2,823 matches
-
pe mai multe canale t.v. românești și străine, auzind din oră în oră la radio sau citind în trei-patru ziare în fiecare dimineață ce se întîmplă în Irak, mi-a revenit de cîteva ori în minte extraordinara carte a eseistului francez. Remarcînd că epoca noastră beneficiază de o informație mai rapidă și mai complexă decît oricare alta din istorie, Revel descoperă paradoxul că această cunoaștere fără frontiere devine inutilă, atunci cînd e vorba de a înțelege și interpreta corect faptele
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
sa, ne deleagă, murind, sarcini și plăceri care nu sunt ale noastre...". Lucrările de restaurare din întreaga incintă a Curții Domnești au fost coordonate, între 1912 și 1945, de arhitectul și sculptorul italian Domenico Rupolo și de arhitectul, pictorul și eseistul George Matei Cantacuzino, cu o grijă deosebită ca nici un detaliu să nu distoneze cu ansamblul. Din acest motiv, o schimbare esențială s-a petrecut la Vila d^Elchingen ( ulterior Casa de creație de la Mogoșoaia), construită în 1870, pentru Hélène Ney
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
fără postmodernitate. Termeni precum post-istorie, post-umanism, epocă post-industrială, alții de aceeași factură, constituie fundamentul filosofic, istoric și socio-cultural care impune o ontologie, o epistemologie, o anumită viziune asupra istoriei". Pentru a urma o altă întrebare ce exprimă scepticismul inteligent al eseistului nostru, gata în orice clipă a se amenda: "Și, totuși, sînt acești termeni adecvați pentru a defini noul spirit la secolului?". Întrebarea rămîne deschisă. Sub aspectul inserției sale în istorie ( și aceasta e a doua "opinie contradictorie"), postmodernismul a fost
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
și [...] a dat dispoziție să fie distribuite altei revistei". În 1992, după aproape două decenii, s-a produs debutul adevărat ("Eu consider că am debutat cînd am vrut să debutez"), în Contrapunct, cu o... proză. Cel care a amînat revelarea eseistului a fost, de această dată, dl Alex Leo Șerban, care a avut de ales între un eseu și proza cu pricina, și între revista tinerilor optzeciști și LA&I, suplimentul Cotidianului. Următorul text publicat al dlui Patapievici n-a fost
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
tinerilor optzeciști și LA&I, suplimentul Cotidianului. Următorul text publicat al dlui Patapievici n-a fost nici el un eseu, ci un pamflet: în România literară, la solicitarea Cronicarului revistei care a remarcat proza din Contrapunct. În fine, debutul extraordinarului eseist s-a produs în LA&I, cu un text despre Alexandre Koyré. Există multe alte mărturisiri demne de atenție în interviu, între care aceea din titlul notei noastre. Eseistul capabil de atîtea analize originale și tranșante recunoaște a poseda mai
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
revistei care a remarcat proza din Contrapunct. În fine, debutul extraordinarului eseist s-a produs în LA&I, cu un text despre Alexandre Koyré. Există multe alte mărturisiri demne de atenție în interviu, între care aceea din titlul notei noastre. Eseistul capabil de atîtea analize originale și tranșante recunoaște a poseda mai degrabă întrebări fără răspuns decît răspunsuri la numeroasele întrebări. l În același număr, o precizare hazlie intitulată Ăla micu^ ne obligă la o erată. Iat-o: "În- tr-un binevoitor
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
o logică a notațiilor. Totuși, o explicație există și ea este dată la pagina 137:" Am ajuns să scriu ce scriu aici, pentru că mi-am impus să nu scriu despre familia mea, despre viața mea socială, despre dilemele mele de eseist, despre obsesiile mele sexuale, politice, culturale, didactice, cotidiene, despre dorința de a mă exila într-o altă țară sau despre continua lipsă de bani, despre frivolitățile mele de cafenea etc., etc. Iată cum excluderile, tabuurile autoimpuse creează teme libere care
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
Libuše Valentová Prozatorul, dramaturgul și eseistul Ivan Klíma (născut la Praga, în 1931) este unul dintre cei mai cunoscuți scriitori cehi, atât în țara sa, cât și în străinătate: operele lui, traduse în 29 de limbi, au apărut în 31 de țări. Biografia scriitorului a fost
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
Daniel Cristea-Enache Oferim cititorilor în paginile de față un fragment din cartea de convorbiri cu Octavian Paler pe care criticul Daniel Cristea-Enache o alcătuiește în prezent. Ne bucurăm să o putem face în preajma aniversării cunoscutului prozator, eseist și memorialist care, în 2 iulie, împlinește 80 de ani. Octavian Paler a intrat destul de târziu în literatură, debutând la 44 de ani cu o carte de poeme (Umbra cuvintelor, 1970). Au urmat mai multe volume în care îmbină original
