203 matches
-
fapt conduce la o mistificare a emoțiilor, la o desocializare a fenomenului" (Eller și Coughlan, 1993:192). Pentru o prezentare succintă a altor autori care aduc critici asemănătoare, vezi Allahar (2001:202-4). Printre autorii care preiau în ultima perioadă tezele esențialiste, combătând criticile, se numără Grosby și Connor. Ei încearcă să acrediteze ideea conform căreia faptul că identitatea își are sursa în atribuirile făcute de actorii sociali, nu echivalează cu o pierdere a realității sau esenței acesteia. Grosby (1994), de exemplu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o producție care nu este niciodată completă, totdeauna în proces și totdeauna constituită în interiorul, și nu în exteriorul reprezentării". Exemplele ar putea continua, însă cele asupra cărora ne-am oprit sunt suficiente pentru a releva principalele idei constructiviste în raport cu cele esențialiste. Astfel, se observă o deplasare dinspre obiectiv și "transcendent" spre un subiectiv determinat contextual, adică spre ideea de categorizare; sau, cu alte cuvinte, identitatea, din subiect, devine obiect al manipulării de către indivizi sau grupuri. De asemenea, se observă o trecere
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
că trebuie accentuată importanța variației nu numai între categorii, ci și în interiorul lor, pentru că a spune de exemplu "antreprenor român" sau "român ortodox" pe lângă faptul că arată că "român" nu e o categorie omogenă, impune totodată, prin recategorizare, o logică esențialistă. (vezi Cerulo, 1997:391-2). Altfel spus, realitățile sociale sau categoriile sociale, chiar dacă sunt construite, și maleabile, au la rândul lor esențe, în virtutea reificării sau a faptului că oamenii le consideră esențiale. (vezi și Berger și Luckmann, 1966). Așadar putem concluziona
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
politică în sens de acțiune de inculcare a elementelor culturale și valorilor -, afectivă în sens de atașamente, emoții și biologică (în sens de ereditate); iar componenetele sale sunt: afecte, cogniții, reprezentări, practici, atașamente culturale ș.a. În general, se spune că esențialiștii accentuează ideea de suprastructură pe continuitate istorică și culturală, în sensul că identitatea colectivă preexistă actorul, iar acesta fie și-o însușește prin socializare, fie se naște cu ea, în vreme ce constructiviștii subliniază ideea de proces istoric și cultural, în sensul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și economică a țărilor române, grecii veniră să desăvârșească opera de înjosire și de distrugere" (Drăghicescu, 1996:241). După rigorile clasificărilor utilizate în capitolul anterior, prin metodologie și prin conceptele utilizate "sufletul poporului", "sufletul românesc" -, Drăghicescu se înscrie în curentul esențialist. Cultura română și politicianismul este prima lucrare în care Rădulescu-Motru prezintă critic, în baza teoriei maioresciene a formelor fără fond, antiteza între sufletul poporului nostru și formele de organizare instituțională de model occidental "importate" în societatea românească 12 de generația
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de personalitate răspândit în societate, ca la Kardiner (1939) sau Linton (1968:155-95) -, un complex de manifestări tipice pe care individul le găsește la naștere și la care se adaptează, pe care le recunoaștem ușor a fi preluate din vocabularul esențialist. Însă ceea ce ne interesează în primul rând pe noi, elementul care conservă originalitatea, adică identitatea este "conștiința de comunitate". Conștiința comunității este condiție a existenței societății, ea coordonează actele acesteia spre continuitate și unitate. Ea are trei dimensiuni esențiale care
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
perspectivele asupra identității, a venit momentul să oferim soluția la întrebarea: Este identitatea moștenită, esențială și perenă, sau este în permanență construită și reconstruită social, fluidă și imaginată? Răspunsul se poate obține dacă lăsăm la o parte atât poziția extremă esențialistă (deterministă) ce îngrădește ideea liberului arbitru și transformă indivizii în marionete 2 -, cât și pe cea extremă constructivistă (postmodernă) care de fapt deconstruiește realitatea socială și induce, in extremis, solipsismul. El este pe cât de simplu, pe atât de paradoxal: identitatea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cea extremă constructivistă (postmodernă) care de fapt deconstruiește realitatea socială și induce, in extremis, solipsismul. El este pe cât de simplu, pe atât de paradoxal: identitatea este în același timp ceva esențial și construit. Argumente de diferite tipuri, oferite fie de esențialiști, fie de constructiviști, care să susțină ideea de dublu caracter al identității pot fi găsite atât pe tărâmul filosofiei, psihologiei sociale sau sociologiei, cât și în câmpul teoriilor identității. Un exemplu în acest sens, familiar logicienilor identității, este cunoscut sub
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
