168 matches
-
cavalere!”. Întreruptă de Starea de juxtapunere (1997), un experiment cu privire la efectele contiguității semnificanților, problematica morală e reluată în Cum stau eu aici pe terasă și contabilizez obscenitatea istoriei (2001), poate cea mai bună carte a poetei. Dioramă grotescă a unor escatologii alternative, poemele sunt o sumă de parabole care avertizează asupra iminentelor apostazii ale delirului istoric. Anticipată de o antologie comentată din versurile poetului (1987), monografia Nichita Stănescu între poesis și poiein (1991) constituie o analiză din perspectivă semiotică. Teza studiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
morala/juridică, morala/politică, dar acestea nu sunt decât niște tautologii, morala nu este deci decât un avatar al preocupării moderne pentru viitor, a cărei origine, dacă îl urmăm pe Karl Löwith, "este de căutat în profetismul evreiesc și în escatologia creștină"22. Ea se sprijină pe un adevăr universal, acela în progresul continuu al umanității către un paradis. Fie acesta ceresc sau pământesc, asta nu schimbă cu nimic datele problemei. Mitul progresului. Paradox al profetismului iudeo-creștin care face din viitor
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Ser Giovanni di Simone Cassai (1401‑1428) ...... 108 1.3. Sandro Botticelli (1446‑1510) .................................................. 109 1.4. Matthias Grünewald (1475‑1528) ............................................ 110 1.5. Tiziano Vecellio (1485‑1576) ................................................... 110 2. Capela Sixtină - interpretări, viziuni ............................................... 112 3. Judecata de Apoi - o escatologie în culori ....................................... 115 4. Patos și grandoare ................................................................. ........... 117 4.1. Influența biblică în opera pictorului renascentist - crearea lui Adam .. 117 4.2. Michelangelo Buonarroti - un artist desăvârșit ........................... 119 4.2.1. David ................................................................. ................ 120 4.2.2. Pietà ................................................................. ................. 120 4.2
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
clase și opinii: gigantismul spiritului omenesc opus neputinței de a se elibera. Amintirile unei Florențe libere opuse tiraniei de care artistul fusese deja lovit, pot explica într‑o oarecare măsură viziunea frământată a capelei Sixtine. 3. Judecata de Apoi - o escatologie în culori După moartea papei Clement al VII‑lea în 1534, Michelangelo a plecat din nou la Roma pentru a termina mausoleul papei Iuliu al II‑lea, dar papa Paul al III‑lea avea alte planuri: el îl numește pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
comun cu manierismul celor care crezând în valabilitatea universală a unor pedepse mai ușoare, l‑au copiat pe artist. Această frescă este înainte de toate, o manifestare uriașă a spiritului uman și nu o simplă acrobație de tehnică picturală. Ea reprezintă escatologia pe care artistul a realizat‑o în diferite culori. Cei care au dorit să‑l ajungă pe maestru imitând orbește niște forme sunt doar niște simpli epigoni; însuși Michelan‑ gelo a spus: Pe câți dintre aceștia îi va prosti oare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
transcendentul, iar măsura reușitei lor (vezi cel puțin o sintagmă clasică : pilgrim’s progress) nu e exterioară și colectivă, ci interioară și individuală. Mircea Eliade ne-a vorbit cu comprehensiune și empatie, într-un studiu celebru despre geografia mitică și escatologie, de guaranii tupi, o populație care traversa Anzii până la epuizare și moarte, în căutarea locului unde șamanul le spunea că se va sfârși lumea (lor). Deci ei aveau, față de alții care trăiesc în iminența și angoasa Apocalipsei (în sens larg
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vindecările miraculoase istorice, așa-zisele "miracole ale naturii" sunt metafore și, precum în poezie, la fel și aceste metafore nu vor să dezechilibreze legile naturii. Dar cum să înțelegem atunci întrebarea este inevitabilă acele relatări biblice care anunță o teribilă escatologie? Desăvârșirea: clipa de pe urmă? Multe lucruri din cele susținute de fizicieni despre ultimele trei minute se bazează pe speculații, adică Considerație despre soarta finală a universului, după cum spune titlul și subtitul celebrei cărți scrise de fizicianul Paul Davies. Majoritatea astrofizicienilor
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
face pumn. Iar voi aveți dreptate să fiți în gardă. Nu-ți venea să crezi ochilor văzând pe străzile orașului Cairo vălul, incidental în 1960. Niqâb-ul wahhabit, care acoperă corpul, fața și mîinile, te cam scoate din sărite. Tu refuzai escatologiile sinuciderii combative și vedeai în islamul radical un semn, un factor în plus al nefericirii istorice. Pudoarea te-a împiedicat să adaugi, tu grecul ortodox pentru care s-a făcut o slujbă la biserica Sfântul Gheorghe din Beirut: și pentru
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
