217 matches
-
Șarpele lui Esculap este o specie termofilă (îi place căldura) și preferă pădurile cu teren uscat și cu porțiuni însorite, în rariștile de foioase cu luminișuri, pe coaste stâncoase cu vegetație arborescentă și printre ruinele invadate de vegetație. Șarpele lui Esculap se mișcă relativ lent, dar se cațără în arbori cel mai bine dintre șerpii noștri. Când este prins, se repede furios și mușcă, însă rana pe care o lasă nu este decât o mică zgârietură. Apare în aprilie și dispare
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
este depusă în locuri ascunse la vreo lună după acuplare și cuprinde 5-8 ouă albe, de formă alungită (care măsoară 36-45 x 19-24 mm). Puii eclozează în luna septembrie și au la eclozare o lungime de 22-25 cm. Șarpele lui Esculap aduce foloase pentru agricultură deoarece se hrănește cu rozătoare (șoareci, șobolani) care provoacă mari daune culturilor agricole. În raport cu aceste foloase, pagubele, mai mult locale, pe care le aduce prin consumul păsărilor și ouălor lor, sunt neînsemnate. Din cauza șerpilor veninoși a
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare (Anexa IVA, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), fiind considerată o specie de interes comunitar ce necesită o protecție strictă. Esculap, zeul medicinii în mitologia greacă, purta în mâna dreaptă un toiag înconjurat de un șarpe, care este considerat a fi șarpele lui Esculap. După o legendă din mitologia grecească antică șarpele lui Esculap avea cunoștințe despre plantele medicinale și despre
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
este menționată ca "Elaphe longissima"), fiind considerată o specie de interes comunitar ce necesită o protecție strictă. Esculap, zeul medicinii în mitologia greacă, purta în mâna dreaptă un toiag înconjurat de un șarpe, care este considerat a fi șarpele lui Esculap. După o legendă din mitologia grecească antică șarpele lui Esculap avea cunoștințe despre plantele medicinale și despre proprietățile vindecătoare ale acestora. Pentru a afla aceste cunoștințe pe care acest șarpele le avea, Esculap, zeul medicinii, s-a transformat în șarpe
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
interes comunitar ce necesită o protecție strictă. Esculap, zeul medicinii în mitologia greacă, purta în mâna dreaptă un toiag înconjurat de un șarpe, care este considerat a fi șarpele lui Esculap. După o legendă din mitologia grecească antică șarpele lui Esculap avea cunoștințe despre plantele medicinale și despre proprietățile vindecătoare ale acestora. Pentru a afla aceste cunoștințe pe care acest șarpele le avea, Esculap, zeul medicinii, s-a transformat în șarpe și apoi a revenit la înfățișarea de om și astfel
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
care este considerat a fi șarpele lui Esculap. După o legendă din mitologia grecească antică șarpele lui Esculap avea cunoștințe despre plantele medicinale și despre proprietățile vindecătoare ale acestora. Pentru a afla aceste cunoștințe pe care acest șarpele le avea, Esculap, zeul medicinii, s-a transformat în șarpe și apoi a revenit la înfățișarea de om și astfel a cunoscut aceste informații prețioase și le-a folosit în tratarea bolnavilor. Astăzi șarpele lui Esculap este un simbol al medicinei. Fiica lui
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
cunoștințe pe care acest șarpele le avea, Esculap, zeul medicinii, s-a transformat în șarpe și apoi a revenit la înfățișarea de om și astfel a cunoscut aceste informații prețioase și le-a folosit în tratarea bolnavilor. Astăzi șarpele lui Esculap este un simbol al medicinei. Fiica lui Esculap, Higia (sau Higeea) - zeița sănătății, era înfățișată cu un șarpe într-o mână și o cupă în cealaltă. Cupa Higiei cu șarpele lui Esculap încolăcit este considerată simbolul farmaciilor și produselor farmaceutice
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
zeul medicinii, s-a transformat în șarpe și apoi a revenit la înfățișarea de om și astfel a cunoscut aceste informații prețioase și le-a folosit în tratarea bolnavilor. Astăzi șarpele lui Esculap este un simbol al medicinei. Fiica lui Esculap, Higia (sau Higeea) - zeița sănătății, era înfățișată cu un șarpe într-o mână și o cupă în cealaltă. Cupa Higiei cu șarpele lui Esculap încolăcit este considerată simbolul farmaciilor și produselor farmaceutice.
