309 matches
-
1. Oarecum În prelungirea ideilor lui d’Ormesson, Emilien Carassus păstrează triada arivist, snob și dandy Într-unul din capitolele mult citatei sale cărți, dar aduce câteva nuanțări importante. Comparația celor trei tipuri cu tot atâtea moduri de a face escaladă („alpinism social”) e amuzantă. Parvenitul alege o cale de acces brutală, „uneori lungă și tainică”, pe care nu ezită să Înfigă la tot pasul crampoane. Snobul, neîncrezător În forțele sale, urcă doar susținut de corzi. În timp ce dandy-ul pare un
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
prolifera și exacerba violența civilă; d. fiecare guvern trebuie să adopte deschis o politică fermă de neacceptare a oricărui fel de șantaj terorist. Orice dovadă de slăbiciune sau de apatență spre compromis poate provoca o emulație teroristă și o dramatică escaladă a atentatelor; e. puterile speciale determinate de starea excepțională declarată ca răspuns la amenințarea teroristă gravă trebuie aprobate de legislativ pe un termen strict limitat și cu posibilitatea de revocare înainte de termenul limită dacă situația a fost readusă în limitele
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
2001. Obiectul însemnărilor lui M., care se socotește un „memorialist al Apocalipsului”, îl constituie unii dintre cei mai duri ani ai terorii comuniste, când au avut loc evenimente devastatoare: deposedarea oamenilor de proprietatea lor, deschiaburirea, abolirea libertăților democratice, rusificarea țării, escalada cultului tiranului de la Răsărit, dar și a tiranilor autohtoni, Canalul, cenzura, falsificarea istoriei, falsificarea prin trunchiere și comentarii aberante a literaturii clasice, isteria propagandei comuniste, lichidarea intelectualilor incomozi. Toate acestea sunt consemnate în jurnal, „un document deosebit de important” (Monica Lovinescu
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
împărat pământesc. Acesta din urmă va îndeplini toate dorințele evreilor. Capitolul 58 constituie o virulentă diatribă împotriva „trădătorilor lui Dumnezeu”, împotriva „persecutorilor sfinților”, având ca model cunoscutul discurs al martirului Ștefan din Faptele Apostolilor (cap. 7). Iudeii sunt actorii unei escalade a nelegiuirii - ei au trădat succesiv Legea, Profeții, Evangheliile și Apostolii (58, 2) - care va culmina cu recunoașterea lui Anticrist. În același timp, Hipolit citează Is. 18,1‑2, dând pasajului o interpretare eclezială. Este vorba de metafora Bisericii‑navă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
aproape în unanimitate, insistă asupra ideii „posedării diabolice” a împăraților persecutori. Ceea ce‑l deosebește pe Anticrist de sângeroșii săi predecesori este caracterul magic al lucrării sale. . Adu. haer. V, 28, 4. . Adu. haer. V, 29, 1. . Hipolit vorbește de o escaladă a violenței inaugurată de împărați și încheiată de Anticrist, dar nu îndrăznește totuși să diminueze meritul martirilor contemporani în raport cu cel al martirilor eshatologici. . Parusia se va desfășura în două faze: mai întâi, va apărea crucea pentru condamnarea celor păcătoși, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
care, se afirmă, cultura autohtonă ar avea o poziție unică de deschidere față de Orient. Eliade Înțelegând „ca nimeni altul că România e, În Europa, singura țară aptă a simți, iubi Orientul” - iată un topos Încă neclarificat, dacă nu cumva o escaladă primejdioasă. O frază foarte asemănătoare apare Însă În ultima carte a lui Al-George (despre care discuta, se pare, la Jilava, cu Steinhard), și ea nu Îi aparține nici lui, nici lui Eliade, ci lui Blaga - e un gând de drum
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
să mai aștept! Terapeutul - Stiți ceea ce riscați... Ultima dată v-a fost greu să vă reveniți! Pacienta - Eu sunt cea care plătește, în ultimă instanță. Terapeutul - Haideți, fiți rezonabilă! Pacienta - Dar sunt rezonabilă! Pacienta și terapeutul se lansează într-o escaladă simetrică, fiecare încercând să-l convingă pe celălalt. Simetriile nu sunt întotdeauna agresive; ele pot fi prietenoase, așa după cum o demonstrează exemplul următor: Pacienta - Doctore, sunt mulțumită că v-am întâlnit, nu știu ce s-ar fi întâmplat cu mine fără ajutorul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
empatic. Iată un exemplu care ilustrează cele spuse mai sus. Pacienta - Ce credeți despre acest lucru? Terapeutul - Cel mai bine ar fi să vorbiți despre asta cu soțul dumneavoastră, cred. Pacienta - El nu vrea să știe nimic, este un catâr (Escaladă simetrică) Terapeutul - Intr-adevăr, ați încercat adesea să vorbiți cu el și s-a enervat. (Terapeutul se calmează și îi dă dreptate pacientei). Pacienta - El nu vrea să facă decât ceea ce-l duce mintea. (Pacienta își urmează ideea). Terapeutul - Este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mintea. (Pacienta își urmează ideea). Terapeutul - Este adevărat, va fi dificil. Credeți că dacă aș discuta cu amândoi ar fi mai ușor? (Terapeutul persistă și propune o alternativă). Terapeutul aplică afirmarea