.1.2. Relieful dezvoltat pe conglomerate Este rezultatul unui proces de eroziune diferențiată, în funcție de natura liantului, gradul de cimentare, granulometrie și structura elementelor ce le compun, care generează o varietate de forme pozitive. Cel mai spectaculos peisaj este legat de conglomeratele vechi cu un liant calcaros, în cazul cărora, eroziunea a sculptat
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
proces de eroziune diferențiată, în funcție de natura liantului, gradul de cimentare, granulometrie și structura elementelor ce le compun, care generează o varietate de forme pozitive. Cel mai spectaculos peisaj este legat de conglomeratele vechi cu un liant calcaros, în cazul cărora, eroziunea a sculptat turnuri, coloane, sfincși, ciuperci și relief ruiniform, mai ales în Munții Bucegi, Ciucaș și Ceahlău. Cele mai vizitate și cele mai cunoscute forme ale reliefului dezvoltat pe conglomerate se întâlnesc în Munții Bucegi. Sunt cunoscute mai ales „Babele
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
000 ani. Acest relief are în Munții Carpați un caracter insular, fiind prezent la altitudini de peste 1900 m în Carpații Orientali și la peste 2000 m în Carpații Meridionali. Acțiunea modelatoare a ghețarilor a creat forme specifice, prin procese de eroziune, precum vârfurile piramidale, Colții Morarului (Munții Bucegi) Valea Bâlei (Munții Făgăraș) Acul Cleopatrei (Munții Făgăraș) Circul Bucura (Munții Retezat) Creasta Cocoșului (Munții Gutâi) crestele zimțate, văile și circurile glaciare, dar și forme de acumulare, cum sunt morenele. Acestea s-au
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
vulcanice de la sfârșitul Neozoicului precum și a acțiunii agenților modelatori. În țara noastră, relieful este reprezentat de conuri, cratere și platouri de lavă, ca urmare a erupțiilor vulcanice târzii, în lanțul montan Călimani-Harghita, dar și de forme derivate ca urmare a eroziunii agenților externi, ce apar sub formă de măguri și coloane (neck-urile), ori ziduri și creste (dyke-uri), în cadrul munților definitivați prin erupțiile mai timpurii din Munții Apuseni, Oaș și Gutâi. La acestea se adaugă stâncile cu fizionomii ciudate, vârfurile ruiniforme
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
culmea apuseană, mai scurtă, între Ialomița și Brăițel, cu vârfurile Doamnele (2402 m), Bătrâna (2181 m), Strunga Mare (2089 m) etc.. În partea nordică se mai desprind din Vârful Omu o serie de culmi scurte și abrupte, modelate adesea de către eroziune, sub formă de creste ascuțite: Munții Morarului și Bucșoiu în nord-est, Creasta Padina Crucii și Culmea Țigănești în nord, Munții Ciubotea, Pântecele și Gaura în nord-vest. Relieful variat și de mare complexitate cuprinde următoarele elemente: - abrupturi structurale dezvoltate pe conglomerate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mai cunoscute sunt Peștera Ialomiței și Peștera Ursului (în bazinul Ialomiței), în care se păstrează și fosile ale ursului de peșteră (Ursus spelaeus); - stânci cu aspect bizar, efect al rezistenței mai mari a gresiei în raport cu conglomeratele, sub acțiunea dezagregării și eroziunii vântului; așa au rezultat Turnurile Mălăiești și Țigănești, Acele Morarului, Colții Pietrei Arse, Sfinxul și Babele ș.a.; - relief glaciar reprezentat de: circuri complexe, dezvoltate în jurul nodului orografic Vârful Omu; văi glaciare ce pornesc radiar din jurul aceluiași nod (Văile Cerbului, Morarului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și pe versantul brănean până la șaua Strunga, cu o zonă științifică de protejare absolută de cca. 200 ha în sectorul Caraiman și Valea Jepilor; Rezervația Babele, în jurul cabanei și a vârfului cu același nume, cu forme de relief generate de eroziunea selectivă (Babele, Sfinxul) și unele specii vegetale alpine, precum argințică, iarba roșie, micșuneaua de munte ș.a. Peștera Ialomiței, situată pe Munții Cocora și Bătrâna, cu exemplare de zadă, zâmbru, tufișuri de jneapăn, plante endemice (ghințură, secară de munte) și un