percepția faptelor este cea care ghidează atitudinile și comportamentul". Spre același răspuns conduc și teorii din câmpul studiilor dedicate culturii. O ilustrare recentă a acestei idei e oferită de Baumann (1999) în analizele sale asupra contextelor multiculturale. Pentru el perspectiva esențialistă și cea constructivistă nu sunt opuse, pentru că "teoria procesuală este implicită în toată retorica esențialistă" (Baumann, 1999:91). Exemplul pe care îl folosește este al unui lider care vrea să întărească sentimentul de solidaritate al unui grup de oameni. În
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
din câmpul studiilor dedicate culturii. O ilustrare recentă a acestei idei e oferită de Baumann (1999) în analizele sale asupra contextelor multiculturale. Pentru el perspectiva esențialistă și cea constructivistă nu sunt opuse, pentru că "teoria procesuală este implicită în toată retorica esențialistă" (Baumann, 1999:91). Exemplul pe care îl folosește este al unui lider care vrea să întărească sentimentul de solidaritate al unui grup de oameni. În acest scop, conducătorul caută să convingă membrii grupului de unitatea culturii lor zugrăvind-o drept
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
lor zugrăvind-o drept o moștenire imemorială, permanentă, dar neconștientizată. Această moștenire aflată în stare de amorțeală / adormire, va spune el, odată reînviată devine puternică și eliberatoare. Pentru a-i convinge că așa stau lucrurile, liderul va folosi o concepție esențialistă a culturii: "Grupul nostru va acționa și va fi unit, așa cum a fost întotdeauna, în gândire și acțiune". Însă folosind această retorică esențialistă, liderul respectiv se găsește de fapt în mijlocul unui act creativ. De aceea, conchide Baumann (1999:92), "pe
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
devine puternică și eliberatoare. Pentru a-i convinge că așa stau lucrurile, liderul va folosi o concepție esențialistă a culturii: "Grupul nostru va acționa și va fi unit, așa cum a fost întotdeauna, în gândire și acțiune". Însă folosind această retorică esențialistă, liderul respectiv se găsește de fapt în mijlocul unui act creativ. De aceea, conchide Baumann (1999:92), "pe de o parte a avea o cultură înseamnă a crea o cultură, iar pe de altă parte orice act de creare a unei
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pe de o parte a avea o cultură înseamnă a crea o cultură, iar pe de altă parte orice act de creare a unei culturi este un act de reconfirmare a unui potențial deja existent". Așadar, a angaja "o retorică esențialistă este de fapt un act creativ [...] retorica este esențialistă, dar activitatea este procesuală" (Baumann, 1999:91-2). În fine, și în câmpul marilor teorii sociologice găsim aceeași soluție, dacă ne raportăm de exemplu la teoria structurării și la ideea de dualitate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a crea o cultură, iar pe de altă parte orice act de creare a unei culturi este un act de reconfirmare a unui potențial deja existent". Așadar, a angaja "o retorică esențialistă este de fapt un act creativ [...] retorica este esențialistă, dar activitatea este procesuală" (Baumann, 1999:91-2). În fine, și în câmpul marilor teorii sociologice găsim aceeași soluție, dacă ne raportăm de exemplu la teoria structurării și la ideea de dualitate a structurilor și agenților sociali. Acțiunea și structura nu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fi contextele de schimbare politică generate de alegeri, în vreme ce pesimiștii par a fi mult mai sensibili la schimbările economice. Am analizat apoi principalele paradigme ale identității colective, și rezultatele ne-au condus la ideea că atât de trâmbițatele opoziții între esențialiști și constructiviști sunt exagerate. Ne-am aplecat asupra concepțiilor esențialiste și am constatat că, în mare parte, sunt fals acuzate de inflexibilitate, prin focalizarea criticilor doar asupra unora din aspectele lor teoretice de exemplu, pe ideile de suprastructură și diacronism
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
par a fi mult mai sensibili la schimbările economice. Am analizat apoi principalele paradigme ale identității colective, și rezultatele ne-au condus la ideea că atât de trâmbițatele opoziții între esențialiști și constructiviști sunt exagerate. Ne-am aplecat asupra concepțiilor esențialiste și am constatat că, în mare parte, sunt fals acuzate de inflexibilitate, prin focalizarea criticilor doar asupra unora din aspectele lor teoretice de exemplu, pe ideile de suprastructură și diacronism. Am studiat perspectivele constructiviste și am descoperit că în varianta
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
inflexibilitate, prin focalizarea criticilor doar asupra unora din aspectele lor teoretice de exemplu, pe ideile de suprastructură și diacronism. Am studiat perspectivele constructiviste și am descoperit că în varianta moderată acestea vin de fapt în continuarea sau în întâmpinarea perspectivelor esențialiste, "locul" de întâlnire fiind proiecțiile și simțirile actorului social. Cu alte cuvinte, am constatat, cel puțin, că axa afectivitate-cogniție nu divide, ci unește, părând a fi în momentul de față cea mai promițătoare pentru dezvoltarea teoretică. Am concluzionat pe baza
