134 matches
-
a omului prin intermediul "cunoașterii" propriei condiții de captivitate și înstrăinare, care devine instrumentul răscumpărării. În virtutea unei astfel de "gnoze", bazându-se așadar pe sine însăși, ființa degradată își recuperează propria plenitudine originară. Trimuful modern al gnozei înseamnă pentru Voegelin imanentizarea escatologiei creștine, care la sfârșit se transformă în nihilism: Dumnezeu și viața spirituală a omului sunt sacrificate civilizației odată cu închinarea tuturor energiilor omenești încercării de salvare prin intermediul acțiunii imanente în lume. Cel care s-a opus cu fermitate acestei teze a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Mai mult: creștinismul ar fi pur și simplu strategia născocită de evrei pentru a avea câștig de cauză în fața altor popoare. Dar Schmitt este convins că istoria dă dreptate iudaismului și tocmai de aceea este uluit de teza lui Disraeli. Escatologia creștină, bazată pe păcatul originar și pe mântuirea omului în lumea de dincolo, se revelează ca interpretarea perdantă a istoriei universale. Învingător este mesianismul iudaic: umanitatea se îndreaptă treptat către "împărăția de pace" viitoare, către "Noul Ierusalim", îndepărtat în timp
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
lui Soloviov. La Paris, unde emigrase, a avut legături cu Berdiaev. Acesta, mai ales în Sensul istoriei (1923) și Eseu de metafizică escatologică (1941) concepuse, deja împotriva optimismului progresului și al "divinizării viitorului", motivul sfârșitului istoriei, inserându-l în cadrul unei escatologii milenariste. Kojève, în seminariile deja amintite despre Fenomenologia spiritului, este și el fascinat de teza "sfârșitului istoriei", dar o elaborează pornind de la propria lectură a dialecticii hegeliene a slugii și stăpânului și de la o interpretare singulară a figurii lui Napoleon
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
aici derivă caracterul „triumfalist” al celui corupt, care „integrând în personalitatea sa situații stabile de degenerare a ființei, o face în așa manieră că stimulează un sens optimist al existenței până la punctul de a se îmbăta cu acea anticipare a escatologiei care este triumfalismul”. 6. Corupția religiosului În mod natural, nici omul religios nu este imun la răul obișnuit al corupției, fie în calitate de cleric, fie mai în general ca simplu credincios. Și în acest caz, obișnuința este pivotul analizei lui Bergoglio
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
un text fără imagini ar fi o teorie fără practică. O scrisoare fără poștă. O doctrină de eliberare fără cateheză sau pastorală ori o utopie socială fără "muncă de organizare" socială. Adică un fapt intelectual, nu un fapt politic. Arida escatologie iudaică se poate explica prin certitudinea apartenenței, transmisă prin mamă și legături de consangvinitate. Creștinii nu formează un popor. Nu există o geneză etnică a lui Dumnezeu. Totul trebuie propulsat, inculcat cu forța pumnilor, a predicilor și a imaginilor. Scrierea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
noul început să fie unul autentic, eficient, însă, e necesar ca vestigiile lumii trecute să fie complet eradicate: "pentru ca ceva cu adevărat nou să poată începe, este necesar ca rămășițele și ruinele ciclului vechi să fie complet nimicite", fiindcă orice escatologie presupune și o cosmogonie ulterioară.115 Prestigiul originilor s-a păstrat și în modernitate, conchide Eliade, fapt vizibil în primul rând în Reforma luterană, care încerca recuperarea creștinismului incipient, pur, dar și în Revoluția franceză, care recupera discursiv Roma și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
liturgic care se sustrage timpului profan, prin imitarea lui Cristos ca model exemplar, prin repetarea liturgică a vieții de la nașterea la crucificarea Lui, prin contemporaneitatea cu El, creștinul necomemorând răstignirea ca eveniment istoric, ci reactualizând un mister (finalul timpului în escatologia creștină se referă doar la timpul profan).117 Mitul nu poate dispărea, deoarece unele din notele sale esențiale (modelul exemplar, repetarea) sunt inerente oricărei condiții umane, funcția mitică fiind îndeplinită chiar prin educație, prin cultura didactică.118 Eliade mai atrage
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
exersată față de obiect", nivel la care se petrece interferența erelor vârsta de aur -, a omului primordial, a revelației inițiale, a momentelor insolite, a războaielor cerești, a reînnoirii uneltelor, a condiției umane și a evenimentelor cosmice); mitul fenomenologic (cosmogonia, antropogonia, elementele, escatologia, regnurile fabuloase, cadrul astral); mitul cosmografic (teogonia, panteonul, lumile coexistente); mitul transcendental (eroul arhetipal, formele de cultură demonologică, destinul, timpul).129 Mitul mai deține și o funcție etologică, spune autorul, de "control al instinctelor".130 În orice caz, "a stăruit
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
piesă veche pusă în scenă în diferite zone și epoci, cu costume locale"136, iar mitologia este "cântecul imaginației inspirat de energiile trupului."137 Mitul îndeplinește patru nevoi umane în cele patru ordine de mistere: al cosmosului (aspect cosmogonic geneză, escatologie, ordine sau haos, inteligența conducătoare, legi naturale fixe ori absurd dezlănțuite, toate acestea pentru a localiza persoana într-un "context al sensului"), al naturii (aspect metafizic efortul de identificare a naturii realității, a Naturii), al relației cu ceilalți (aspect sociologic