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
morfometrice prielnice, să ajungă proprietăți private, mai ales în vederea construirii de case de vacanță, fără a avea întotdeauna utilitățile necesare. Acest fapt conduce, inevitabil, la antropizarea peisajului, la restricționarea circulației libere și apariția unor probleme de mediu. Alte modificări cuprind eroziunea solului pe traseele turistice, despădurirea și nivelarea unor sectoare de versant pentru crearea de pârtii, construirea de drumuri de acces, realizarea de construcții pe terenuri în echilibru precar (de exemplu: de-a lungul unor faleze afectate de abraziune marină, pe
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
a făcut referiri și la cursul superior al Lohanului, care reprezintă limita vestică a depresiunii menționate. Tot în anul 1959, V. Butnaru a realizat un studiu pedologic în bazinele Crasnei și Lohanului, iar în 1962 a elaborat o lucrare asupra eroziunii solului din cele două bazine. De asemenea, I. Gugiuman și V. Băican au realizat și un „Dicționar geografic al județului Vaslui” (1973) cu informații și asupra bazinului Lohan și a satelor și comunelor ce se suprapun acestuia, iar recent (1990
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de la partea superioară a scoarței se impune în peisaj printr-o mare varietate de forme caracteristice, cunoscute sub numele de relief structural. Apariția și dezvoltarea acestuia sunt legate direct de activitatea factorilor externi care se desfășoară în conformitate cu legea generală a eroziunii diferențiate. Această lege joacă un rol deosebit, atât în ceea ce privește stadiul la care o vale se va menține timp îndelungat, cât și în aspectele generale pe care le îmbracă în aproape tot cursul evoluției. Având în vedere faptul că zona studiată
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
dominate de formațiunea nisipoasă) favorizează o intensă activitate morfosculpturală (pornituri, alunecări de strate, șiroiri), activitate care determină o îngustare rapidă a acestor platouri și o adâncire necontenită a fragmentării pe linia înșeuărilor vechi, de-a lungul căreia înaintează spre amont eroziunea regresivă a pâraielor ce se îndreaptă, de aici, fie spre sud-est, către Prut (în cazul dealului Lohan), fie spre vest, către Crasna (în cazul dealului Bobești). O categorie de forme foarte specifică structurii monoclinale, care are largă dezvoltare pe versantul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Bobești). O categorie de forme foarte specifică structurii monoclinale, care are largă dezvoltare pe versantul stâng al Lohanului, o reprezintă cuestele, adică abrupturi orientate invers decât înclinarea generală a stratelor geologice. Dezvoltarea cuestelor în această regiune este legată de intensitatea eroziunii, condiționată de aspectele structural - litologice ale substratului și de complexitatea factorilor denudaționali. Distrugerea orizonturilor de roci mai dure ce protejează formațiunile mai moi și scoaterea la zi a acestora a atras după ea accelerarea ritmului de nivelare a reliefului și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
contrar înclinării stratelor ( văi obsecvente). Aceste văi obsecvente apar, după cum este de așteptat, pe flancul stâng al Lohanului. Sunt văi scurte, cu profil longitudinal mai puțin evoluat (cu trepte și ruperi de pantă condiționate de capetele stratelor mai rezistente la eroziune). Formarea lor se explică prin organizarea scurgerii din zona de cuestă și de pe alte suprafețe topografice orientate invers decât căderea stratelor monoclinale. 3. SEISMICITATEA. Seismicitatea reprezintă starea de agitație datorată marilor energii eliberate din focarele cutremurelor de pământ. Regiunea avută
