453 matches
-
3 se sacrifică pentru a neutraliza poziția turnurilor germane care atacau divizia 1/17 infanterie, formată din resturile Diviziilor 1 și 17, care au avut pierderi grele în bătălia de la Jiu. Doar 18 soldați au mai fost recuperați atunci. Jertfa escadronului 3 din Regimentul 9 Rovine a făcut posibil ca Divizia 1/17 infanterie să-și continue marșul în acel întunecat noiembrie al lui 1916. Timp de doi ani cât a durat administrația militară germană, întreaga viață economică a Craiovei a
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
de pe Terek au luat parte la mai multe războaie ale Imperiului Rus, printre care campaniile împotriva Hanatului Hiva din 1873. În timpul războiului ruso-tuc din 1877 - 1877, cazacii de pe Terek au trimis pe frontul din Balkani șase regimente de cavalerie, un escadron de gardă și un regiment de artilerie tractată de cai, iar în Cecenia și Daghestanul răsculate mai multe regimente de cavalerie și de artilerie. În ultimele două decenii ale secolului al XVIII-lea, construirea căilor ferate și descoperirea țițeiului în
Cazaci de pe Terek () [Corola-website/Science/317837_a_319166]
-
însă, au fost interceptate de avioanele Sea Harrier britanice, care decolau de pe puntea portavionului . Unul din avioanele Dagger și un Canberra au fost doborâte. Totodată, o luptă aeriană s-a angajat între avioane britanice Sea Harrier FRS Mk 1 din Escadronul No.801 aeronaval și avioane argentiniene Mirage III din Grupo 8. Fiecare grup a refuzat să lupte la altitudinea optimă a avioanelor proprii, până când două Mirage argentiniene au coborât angajându-se în luptă. Unul a fost doborât de o rachetă
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
nu aveau posibilitatea realimentării în aer și nici nu dispuneau de un sistem de rachete aer-aer eficient, au fost utilizate pe post de momeală pentru Sea Harrier. Acest sistem de folosire a avioanelor momeală a fost dezvoltat prin formarea unui escadron specializat, Escuadrón Fénix, format din avioane civile ce zburau 24 de ore din 24, simulând atacuri asupra flotei britanice. Într-unul din aceste zboruri, un avion pilotat de vice-comandorul Rodolfo De La Colina a fost doborât, pilotul pierzându-și viața. A
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
bombardierului n-a fost găsit niciodată. În data de 4 mai, două zile după scufundarea navei “General Belgrano”, britanicii au pierdut un distrugător (model 42), respectiv “HMS Sheffield” D80 6, atacat cu o rachetă “Exocet” lansată de unul din avioanele Escadronului nr.2 de atac naval. (2da Escuadrilla Aeronaval de Caza y Ataque) “Sheffield” fusese trimis în patrulare, împreună cu alte două distrugătoare similare, pentru a executa supraveghere radar în adâncime, contra rachetelor de altitudine, departe de portavioane. A fost lovit central
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
deplasa în zona Muntelui Kent. Neavând cunoștință de forța inamicului, în 27 și 28 mai, responsabilii argentinieni au trimis spre Port Stanley, pentru a respinge trupele britanice, avioane de transport încărcate cu rachete portabile sol-aer, împreună cu Compania 602 Comando si Escadronul 601 al Forțelor Speciale ale Jandarmeriei. Acțiunea a fost denumită Operațiunea AUTOIMPUESTA.( Inițiativa Autodeterminării) În săptămâna următoare, soldații din trupele SAS și din Mountain and Arctic Warfare Cadre (M&AWC) ai Brigăzii 3 Comando au hărțuit trupele Companiei 602 argentiniene
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