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
nu) fisurile prin care se infiltrează iraționalul și mistica, opinează Jean-Bruno Renard.371 Astfel, creația SF oscilează permanent între alegoria demistificatoare și mitologia "iraționalizantă", apropiindu-se de genul fantastic, pe temele majore ale miturilor de origine (geneza, edenul), ale miturilor escatologie (sfârșitul lumii, apocalipsa, diluviul), nemurirea, infernul, problema răului etc. Preluând clasificarea tematică a Christinei Renard-Cheinisse, care identifica șase teme majore prin care aspectul religios este abordat în genul SF (demistificarea, descrierea religiilor prin prisma ceremoniilor cultice, aculturația religioasă, valorizarea gândirii
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
clase și opinii: gigantismul spiritului omenesc opus neputinței de a se elibera. Amintirile unei Florențe libere opuse tiraniei de care artistul fusese deja lovit, pot explica într‑o oarecare măsură viziunea frământată a capelei Sixtine. 3. Judecata de Apoi - o escatologie în culori După moartea papei Clement al VII‑lea în 1534, Michelangelo a plecat din nou la Roma pentru a termina mausoleul papei Iuliu al II‑lea, dar papa Paul al III‑lea avea alte planuri: el îl numește pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
comun cu manierismul celor care crezând în valabilitatea universală a unor pedepse mai ușoare, l‑au copiat pe artist. Această frescă este înainte de toate, o manifestare uriașă a spiritului uman și nu o simplă acrobație de tehnică picturală. Ea reprezintă escatologia pe care artistul a realizat‑o în diferite culori. Cei care au dorit să‑l ajungă pe maestru imitând orbește niște forme sunt doar niște simpli epigoni; însuși Michelan‑ gelo a spus: Pe câți dintre aceștia îi va prosti oare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
transcendentul, iar măsura reușitei lor (vezi cel puțin o sintagmă clasică : pilgrim’s progress) nu e exterioară și colectivă, ci interioară și individuală. Mircea Eliade ne-a vorbit cu comprehensiune și empatie, într-un studiu celebru despre geografia mitică și escatologie, de guaranii tupi, o populație care traversa Anzii până la epuizare și moarte, în căutarea locului unde șamanul le spunea că se va sfârși lumea (lor). Deci ei aveau, față de alții care trăiesc în iminența și angoasa Apocalipsei (în sens larg
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o scară ce-o coborâm amândoi și e foarte lungă 1261. În alchimie scara este simbolul structurii universului. Spre templu, pe muntele Înțelepților se pot urca trepte. Este asemenea scării lui Ra din Cartea morților egipteană și misterele mithraice adaptate escatologiei creștine. Scara este calea de contact între om și divinitate. Pot fi șapte sau douăsprezece trepte sferele planetare pe care sufletul trebuie să le străbată sau cele șapte arte liberale, simbol al cuceririi perfecțiunii prin educație morală și cognitivă 1262
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Ser Giovanni di Simone Cassai (1401‑1428) ...... 108 1.3. Sandro Botticelli (1446‑1510) .................................................. 109 1.4. Matthias Grünewald (1475‑1528) ............................................ 110 1.5. Tiziano Vecellio (1485‑1576) ................................................... 110 2. Capela Sixtină - interpretări, viziuni ............................................... 112 3. Judecata de Apoi - o escatologie în culori ....................................... 115 4. Patos și grandoare ......................................................... ................... 117 4.1. Influența biblică în opera pictorului renascentist - crearea lui Adam .. 117 4.2. Michelangelo Buonarroti - un artist desăvârșit ........................... 119 4.2.1. David ......................................................... ........................ 120 4.2.2. Pietà ......................................................... ......................... 120 4.2
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
clase și opinii: gigantismul spiritului omenesc opus neputinței de a se elibera. Amintirile unei Florențe libere opuse tiraniei de care artistul fusese deja lovit, pot explica într‑o oarecare măsură viziunea frământată a capelei Sixtine. 3. Judecata de Apoi - o escatologie în culori După moartea papei Clement al VII‑lea în 1534, Michelangelo a plecat din nou la Roma pentru a termina mausoleul papei Iuliu al II‑lea, dar papa Paul al III‑lea avea alte planuri: el îl numește pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