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pârâul Lohan a structurii geologice a regiunii a deschis pânze de ape etajate, ce se pot urmări prin izvoarele care apar sporadic în lungul coastei Lohanului. Aceste pânze pot fi mai greu urmărite, fiind des întrerupte prin fragmentarea scoarței de eroziunea torențială. Numărul acestor pânze de ape variază, datorită structurii geologice neuniforme și lipsei de continuitate a stratelor freatice. În general, se poate spune că la contactul dintre complexul nisipos superior și cel inferior, argilo - marnos, se găsește o puternică pânză
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de roci acvifere. În general, aceste ape sunt dulci, afară de porțiunea din valea inferioară a Lohanului, unde sunt sălcii sau chiar sărate, datorită prezenței intercalațiilor de marne gipso - clorurate. Prezența etajată a acestor pânze de apă pe coaste deschise de eroziune constituie un factor principal în formarea unui complex de soluri, caracteristic pantelor umede. Deschise de eroziune, ele se scurg sub formă de șiroiri, producând local, fenomenul de lăcoviștire a pânzelor puternic frământate de alunecări și dând naștere unui complex de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
unde sunt sălcii sau chiar sărate, datorită prezenței intercalațiilor de marne gipso - clorurate. Prezența etajată a acestor pânze de apă pe coaste deschise de eroziune constituie un factor principal în formarea unui complex de soluri, caracteristic pantelor umede. Deschise de eroziune, ele se scurg sub formă de șiroiri, producând local, fenomenul de lăcoviștire a pânzelor puternic frământate de alunecări și dând naștere unui complex de soluri glimee, cum poate fi văzut, ca exemplu tipic, la sud de satul Tătărăni. Din izvoarele
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Cuaternar. Acest fapt morfologic a fost în legătură cu prăbușirea părții de nord a Câmpiei Române, care prin joasa ei altitudine ar fi dat putință unei artere hidrografice din sud - vestul Moldovei actuale să înainteze adânc în coline și podiș, captând prin eroziunea ei regresivă aproape toate râurile acestor regiuni care, primitiv, curgeau spre sud - est. Așa ar fi luat naștere râul Bârlad, care prin cei doi afluenți ai săi, Crasna unită cu Lohanul, și-a întins mult spre est bazinul său, cumpăna
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de pe dreapta, de aici ca și din cursul inferior, păstrează un caracter de vădită bătrânețe morfologică, provocată de sărăcia debitului de apă a pâraielor de aici, mereu sculptate prin meandrarea dinspre vest și dinspre est a afluenților Crasnei și Prutului. Eroziunea regresivă prin care afluenții Prutului au captat sau vor capta valea Lohanului superior este în strânsă legătură cu joasa altitudine la care se află lunca Prutului în dreptul orașului Huși (24 - 26 m altitudine absolută). Prin acest fapt, observăm că ne
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
tot domol, ca și în bazinul superior. Văile secundare de aici sunt larg deschise, neevoluate din cauza sărăciei debitului de apă și a scurtimii lor. Doar la gură, în regiunea de contact cu albia majoră a Lohanului, au un început de eroziune regresivă, scoase în evidență prin râpele care brăzdează capricios câmpul dezgolit al dealurilor de aici. În bazinul superior, densitatea rețelei hidrografice este de 1,57 km/km2, spre izvoarele Lohanului scăzând până la 1,36 km/km2, pentru ca în bazinul inferior
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de pe stânga văii Lohanului), relieful prezintă o dinamică foarte accentuată, pusă în evidență de numeroase alunecări, pe suprafața cărora se grefează uneori și ravene. În consecință, aceste terenuri sunt cultivate, de obicei, cu plante care asigură o bună protecție la eroziune (cereale păioase și leguminoase) și, totodată, ajută și la stabilizarea versanților. Totuși, aceste terenuri, după recoltare, rămân în continuare expuse eroziunii și alunecărilor. Pășunile și fânețele ocupă, în bazinul Lohan, terenurile agricole cele mai erodate, improprii pentru culturi. Sunt prezente
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]