clase și opinii: gigantismul spiritului omenesc opus neputinței de a se elibera. Amintirile unei Florențe libere opuse tiraniei de care artistul fusese deja lovit, pot explica într‑o oarecare măsură viziunea frământată a capelei Sixtine. 3. Judecata de Apoi - o escatologie în culori După moartea papei Clement al VII‑lea în 1534, Michelangelo a plecat din nou la Roma pentru a termina mausoleul papei Iuliu al II‑lea, dar papa Paul al III‑lea avea alte planuri: el îl numește pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
comun cu manierismul celor care crezând în valabilitatea universală a unor pedepse mai ușoare, l‑au copiat pe artist. Această frescă este înainte de toate, o manifestare uriașă a spiritului uman și nu o simplă acrobație de tehnică picturală. Ea reprezintă escatologia pe care artistul a realizat‑o în diferite culori. Cei care au dorit să‑l ajungă pe maestru imitând orbește niște forme sunt doar niște simpli epigoni; însuși Michelan‑ gelo a spus: Pe câți dintre aceștia îi va prosti oare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
că o dezvoltare interesantă a semnificației politice a principiului teologic analogia entis, și implicit a rupturii pe care a produs-o teoria lui Copernic, apare la Jacob Taubes în două lucrări scrise către sfârșitul anilor '40 și începutul anilor '50: "Escatologia occidentală", respectiv "Teologia după revoluția copernicană"2. În orice caz, pare să nu fie deloc întâmplător faptul că primele critici intelectuale ale totalitarismelor politice (nazist și stalinist, în înțelegerea Hannei Arendt) apar din orizontul existențial, mai precis al personalismului. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Note 1 A se vedea, de pildă, Radu Preda, Comunismul. O modernitate eșuată, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2009, 368 p. 2 Jacob Taubes, Teologia după revoluția copernicană (trad. Andrei State și George State), Ed. Tact, Cluj-Napoca, 2009, 100 p; Jacob TAUBES, Escatologia occidentală (trad. Maria Magdalena Anghelescu), Ed. Tact, Cluj-Napoca, 2008, 286 p. 3 Gregory Vlastos, Credința creștină și democrația (traducere, postfața de Nicolae Drăgușin), Ed. Rațio et Revelațio, Oradea, 2015 (aflat în curs de tipărire) 4 Robert C. Tucker, Philosophy and
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Ser Giovanni di Simone Cassai (1401‑1428) ...... 108 1.3. Sandro Botticelli (1446‑1510) .................................................. 109 1.4. Matthias Grünewald (1475‑1528) ............................................ 110 1.5. Tiziano Vecellio (1485‑1576) ................................................... 110 2. Capela Sixtină - interpretări, viziuni ............................................... 112 3. Judecata de Apoi - o escatologie în culori ....................................... 115 4. Patos și grandoare ......................................................... ................... 117 4.1. Influența biblică în opera pictorului renascentist - crearea lui Adam .. 117 4.2. Michelangelo Buonarroti - un artist desăvârșit ........................... 119 4.2.1. David ......................................................... ........................ 120 4.2.2. Pietà ......................................................... ......................... 120 4.2
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
clase și opinii: gigantismul spiritului omenesc opus neputinței de a se elibera. Amintirile unei Florențe libere opuse tiraniei de care artistul fusese deja lovit, pot explica într‑o oarecare măsură viziunea frământată a capelei Sixtine. 3. Judecata de Apoi - o escatologie în culori După moartea papei Clement al VII‑lea în 1534, Michelangelo a plecat din nou la Roma pentru a termina mausoleul papei Iuliu al II‑lea, dar papa Paul al III‑lea avea alte planuri: el îl numește pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
comun cu manierismul celor care crezând în valabilitatea universală a unor pedepse mai ușoare, l‑au copiat pe artist. Această frescă este înainte de toate, o manifestare uriașă a spiritului uman și nu o simplă acrobație de tehnică picturală. Ea reprezintă escatologia pe care artistul a realizat‑o în diferite culori. Cei care au dorit să‑l ajungă pe maestru imitând orbește niște forme sunt doar niște simpli epigoni; însuși Michelan‑ gelo a spus: Pe câți dintre aceștia îi va prosti oare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
reflectă probabil o interpretare ulterioară a scenei finale a picturii. Despre luptele dintre îngeri și demoni pentru sufletele oamenilor aflați pe moarte vezi A. Gurevich, Historical Anthropology of the Middle Ages, ed. J. Howlett (Cambridge, 1992), 97, care contrasta această escatologie "mai mică" a judecății imediate cu "mai marea" escatologie a Judecății de Apoi. 184 Vezi Cohen, "Honor" (mai sus, cap. 2 n. 29), despre nevoia de a curăța casele imediat spre a șterge rapid semnele dezonoarei. 185 E. Casalini, " La
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