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și Capitolul 4). 34 Aceasta este ideea pe baza căreia Barth este criticat: actorii sociali apar a fi individualiști și instrumentaliști. 35 Această identitate generală, de bază, rămâne oarecum nedefinită; în acest punct se poate face legătura cu perspectivele anterioare, esențialiste, pentru că această identitate generală este, după cum spune Barth, determinată de origine și background: "O atribuire categorială este o atribuire etnică atunci când clasifică persoana în termenii identității sale de bază, cea mai generală, determinată prezumptiv de originea și background-ul său
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nu vorbește deloc despre voința de putere, ci despre alte sentimente, mult mai nobile, ce ar da imbold economiștilor, printre care, de pildă, dorința de apreciere. Există apoi o literatură enormă ce contrazice teza setei de putere, mai ales la esențialiști, fenomenologi etc. Rezultă din toate aceste cercetări că demnitatea, de pildă, sau un nume bun, bate dorința animalică de putere. Smith vorbește despre "rîvna după aprobarea și stima celor lîngă care trăim, care este de-o așa mare importanță pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
diferă uneori radical în ceea ce privește înțelegerea conceptelor și noțiunilor fundamentale (cum ar fi, de exemplu, cele de structură, identitate, națiune și așa mai departe). Cum ar putea fi integrate, de exemplu (dacă bunul-simț sau considerentele logice ne-ar permite-o), perspectiva esențialistă și cea constructivistă, oricare ar fi obiectul cercetării noastre? Prima concepe obiectele și fenomenele sociale ca fiind date, existând dintotdeauna, observabile și identificabile obiectiv. Pentru cea de-a doua, obiectele și fenomenele sociale sunt continuu construite, actualizate și structurate prin
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
indică trăsături ale vieții naturale și modele ale comportamentului social, lumile virtuale ale creaturilor informatizate nu cunosc nici trăirea, nici cultura umană așa cum sunt acestea constituite de-a lungul timpului. Rămânând, din acest punct de vedere, paradigme tehnobiologice deterministe și esențialiste, ființele sintetice sunt private de pasiune și de emoție, de complexitatea afectivității și a cunoașterii, de grija pentru celălalt. Așadar, cyborgul înglobează numeroase accepții, de la inteligență la viața artificială, întruchipări aflate la limita „regimului nocturn” al imaginarului și întrupări contingente
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
simulațională este amplasată, alterând pentru totdeauna condițiile în care identitatea eului este formată (Poster, 1995Ă. Preluând un punct de vedere poststructuralist (și/sau deconstructivistă, acești cercetători ai spațiului virtual teoretizează identitatea în accepția de construct social, deconstruind identitatea în înțelesul esențialist al unui dat. Intersectând teoriile postmoderniste cu privire la eul instabil și fracționat și teoriile cyberculturale ale identității imateriale și permutabile, studiile acestora culminează într-un idealism al vieții electronice. Acest idealism este echivalat, la antipod, atât cu desființarea unității individului, cât
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
zona minată a cercetărilor ingineriei genetice, a nanotehnologiei și a roboticii, consideră că ființele umane sunt „bune” așa cum sunt acestea în prezent și în mod natural și vrea să impună o barieră ambiției umane de evoluție prin tehnologie. Perspectiva sa esențialistă și distopică se opune perspectivelor tehnoutopice care celebrează, de pildă, eliberarea umanului de limitele ADN-ului. Astfel, criticul nu poate decât să considere programarea și alterarea genetică a celulelor viitorilor copii drept procese ale transformării umanului într-un automat, într-
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
își poate articula perspectivele alternative ale subiectivității sociale și politice: diferența ca deviere sau ca amenințare, ca opoziție la orice formă de dominare, o diferență în aspectul de calitate pozitivă. Chiar dacă recunoaște că accentuarea diferenței feminine poate conduce la aserțiuni esențialiste, autoarea acceptă asumarea acestui risc în vederea adoptării unei strategii politice de către femei. Feminista reușește să racordeze proiectul politic al subiectivității nomadice la dimensiunea diferenței sexuale și să propună o contrapoziție pozitivă și constructivă la discursul „falogocentric”. Dacă discursul teoreticienei suferă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
masculin. Astfel, aceste autoare doresc să evidențieze modul în care relațiile puterii și ale hegemoniei sunt duplicate în contextele cyberculturale, atribuind anumitor categorii umane statutul invizibilității, al tăcerii sau al nonreprezentării. În același timp în care demontează caracterul universal și esențialist al constructului femeii occidentale, după mulajul tiparului masculin hegemonic, subliniază potențialul contestării locale care emerge din condiția marginalității. Procesul de accentuare a diferenței dintre bărbați și femei, de la diferitele moduri de cunoaștere până la variile modalități de comunicare și de interacțiune
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]