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
și de dor de un loc fără nume, de un timp ireversibil, "spre zona intemporală sau imemorială a ființei". (V.P. face trimitere spre Kant, dar mai ales spre Starobinski cu al său "Concept de nostalgie".) Abordând personalitatea marelui său mentor, eseistul reușește să se comporte ca un hermeneut postmodern tip Vattimo sau Rorty ce cultivă critica de identificare , simpatetică, reperând pars pro toto structura tare, stabilă și incoruptibilă, structura metafizică de rezistență a operei, dragostea lui Mircea Zaciu pentru teritoriile "detemporalizate
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
1990 prin traduceri semnate de Nichita Stănescu și Ioan Flora. Iată însă că, din 1995, același poet, născut la Kobișnița pe Valea Timocului, autor a peste 20 de cărți în limba sârbă, scrie și publică direct în românește, prilej pentru eseistul Răzvan Voncu, ce prefațează cartea, să scrie: "Limba română a câștigat (...) un tânăr poet pe nume Adam Puslojio, în vârstă de numai 13 ani". Așadar, după Plâng, nu plâng (1995), Adaos, poeme directe (1999), Versuri din mers (2003), Muritori, ce
De la Adam citire by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8070_a_9395]
-
la unsprezece, avea deziluziile unui bătrân de șaptezeci și șapte. Acum, la douăzeci și cinci de ani, sperând într-o viață ceva mai blândă, Antoine a luat hotărârea să aștearnă peste creierul lui giulgiul prostiei" (trad. de Adriana Gliga). Mai discre}i, eseiștii, memorialiștii sau poeții sunt rareori pomeniți când se discută despre cheile anilor, adică despre acele instrumente care ar ști să descuie lacătele vârstelor și le-ar face să se amestece într-un mod agreabil. O mică schiță preliminară a polarității
Cheia anilor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/8044_a_9369]
-
care dispare mateinul dandy Aubrey de Vere rezonează cu misterul destinelor parcă la fel de impenetrabile ale unor Anghelache, Lefter Popescu și Cănuță. Singurul care se poate situa în perspectiva misterului ficțional este, în opinia lui Ion Vartic, hermeneutul comparatist: “...cred - scrie eseistul - că nenea Iancu face parte dintre creatorii privilegiați în care, uneori, coboară harul și care, atunci, cufundă în inconștientul textelor lor mesaje și revelații transestetice, transindividuale. (Dacă el nu știe de ce s-a sinucis Anghelache, textul său însă știe. În
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
de veritabil “șahist” al criticii literare. După ce propune “revizuirea” critică a cazului insolitului casier Anghelache din caragialiana Inspecțiune, prin integrarea sa într-o altă serie caracterologică (adică într-o “viață paralelă” cu domnul Belikov, “omul din carapace” al lui Cehov), eseistul întrerupe pentru moment fluxul argumentației sale critice - pune în abis, în fond, întreaga sa demonstrație -, inserînd următoarea revelatoare frază în paranteză : “(Datorită criticului, iar, în particular, comparatistului - care, asemeni chimistului din goetheenele Afinități elective, e un fel de ’artist al
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
păstrat-o fonotecile. Dar părinteștii pași pe scări nu-i vom mai auzi niciodată”... (Șerban Cioculescu. Omul și cărturarul” - Caiete critice, 2002) Mai mult decît simple reverii, evocările lui Barbu Cioculescu sînt documente de istorie literară, confesiuni melancolic-ironice ale unui eseist, rafinat, cu un condei subțire care ne arată, celor ce mai putem să fim atenți, un lexic al limbii române mult mai bogat și mai expresiv decît cel folosit în mod curent, o eleganță a malițiozității, un spirit polemic lipsit
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
care și-o imaginează. Evident, aci se divulgă o mentalitate a evaziunii din mediul aspru al realității, inclusiv a celei social-politice, cu valențele sale ideologice, opțiunea unei retranșări în universul ocrotitor al ficțiunii rațional reglate. În decursul „epocii de aur”, „eseistul, la fel ca și cronicarul, monografistul ca și istoricul literar, era un «răzvrătit», în măsura în care nu se lăsa asimilat de o propagandă ostilă, și era în același timp un adversar politic neglijabil, în măsura în care nici o secundă activismul său n-a părăsit sfera
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
ani de existență. De păstrat în bibliotecă! * Axioma de la Ploiești s-a hotărît, se pare, să devină memoria noastră literară: după Tolstoi, iată, Camus împlinește și el o vîrstă rotundă, 90 de ani. Dl. Ieronim Tătaru îi închină scriitorului și eseistului francez (7 noiembrie 1913 - 4 ianuarie 1960) un admirabil editorial. Noi, ca noi, dar oare francezii și l-or fi amintit, cu acest prilej, pe autorul Ciumei? N-am văzut încă revistele de la finele anului trecut. * În numărul pe sept