picturii. Despre luptele dintre îngeri și demoni pentru sufletele oamenilor aflați pe moarte vezi A. Gurevich, Historical Anthropology of the Middle Ages, ed. J. Howlett (Cambridge, 1992), 97, care contrasta această escatologie "mai mică" a judecății imediate cu "mai marea" escatologie a Judecății de Apoi. 184 Vezi Cohen, "Honor" (mai sus, cap. 2 n. 29), despre nevoia de a curăța casele imediat spre a șterge rapid semnele dezonoarei. 185 E. Casalini, " La Santissima Annunziata nella storia e nella civiltà fiorentina", în
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
putea contesta sub nici un motiv o poziție importantă în evoluția lirismului românesc, ca și-n cadrele istoriei noastre contemporane. Aron Cotruș aparține seriei barzilor transilvani de factură autohton-socială, cu verbul inflamat de-o demonie eliberatoare și profetică, participînd la o escatologie sui generis a acestui pămînt vitregit de soartă, serie care-i cuprinde pe Coșbuc, Goga, Beniuc. Dar, într-o perspectivă mai largă, răspunde rețetei expresioniste, atît de fecundă în Europa primelor trei decenii ale veacului precedent și încă neistovită, intrînd
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
După un prim capitol, Questa inițiatică ratată, care prezintă materia și stadiul actual al cercetărilor, suntem conduși de un Corin Braga încîntat, pasionat, fericit, de la Paradisul interzis (Grădina zeilor în teologia comună a Orientului Apropiat, Anamorfoza mozaică a mitului grădinii, Escatologia ebraică de la Moise la Isus Cristos, Promisiunea escatologică a lui Isus Cristos, Paradis terestru / Paradis celest în tradiția patristică, Trei tipuri de questă: fizică, mistică și alegorică) la Questa călugărilor din deșert (Localizarea Paradisului terestru, Primele tentative de întoarcere în
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
154) Nu sunt de acord cu Ștefan Borbély care găsește această proză fără corespondent și fără sursă de influență în spațiul autohton. Destule elemente caracteristice scrisului lui Mircea Cărtărescu se găsesc aici: lexicul bogat, atent solicitat, eclectismul instrumentarului mistico-religios sau escatologia sexuală. Silviu Lupașcu însă nu e un povestitor, romanul lui nu e captivant (deși întâlnim tot felul de personaje: comuniști, mafioți, vânători de lei, yoghini, jurnaliști, tot felul de învățători orientali ș.a.) Stârnește interesul, dar nu-l menține. Povestea diluată
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
nu mai avea puterea să se scuture. Și e de mirare cum de-ai putut ajunge pînă la pielea mea, cum de te-ai priceput să înlături strat după strat, lăsîndu-mă numai cu strigătul pe mine." E un fel de escatologie a iubirii în toate aceste texte, o izbăvire discretă și personală de toate relele lumii și ale vîrstei grație unei înțelegeri amoroase speciale. întîlnim și imagini ciudate în aceste texte, condimentate cu un suprarealism copilăros și puțin demonstrativ, cîteodată fabula
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
de spectrul său abstract: "o geometrie degradată/ ducem în spate" (Jurnal de familie). Materia informă și geometria care înscrie triumful formei sînt în egală măsură resimțite drept poveri. Care ar putea fi "concluzia" acestui tip de lirism închinat finalului cosmic? Escatologia care șterge semnele axiologice ale ființelor și lucrurilor induce o anume "gratuitate". E la mijloc acea viziune, cultivată paradigmatic, la noi, de un Tudor Arghezi sau de un Ion Caraion, care nu se mai simte atașată de o lume care
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
acide la adresa revoluționarilor-saltimbanci Iliescu și Petre Roman, de aici scenele de tandrețe malițioasă trăite de Victor între femeile crude ale Amsterdamului). O carte enormă al cărei vis și a cărei fibră constau în însăși scrierea ei. A cărei protologie și escatologie se asociază fericit cu pagina de gardă și cu caseta tehnică. Coerența lumii e dependentă de coerența cărții. Și reciproc. Deprinși, în materie de roman, cu continuumul și - vorbă veche - grandoarea fluviilor americane, nu avem ochii deplin formați pentru a
O decalogie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9443_a_10768]
-
adică, deh, zappează, este o formă de comunicare. Socială. Cu un impact negrăit de mare. Mai întîi, prin persuasiune. Prin repetarea încontinuă a numelor. Brandurilor. Care tind să devină mantre. Sau să înlocuiască mantrele. Publicitatea are exegeza ei. Hemeneutica ei. Escatologia ei. Unii se vor gîndi că este foarte postmodernă. Și au dreptate. Numai că, mai întîi, este cam... modernă. Sigur, acum și-a însușit întreg arsenalul postmodern. Iar dirijarea ei spre derizoriu vizează adresabilitatea către un public tot mai larg
Lumea reclamelor by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/6942_a_8267]
-
exclus din sectă. E genul de persoană căreia îi plac lucrurile logice. Deși este critic în ceea ce privește fundamentul sectei, apreciază părțile pe care le înțelege. În timpul antrenamentelor a avut parte de câteva experiențe mistice, dar este prea puțin interesat de „supranatural“, escatologie sau francmasonerie. Când era încă membru, nu vedea cu ochi buni faptul că secta Aum se îndrepta în aceeași direcție. Cu toate că avea dubii și dezamăgiri, până când viața nu i-a fost pusă în pericol, nu i-a fost ușor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]