sinelui empatic, însoțit de o atitudine persistentă, ceea ce dezamorsează escalada simetrică. Relația colaborativă este păstrată și ședința continuă cu un obiectiv comun, stabilirea unei comunicări în cadrul cupului. Atunci când complementaritatea se găsește pe primul plan Atunci când complementaritatea se găsește în primul plan, terapeutul poate recurge la două metode: simetrizarea: terapeutul adoptă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să faci experiențe, înveți adesea din erorile proprii. (Simetrizare realizată de către terapeut). Pacientul - M-am săturat să trăiesc de pe o zi pe alta. Mi-ar place să termin cu problemele, să plec în altă țară, să reiau totul de la zero. (Escaladă simetrică). Medicul - Schimbarea poate fi o soluție bună. Ce idee aveți? (Inversiunea complementarității, terapeutul adoptă o poziție joasă). Observarea pacientului Cea de a treia parte a „micii biciclete”, după autoobservarea terapeutului și observarea relației, se referă la observarea pacientului. Mesajul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
După ora trei după-amiaza și seara, mi-e greu să mă culc, mă simt destul de bine. (Pacienta colaborează și adaugă informații prețioase pentru a afirma diagnosticul). Dezbaterea problemei Uneori, certitudinile terapeutului dau naștere unei discuții dezbatere cu pacientul. Riscul unei escalade simetrice crește, aceasta putând duce la eșecul terapiei. De exemplu: Pacientul - Beau alcool, asta-i sigur, dar pot să renunț la el când vreau. Pur și simplu n-am avut noroc cu controlul alcoolemiei, am luat și eu o dată un
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Pacientul - N-am probleme cu alcoolul, pot să mă opresc când vreau. Am făcut lucrul acesta deja și totul a mers foarte bine! (Reactanța pacientului). Medicul - Este mai complicat. Atunci când capeți obiceiuri, nu-ți dai seama întotdeauna de acest lucru. (Escaladă simetrică). Pacientul - In această țară, vom avea în curând nevoie de o autorizație pentru a urina. Nu mai poți face nimic fără să ai necazuri. In orice caz, dacă eu sunt alcoolic, atunci toată lumea este ca mine. (Escaladă simetrică). Procedând
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acest lucru. (Escaladă simetrică). Pacientul - In această țară, vom avea în curând nevoie de o autorizație pentru a urina. Nu mai poți face nimic fără să ai necazuri. In orice caz, dacă eu sunt alcoolic, atunci toată lumea este ca mine. (Escaladă simetrică). Procedând invers, terapeutul ar fi putut să evite dezbaterea: Pacientul - Beau alcool, asta-i sigur, dar pot să renunț la el când vreau. Pur și simplu n-am avut noroc cu controlul alcoolemiei, am luat și eu o dată un
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a unui acord negociat la nivel politic"82. Activitățile de management al crizelor se caracterizează prin diversitate și complexitate și sunt considerate ca răspunsuri urgente la pre-crize sau la cele în curs de desfășurare, în scopul de a opri o escaladă, de a rezolva conflicte înainte ca ele să degenereze sau de a atinge un nivel de stabilitate care să permită lansarea unui proces de pace. Aici este vorba despre operații multidimensionale și multifuncționale care desemnează desfășurarea de forțe civile și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și valoarea acestora. Astfel, a apărut un nou Frankenstein, care s-a întors împotriva creatorilor săi. Acesta este răul cel ma-re pe care l-au produs o mînă de oameni lacomi, iraționali și imorali. Apoi, logic, după o întreagă escaladă a creditelor de consum, fără garanții suficiente, așa-numitele subprime, moneda a pierdut orice legătură cu economia reală și a survenit criza. Au început să cadă bănci. Iar guvernele lumii și parlamentele, începînd cu Congresul S.U.A., nu trebuiau, în opinia
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
viață, ca fantasmă universală, ca o nouă rațiune de a trăi. Societatea de consum a creat, în mare, dorința cronică de bunuri materiale, virusul cumpărăturilor, pasiunea pentru nou, un mod de viață centrat pe valorile materialiste. Shopping compulsiv, febra obiectelor, escalada nevoilor, belșug și risipă spectaculoasă: faza II n-a dus atât la „programarea birocratică a existenței cotidiene”13, cât a scos sfera consumului din vechile tradiții; nu a creat atât un mediu înconjurător „climatizat,” cât a privatizat modurile de viață
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
abundenței este inseparabilă de o lărgire nedefinită a sferei satisfacțiilor dorite și de o incapacitate de a resorbi pofta de consum, orice saturare a unei nevoi fiind însoțită imediat de noi cereri. De aici și tradiționala întrebare: de unde vine această escaladă fără sfârșit a nevoilor? Ce-l face oare pe consumator să alerge mereu după ceva? Pe urmele lui Veblen, sociologii critici ai anilor 1960-1970 s-au străduit să răspundă acestor întrebări deconstruind ideologia nevoilor, interpretând consumul ca o logică a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