trupele Companiei 602 argentiniene, conduse de maiorul Aldo Rico, numărul 2 la comanda Regimentului 22 Infanterie montană. În cursul zilei de 30 mai, avioanele Harrier erau în misiune deasupra Muntelui Kent. Unul dintre ele, Harrier "XZ963", pilotat de comandantul de escadron Jerry Pook, răspunzând chemării în ajutor de la Escadronul D, a atacat pantele estice ale muntelui, dar a fost doborât de focul armelor ușoare ale infanteriei. Pook a fost decorat cu UK Distinguished Flying Cross. Marina argentiniană a utilizat ultimele rachete
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
Rico, numărul 2 la comanda Regimentului 22 Infanterie montană. În cursul zilei de 30 mai, avioanele Harrier erau în misiune deasupra Muntelui Kent. Unul dintre ele, Harrier "XZ963", pilotat de comandantul de escadron Jerry Pook, răspunzând chemării în ajutor de la Escadronul D, a atacat pantele estice ale muntelui, dar a fost doborât de focul armelor ușoare ale infanteriei. Pook a fost decorat cu UK Distinguished Flying Cross. Marina argentiniană a utilizat ultimele rachete Exocet AM39 de care dispunea, încercând să atace
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
opt alții fiind grav răniți în urma prăbușirii elicopterului. Brigadierul Thompson avea să comenteze ulterior: Am avut noroc pentru că nu am ținut seama de părerea Northwood HQ(Northwood Headquarters) care susținea că operațiile de recunoaștere pe Muntele Kent sunt inutile. Dacă Escadronul D nu ar fi fost acolo, forțele speciale argentiniene ar fi copleșit trupele noastre și, în întunericul și confuzia desantării într-o zonă necunoscută, operațiunea s-ar fi soldat cu pierderi grele printre trupele noastre". În data de 1 iunie
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
vehicul simplu și fiabil, mobilitatea era extrem de redusă din cauza șenilelor înguste. Spre sfârșitul anilor 1930, T-27 a fost folosit ca vehicul de instrucție sau ca o șeniletă. Armata Română a repartizat tancheta de fabricație cehoslovacă AH-IV (redenumită R-1) la escadroanele de recunoaștere mecanizate ale brigăzilor de cavalerie. În inventarul armatei s-au aflat și câteva tanchete TKS/TK3 de fabricație poloneză, după retragerea armatelor poloneze în România (parte a planului Capul de Pod Românesc). Armata poloneză avea 575 de tanchete
Tanchetă () [Corola-website/Science/320507_a_321836]
-
puține șanse de izbândă într-o confruntare față în față cu flota britanică. Prin urmare, germanii au adoptat strategia „divide et impera”. Aveau de gűnd ső organizeze raiduri în Marea Nordului și bombardeze coastele engleze, cu scopul de a atrage mici escadroane și unități navale britanice, pe care apoi să le distrugă cu forțe vanale superioare sau submarine. În ianuarie 1916, amiralul von Pohl, comandantul flotei germane s-au îmbolnăvit. El a fost înlocuit cu Scheer, care credea că flota germană a
Bătălia Iutlandei () [Corola-website/Science/331757_a_333086]
-
de pământ din "gentes" și "clientalae". Există puține izvoare sigure despre istoria timpurie a Romei. Armata romană timpurie era organizată în trei triburi, fiecare dintre acestea oferind câte 1.000 de oșteni pedeștri comandanți de un "tribunus militum", plus trei escadroane formate din 100 de oșteni călare (aceștia puteau fi "equites" sau "celeres"), comandați de un "tribunus celerum". La începuturile armatei romane, echipamentul din fier era relativ rar. Pumnalele, spadele de bronz și lăncile au fost treptat înlocuite. Coifurile erau de
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
acesta închizându-l în biserica din sat”, precizează ziarul „Adevărul” (Din Buzău și Prahova, Adevărul, an. XX, nr. 6301 din 9/22 mart. 1907). Înștiințate între timp, autoritățile trimit pentru reprimarea răscoalei două companii din Regimentul 32 Mircea și un escadron de cavalerie. Astfel, grație forței, încercările răsculaților de a-și face singuri dreptate au fost înăbușite. S-a deschis „acțiune publică de parchet contra unui număr de 104 țărani, din care sunt arestați 27”, numai la Sângeru În satul Sângeru