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
a folosit în tratarea bolnavilor. Astăzi șarpele lui Esculap este un simbol al medicinei. Fiica lui Esculap, Higia (sau Higeea) - zeița sănătății, era înfățișată cu un șarpe într-o mână și o cupă în cealaltă. Cupa Higiei cu șarpele lui Esculap încolăcit este considerată simbolul farmaciilor și produselor farmaceutice.
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
sălbatică) sau aflate pe lista IUCN. Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), veverița ("Sciurus vulgaris"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), vipră ("Vipera berus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Pești: mreana vânata ("Barbus peloponnesius"), lipan ("Thymallus thymallus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
a sitului Frumoasa (130.980 ha) ca arie de protecție specială avifaunistică. Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), vipera comună ("Vipera berus"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele de apă ("Natrix tessellata "), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), salamandra de foc (Salamandra salamandra), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo") și brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"); Pești
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreană ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipară (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). În suprafața administrativă a Parcului Natural Apuseni și în vecinătatea acestuia se află mai multe obiective de interes turistic, printre care: lăcașuri de cult declarate monumente istorice, muzee, rezervații sau
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Cuculus canorus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), presura galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatura ("Motacilla albă"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), huhurez-mare ("Strix uralensis"), pitulice ("Sylvia nisoria"), . Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), vipră ("Vipera berus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"). Floră
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), vidra de rău ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), brotacul-verde-de-copac ('Hyla arborea"), tritonul cu creasta ("Triturus
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), cristeț pestriț ("Porzana porzana"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), mierlă ("Turdus merula"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima longissima"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), gușter ("Lcerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
(Hygiea) sau Higeea în mitologia greaca era zeița sănătății și curățeniei, fiica (sau, după o altă versiune, soția) lui Esculap, zeul medicinei și soției sale Epione. Cuvântul igienă este derivat din numele său. este reprezentată adesea cu un șarpe (șarpele lui Esculap) încolăcit în jurul corpului și ținând în mână o cupă din care bea șarpele, cupa Higiei cu șarpele încolăcit
Higia () [Corola-website/Science/333947_a_335276]
-
sau Higeea în mitologia greaca era zeița sănătății și curățeniei, fiica (sau, după o altă versiune, soția) lui Esculap, zeul medicinei și soției sale Epione. Cuvântul igienă este derivat din numele său. este reprezentată adesea cu un șarpe (șarpele lui Esculap) încolăcit în jurul corpului și ținând în mână o cupă din care bea șarpele, cupa Higiei cu șarpele încolăcit a devenit simbolul farmaciilor și produselor farmaceutice. Higia învăța oamenii cum să trăiască sănătos, în timp ce sora sa, Panaceea, zeița vindecării, îngrijea de
Higia () [Corola-website/Science/333947_a_335276]
-
lucrate la roată. (Vezi și „Iluminatul la romani“, de Cristian-Aurel Roman, 2003). Aproape peste tot, în locuințe, clădiri administrative, militare și religioase, în morminte au fost descoperite lămpi, sfeșnice ori candelabre de factură romană. În sanctuarul zeilor medicinei și sănătății (Esculap și Hygiea) din zona sacră a Ulpiei Traiana Sarmizegetusa s-au descoperit peste 3 000 de lămpi de lut ars aduse de cei care veneau să aducă ofrande, pentru ca zeii îndurători să le asculte ruga de însănătoșire. Nimeni nu poate