vreo analogie funcțională și structurală între ofertă și cerere, ea nu ține atât de „două sisteme de diferențiere”18, cât de două ordine nedefinite (piața, individul) constitutive ale societăților eliberate de sub tutela religiei și care, prin aceasta, pot antrena o escaladă a schimbărilor, optimizarea nelimitată a resurselor și multiplicarea la infinit a nevoilor noastre. 3tc "3" Consum, timp și joctc "Consum, timp și joc" Frenezie consumatoristă, mutilare a vieții: pe urmele criticii marxiste a religiei, filosofii și sociologii n-au pierdut
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
un gol, să reducă proasta dispoziție căreia îi cad pradă. Se pune însă problema de a ști dacă această funcție consolatoare explică integral pasiunea consumeristă. A cumpăra nu înseamnă decât a încerca să uiți? După mine, răspunsul e nu: în escalada actelor cumpărării există și altceva decât o diversiune destinată să atenueze frustrările. În faza III, consumul nu poate fi considerat exclusiv ca o manifestare deturnată a dorinței, ca un derivativ: dacă este totuși o formă a consolării, el funcționează și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
În acest context, hiperconsumatorul caută nu atât posesia lucrurilor în sine, cât multiplicarea experiențelor, plăcerea experienței de dragul experienței, beția senzațiilor și a emoțiilor noi: plăcerea „micilor aventuri” cumpărate la prețuri mici, fără riscuri și fără inconveniente. Turismul organizat, parcursurile de escaladă amenajate, concursurile de orientare turistică, labirinturile vegetale, parcurile de distracție sunt tot atâtea dispozitive constitutive ale industriei experienței. Orașele istorice devin cetăți tematice care se străduiesc să răspundă nevoilor de „autenticitate” ale turiștilor dornici de excursii în ținuturi îndepărtate, de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
oricând homo ludens, plăcerea consumului apropiindu-se de cea procurată de activitățile legate de joc14. Nu există nicio îndoială că această capacitate de a crea distracție ludică și animație „interioară” este unul dintre cei mai importanți factori care alimentează interminabila escaladă a nevoilor. Consumul, copilăria și timpultc " Consumul, copilăria și timpul" Întinerirea experienței trăitetc "Întinerirea experienței trăite" Am văzut așadar care este originea necesității de a reconsidera faimoasa chestiune a alienării lui homo consumator. S-a subliniat pe bună dreptate că
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
asupra acestui punct? Cum să gândim istoricește legătura dintre consumul modern și autonomia individuală? Acum, când trăim o nouă fază de dezvoltare a societăților de piață, către ce destin este orientat neoconsumatorul? Consumul discreționar de masătc "Consumul discreționar de masă" Escalada individualistă a practicilor de consum care însoțește înmulțirea obiectelor aflate la dispoziția subiecților este azi manifestă. Totuși, consumul individualizat și-a început cariera istorică cu mult înainte de anii 1980: procesul s-a declanșat încă din anii 1950 și, mai ales
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
căci fiecare poate astfel să-și organizeze viața privată în conformitate cu ritmul propriu, independent de ceilalți. Telefoane mobile, microcalculatoare, creșterea numărului de televizoare, combine audio hi-fi, aparate de fotografiat digitale: multidotarea și noile obiecte electronice din faza III au antrenat o escaladă în individualizarea ritmurilor de viață, un hiperindividualism al consumului care s-a concretizat în activități desincronizate, practici domestice diferențiate, folosirea personalizată a spațiului, a timpului și a obiectelor, toate acestea la orice vârstă și în orice mediu. Obiecte ca telefonul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cauză ceea ce există. Nu e vorba de o simplă apărare contra lumii exterioare, ci de un instrument de însușire individuală a unei părți a lumii dominate de piață. Ceea ce s-ar putea numi „cogitoul hiperconsumativ” apare ca una dintre expresiile escaladei individualiste, un mod de afirmare a puterii personale asupra unui teritoriu de extremă proximitate în momentul în care marile proiecte colective și-au pierdut vechea lor capacitate de mobilizare. Hiperconsumul ca destintc "Hiperconsumul ca destin" În vreme ce reflexivitatea consumativă tinde să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dorințe incontrolabile capabile să provoace catastrofe financiare, toate aceste fenomene sunt foarte reale: suntem obligați totuși să observăm că ele sunt departe de a se prezenta ca un seism general la nivelul hiperconsumului. Până la urmă, faptul remarcabil este nu atât escalada pulsiunilor nestăpânite de a cumpăra, cât limitele între care se manifestă ele. Neliniștea în ce privește viitorul, fragilitatea pieței muncii, economiile din precauție, problema finanțării pensiilor au, în mod vizibil, mai multă influență asupra comportamentelor decât incitările publicitare la consum imediat. Deși
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]