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
ocupat de inamic. 3. de la Prut la Chișinău, Divizia 11 fusese însoțită și de Brigada 22, podul și gara nu sunt păzite de sovietici. „Brigada 22 era alcătuită, de fapt, dintr-un batalion de infanterie, două companii de pionieri, 1 escadron de cavalerie și o baterie de artilerie”. Plecarea s-a făcut la 15 ianuarie, detașamentul înaintând în cursul zilei de 16 ianuarie pe dealurile din jurul Benderului, a fost primit cu foc atât dinspre oraș cât și dinspre satele înconjurătoare. În
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
de înfruntat bande bolșevice, dar ajunge la destinație în seara zilei de 17 ianuarie. Apoi, generalul Broșteanu trimite încă un batalion, ajuns tot la Bulboaca, în dimineața zilei de 19 ianuarie. Detașamentul de la Bender este comus din 4 batalioane, un escadron și 2 baterii. La 18 ianuarie, Divizia 11 trimite un detașament la Orhei unde trupe înarmate de sovietici devastau și prădau depozitele. Două batalioane de voluntari ce sunt îndreptate spre Chișinău și Bender sunt atacate de inamic și dezarmate în
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
nici un foc în caz de întâlnire cu inamicul. În ziua de 20 ianuarie, detașamentul declanșează atacul, ocupând localitățile Lipcani, Borisovca și Varnița, situate la nord de oraș. Sosesc și alte întăriri, detașamentul ajungând la 5 baterii, 5 batalioane și un escadron. Este declanșat un bombardament violent de artilerie asupra orașului, iar în ziua de 21 ianuarie, la ora 5 dimineața, detașamentul atacă prin surprindere și la 10 orașul este eliberat. „Armata română capturează un imens material feroviar și de război, între
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
și grea. Misiunea principală a cavaleriei era aceea de a învinge cavaleria inamică, dacă se angaja o luptă de cavalerie, ceea ce nu era întotdeauna cazul. Organizarea era aceeași ca în cazul infanteriei, cu excepția faptului că regimentul se împărțea în 4 escadroane, împărțite în 8 companii de câte aproximativ 60 de oameni. Napoleon afirma că „bătăliile sunt câștigate de artilerie”. În timpul său, atât armata franceză, cât și armatele celorlalte puteri, au căutat să standardizeze calibrul pieselor de artilerie, pentru a face mai
Războiul în epoca napoleoniană () [Corola-website/Science/312671_a_314000]
-
-l dispersa. Cavaleria folosea rareori carabinele sau muschetele din dotare, ci mai degrabă armele albe și pistoalele. Artileria folosea mitraliile, atunci când inamicul se afla suficient de aproape. De cele mai multe ori, formațiile erau puse în practică individual de fiecare batalion, respectiv escadron. Cu toate acestea, au existat cazuri dese când au fost aduse împreună mai multe batalioane, regimente sau chiar brigăzi, pentru a forma o formație unică, de cele mai multe ori pentru a da un atac decisiv. Cavaleria franceză lupta de regulă cu
Războiul în epoca napoleoniană () [Corola-website/Science/312671_a_314000]
-
toate acestea, au existat cazuri dese când au fost aduse împreună mai multe batalioane, regimente sau chiar brigăzi, pentru a forma o formație unică, de cele mai multe ori pentru a da un atac decisiv. Cavaleria franceză lupta de regulă cu toate escadroanele unui regiment împreună, în timp ce celelalte puteri continentale optau pentru folosirea individuală a escadroanelor. În 1807, la Bătălia de la Eylau, cea mai mare șarjă de cavalerie din istorie (12,000-14,000 de călăreți francezi) a dus la sistarea oricărei ofensive din partea