Agenda2004-45-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283009_a_284338]
-
București, 1914; Ossian [James Macpherson], Fingal, București, 1915, Poeme gaelice, București, 1915, Duthona, București, 1916, Trathal, București, 1916; Frédéric Bautet, Bănuiala, București, 1923; Raul Baylesve, Tabletele Cyterei, București, 1923; André Maurois, Ariel sau Viața lui Shelley , București, 1923; Lucian, Jupiter, Esculap și Hercule, București, 1923; Alphonse Daudet, Legenda omului cu creierul de aur, București, 1923; James Branch Cabell, Jurgen, București, 1923; Lafcadio Hearn, Mujina, București, 1929. Repere bibliografice: J. d. L. (Jean de Lerésty), „Thaïs”, „Făt-Frumos”, București, 1915, 6; Ion Vinea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289392_a_290721]
-
vor fi considerați asimilați în gradul ce au avut. Ei vor fi plătiți cu solda gradului cu care sunt asimilați, calculată pe zile servite. Art. 2. - Medicii, farmaciștii, veterinarii evrei vor purta uniforma specialității ce au avut, cu semnul lui Esculap la șapcă pe coloarea respectivă (roșie, verde sau albastră). Ei se vor intitula „Medic” (Farmacist, Veterinar) dacă sunt asimilați cu ofițerii și „Medic Ajutor”, dacă sunt asimilați cu subofițerii sau cu gradele inferioare. Inginerii și arhitecții evrei vor purta uniforma
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
să îți dezvolți musculatura încheieturii. Eu legam prietenii cât ai clipi, și cel mai des le rupeam din cauza unor loialități mai vechi. Cel mai mult a durat prietenia cu Stashu Kopecs, a cărui mamă era moașă, urmase Școala de Moașe Esculap de pe Milwaukee Avenue. Înstăriți, Kopecsii aveau un piano electric și linoleu în toate camerele, însă Stashu era hoț și pentru că voiam să fiu cu el, furam și eu: cărbuni din camioane, rufe de pe frânghie, mingi de cauciuc de la prăvălie, bănuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Ce va fi provocat această obsesie a șerpilor la tolteci? E drept că, prezent încă din paradis, unde o ispitește pe Eva să guste din fructul oprit, șarpele s-a prelins cam prin toate mitologiile. La greci, în statuile lui Esculap reprezenta "știința", "înțelepciunea"; la egipteni, cobra simboliza "puterea"; la indieni, "absența timpului" pe care stau zeii înainte de începutul lumii, iar la zulușii din Africa "șarpele casei" încarnează spiritul strămoșilor. Aflu că fiecare din cele patru scări monumentale ale piramidei numără
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
7-8; Papahagi, Interpretări, 59-65; Ungureanu, La vest, I, 89-102; Gabriel Liiceanu, Itinerariile unei vieți. E.M. Cioran urmat de Apocalipsa după Cioran. Trei zile de convorbiri - 1990, București, 1995; George Bălan, În dialog cu Emil Cioran, București, 1996; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 170-174; Ion Paler, Introducere în opera lui Cioran, Pitești, 1997; Stelian Tănase, Anatomia mistificării. 1944-1989, București, 102-111, 163-164; Dan C. Mihăilescu, Cioran și dreptatea tuturor, „22”, 1998, 25; Simona Cioculescu, Cioran sau Neliniștea de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
ascuns, Iași, 1992, 127-144; Irina Petraș, Ion Creangă. Povestitorul, București, 1992; Micu, Scurtă ist., I, 257-266; Valeriu Cristea, Dicționarul personajelor lui Creangă, București, 1995; Mănucă, Analogii, 126-139; Cornel Regman, Ion Creangă. O biografie a operei, București, 1995; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 90-106; Gavril Istrate, O ediție necunoscută din opera lui Creangă, CL, 1998, 10; Dicț. analitic, I, 33-36, III, 104-106, 401-403, IV, 675-679; Constantin Parascan, Ion Creangă și lumea în care a trăit, Iași, 1999; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
str. Popa Șapcă, bl. 7-14, tel. 0251412588: 0746033712 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254213782 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232412712 Librăria Esculap, B-dul. Independenței, nr. 22, tel. 0232270479 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232215683 Libraria Alexandria ,Era Shoping Park tel.0232 206 067 ORADEA Librăria Humanitas "Mircea Eliade", Bd. Republicii, nr. 5 tel. 0259472955 SIBIU Libraria Humanitas
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]