comun cu manierismul celor care crezând în valabilitatea universală a unor pedepse mai ușoare, l‑au copiat pe artist. Această frescă este înainte de toate, o manifestare uriașă a spiritului uman și nu o simplă acrobație de tehnică picturală. Ea reprezintă escatologia pe care artistul a realizat‑o în diferite culori. Cei care au dorit să‑l ajungă pe maestru imitând orbește niște forme sunt doar niște simpli epigoni; însuși Michelan‑ gelo a spus: Pe câți dintre aceștia îi va prosti oare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Ser Giovanni di Simone Cassai (1401‑1428) ...... 108 1.3. Sandro Botticelli (1446‑1510) .................................................. 109 1.4. Matthias Grünewald (1475‑1528) ............................................ 110 1.5. Tiziano Vecellio (1485‑1576) ................................................... 110 2. Capela Sixtină - interpretări, viziuni ............................................... 112 3. Judecata de Apoi - o escatologie în culori ....................................... 115 4. Patos și grandoare ................................................................. ........... 117 4.1. Influența biblică în opera pictorului renascentist - crearea lui Adam .. 117 4.2. Michelangelo Buonarroti - un artist desăvârșit ........................... 119 4.2.1. David ................................................................. ................ 120 4.2.2. Pietà ................................................................. ................. 120 4.2
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
clase și opinii: gigantismul spiritului omenesc opus neputinței de a se elibera. Amintirile unei Florențe libere opuse tiraniei de care artistul fusese deja lovit, pot explica într‑o oarecare măsură viziunea frământată a capelei Sixtine. 3. Judecata de Apoi - o escatologie în culori După moartea papei Clement al VII‑lea în 1534, Michelangelo a plecat din nou la Roma pentru a termina mausoleul papei Iuliu al II‑lea, dar papa Paul al III‑lea avea alte planuri: el îl numește pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
comun cu manierismul celor care crezând în valabilitatea universală a unor pedepse mai ușoare, l‑au copiat pe artist. Această frescă este înainte de toate, o manifestare uriașă a spiritului uman și nu o simplă acrobație de tehnică picturală. Ea reprezintă escatologia pe care artistul a realizat‑o în diferite culori. Cei care au dorit să‑l ajungă pe maestru imitând orbește niște forme sunt doar niște simpli epigoni; însuși Michelan‑ gelo a spus: Pe câți dintre aceștia îi va prosti oare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
o oarecare naivitate: de a nu-și fi interogat suficient limitele proprii și de a nu fi reflectat asupra propriilor presupuneri. Este limpede că acest raționalism participă la susținerea credinței și că această credință se substituie în progresul istoric vechii escatologii. Oare "gânditorii liberi" nu sunt, după cum spunea Nietzsche, decât teologi care se ignoră? După două secole s-a format o "mitologie a Luminilor". Reconsiderarea acestei perioade, fără a o examina suficient, are valoarea unei trădări a exigenților celor dintâi filosofi
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
la sfârșitul unei ciclu cosmic, la arca lui Noe, optimismul său referitor la posibilitatea salvării valorilor civilizației umane le găsim în Tinerețe fără de tinerețe. În O fotografie veche de 14 ani, doctrina despre Dumnezeu a doctorului Martin, construită exclusiv pe escatologie este, în fapt, teoria lui Eliade expusă în tratate, despre "creatorul care devine deus otiosus și se îndepărtează treptat de creația sa"43. Despre Nouăsprezece trandafiri Eugen Simion a spus că este "mai lent și mai migălos demonstrativ decât altele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pe care nu le poate exprima, chiar având acces la o limbă universală, iar în secvența finală îl proclamă, în derâdere, "un nou sfânt"), având dirijor pe fostul doctor Martin care dezvoltă "o doctrină a lui Dumnezeu construită exclusiv pe escatologie"258 (în fapt, teoria lui Eliade expusă în tratatele sale, despre "creatorul care devine deus otiosus și se îndepărtează treptat de creația sa"259, concepția sa despre "adevărata" religie care începe după ce Dumnezeu s-a retras din lume: ""Transcendența" sa
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
soteriologic, memoria esențială și libertatea absolută a oamenilor amenințați de amnezie într-o lume concentraționară (Buchenwald extins la scara întregii Românii în comunism)"700. Pe aceeași undă, Ștefan Borbély, susține că de acest nume "semnificativ" se leagă două elemente complementare: escatologia regresivă a spectacolului arhaic, care facilitează anamneza, și antihegelianismul 701. Rostul spectacolelor "tradiționale, cu sau fără măști, dar utilizând scenarii de mim și coregrafie, acompaniate de anumite melodii străvechi, aproape uitate în zilele noastre" este să producă "întoarceri, regresii cosmice
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
orice întâmplare cotidiană comportă o semnificație simbolică, ilustrează un simbolism primordial, transistoric, universal"703. Această descifrare a semnificațiilor simbolice secrete ale evenimentelor istorice "poate constitui o revelație, în sensul religios al termenului", "țelul tuturor artelor"704. Spectacolul devine "o nouă escatologie, sau o soteriologie, o tehnică a mântuirii"705, o tehnică de evadare, de accedere la libertatea absolută, deoarece spectacolul se întoarce la funcția sa de sacerdoțiu epifanic și descifrează revelarea Spiritului Universal în orice eveniment 706. Secretul acestei dramaturgii constă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]