Războiul în epoca napoleoniană () [Corola-website/Science/312671_a_314000]
-
batalioane, regimente sau chiar brigăzi, pentru a forma o formație unică, de cele mai multe ori pentru a da un atac decisiv. Cavaleria franceză lupta de regulă cu toate escadroanele unui regiment împreună, în timp ce celelalte puteri continentale optau pentru folosirea individuală a escadroanelor. În 1807, la Bătălia de la Eylau, cea mai mare șarjă de cavalerie din istorie (12,000-14,000 de călăreți francezi) a dus la sistarea oricărei ofensive din partea rușilor, salvându-l pe Napoleon de la o înfrângere certă. Până în 1812, a devenit
Războiul în epoca napoleoniană () [Corola-website/Science/312671_a_314000]
-
teren accidentat, pentru a ataca pe un front restrând. Coloana era îndeosebi vulnerabilă la focul artileriei, deoarece o ghiulea, urmându-și traiectoria, ar fi traversat un întreg rând de oameni, omorându-i sau rănindu-i. Dispunerea clasică a batalionului sau escadronului „în linie” era menită să aducă maximum de putere de foc (pentru infanterie), respectiv un raport optim între forța de impact și suprafața impactului (pentru cavalerie). În cazul infanteriei continentale, „linia” era formată din soldații batalionului sau regimentului, dispuși pe
Războiul în epoca napoleoniană () [Corola-website/Science/312671_a_314000]
-
pașaport figurând înălțimea de 1,96 m. A studiat la Oxford. În 1939 se înscrie în Royal Air Force, unde devine pilot, dar în septembrie 1940 suferă un accident în nordul Africii, în urma unei aterizări forțate. În februarie 1941 revine în cadrul escadronului său și participă la bătăliile din Grecia și Orientul Apropiat. În urma unor probleme de sănătate este trimis în Anglia în luna iunie, iar din 1942 devine atașat adjunct de aviație la ambasada britanică din Washington D.C.. În această perioadă începe
Roald Dahl () [Corola-website/Science/309339_a_310668]
-
înaintarea rapidă a detașamentului sau.. A doua zi, pe 5 iulie, Grupul "Col. Mociulschi" din Brigadă 1 Munte (Batalioanele 1, 2 și 23 Vanatori de Munte, Divizionul 1 Obuziere Munte, o baterie de tunuri de munte, o companie anticar și Escadronul 1 Vanatori Calări) a atacat frontal orașul, în timpul ce restul brigăzii, masata în Grupul "Col. Marinescu", a manevrat pe vest și Brigadă 4 a manevrat pe la est. Amenințate cu încercuirea, trupele sovietice s-au retras. La ora 17:00 au
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
și 23 Vanatori de Munte. Capitala Bucovinei de Nord fusese reluată. Brigada 2 Munte a trecut Prutul și a înaintat spre Hotin, ducand lupte grele la Noua Sulița și Dincauti, unde trupele sovietice au cotraatacat, situația fiind salvată de intervenția Escadronului 2 Vanatori Calări. Pentru operațiunea de ocupare a orașului, gen. de brigadă Ioan Dumitrache, comandantul Brigăzii 2 Munte, i s-a subordonat și Brigadă 8 Cavalerie, care a înlocuit în stanga să Divizia 7 Infanterie. Pe 6 iulie el a
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
și Brigadă 8 Cavalerie, care a înlocuit în stanga să Divizia 7 Infanterie. Pe 6 iulie el a decis să atace în felul următor: Regimentul 2 Călărași trebuia să fixeze forțele inamice, în timp ce Detașamentul "Lt. col. Ciubotaru" (comandantul Batalionului 7) și Escadronul 1/Regimentul 3 Călărași Purtat manevrau pe la est, iar două batalioane de vanatori de munte și un divizion de artilerie de munte pe la nord-vest. La ora 5:45, avangardă Regimentului 2 Călărași (Escadronul 3) a ajuns în zona conacului Rateș
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]