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
dură și întristătoare reducția unui autor de anvergura lui Paul Goma, admitem: controversabil și amendabil în destule locuri, la „o viziune latrinară asupra lumii și oamenilor, viziune extinsă în chip delirant” (jurnalele d-sale sînt calificate drept „imunde, semidemente”). Aci eseistul s-ar fi cuvenit să se oprească mult mai mult, să-și demonstreze punctual „decepția enormă” printr-o analiză atentă, care l-ar fi făcut poate să șovăie, oricîte rezerve ar fi acumulat, în fața unei concluzii atît de infamantă. Credem
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
substituție a unuia din termenii figurii: acela unanim reprezentat prin numele mărimilor apuse ale acestei schimbătoare lumi, cu meteorica și perisabila zăpadă.” (p. 29) Apoi face etimologia lui „antan” și urmărește carieră „zăpezii”. Sigur, Șerban Foarță nu are discursul unui eseist clasic și nici nu scrie că un critic literar. Din această cauză textul lui se citește uneori destul de greu, iar pe alocuri firul demonstrației e chiar obscur. Cum spunea odată Ion Negoițescu, autorul Simplerozelor scrie sincopat și eliptic, erudit și
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
cuantificabile. Nici număr de respondenți (toți, tineri absolvenți ai universității, studenți și elevi). Poate, în numărul pe decembrie * În aceeași publicație, un lung și spiritual interviu îl are în rol de protagonist pe dl Șerban Foarță. Între altele, poetul și eseistul timișorean este de părere că toți autorii „copți” (adjectivul și ghilimelele îi aparțin) ar trebui să fie atenți la cei mai tineri decît ei. Am putea remarca o disimetrie între concluziile sondajului evocat în editorial și părerile dlui Foarță: doar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
a discursului pe care-l produce. Cu alte cuvinte, mai puține, rareori profesorul universitar pare interesat de orizontul mundan - cu toate dimensiunile sale - în care se găsește plasat, cu totul altfel motivat să scrie, față de scriitor (fie el romancier, poet, eseist), uitînd de cele mai multe ori latura umană a „științelor” cu care se ocupă. În acest context trebuie plasat, ca o excepție parțială, un foarte arătos volum care adună intervențiile la un colocviu consacrat, în mai 2001, la Universitatea din București, literaturii
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
să presupui și niscai... vînturi venite din partea psihanalizei: nevoia de autoritate, de un alt «tată» - sau, dimpotrivă, paricidul, diverse complexe...”. Prea posibil! Însă noi preferăm a reține, cum am spus, inconformismul, fibra incredulă, inadaptabilă, id est inteligența propriu-zis critică a eseistului care și-a ales o temă pe potrivă. Nu întîmplător scrierea în cauză a avut parte de dificultăți torturante, prelungite în timp. Scrisă în 1972 și înfățișată de îndată spre editare, cartea, deși deloc „subversivă”, s-a văzut interzisă pînă-n
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
masacre abominabile, deci atît asemănările, cît și diferențele - și aceea de a nu favoriza un termen al comparației în dauna celuilalt”. Lectura a două cărți, Distrugerea evreilor din Europa de Raoul Hilberg și Cartea neagră a comunismului, îl duce pe eseist la concluzia că e incapabil a emite „o judecată istorică și rece în fața aceleiași cruzimi și monstruozități”. Din care pricină crede că acel ce „ar vrea să facă o ierarhie între cele două măceluri sau să privilegieze discutarea exclusivă a
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
din Kassel acordă în această toamnă Premiul literar în valoare de 10 000 de euro scriitorului și graficianului Eugen Egner pentru umorul grotesc al scrierilor și desenelor sale. Un alt premiul literar de prestigiu - Erich Fried îi revine romancierului și eseistului Robert Manasse. Scriitorul care ia cu umor și sarcasm pulsul unei societăți febrile și hărțuite, va primi distincția cu ocazia simpozionului Erich Fried care se desfășoară la Literaturhaus din Viena. Printre laureații acestui premiu finanțat de guvernul Austriei se numără
Premiile toamnei by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13330_a_14655]
-
Europe, a celor două Românii, privind faliile tectonice ale unor societăți - ca să recurgem la un termen de obsedantă actualitate - și mai precis a ciocnirilor acestora, în adâncime și în lanțul reacțiilor la suprafață, i-a inspirat dlui Iordan Chimet poet, eseist, memorialist, un amplu studiu, între mai multe altele colaterale cuprinse în volumul cu titlul de mai sus (Edit. "Noul Orfeu", Buc., 2004). O bună parte din lucrare propune meditații în legătură cu Mihail Sebastian, o alta are un caracter pur memorialistic, dar
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]