42,126 matches
-
atitudinea față de parcursul României după 1989, soarta Basarabiei că o consecință directă a confruntării Est-Vest, precum și ponderea actului de la 23 August în reconfigurarea memoriala postrevoluționara și în clivajul Est-vest reprezintă trei perspective semnificative ale monarhului în decriptarea relației sale cu "Estul" și "Vestul". Istoricul Alexandru Zub spunea că judecată Regelui asupra ultimei jumătăți de secol este "aspră și plină de melancolie. Românii au luptat pentru țara lor la Est, ca și la Vest, au adus jertfe considerabile la reconstrucția postbelică (...), însă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Est-vest reprezintă trei perspective semnificative ale monarhului în decriptarea relației sale cu "Estul" și "Vestul". Istoricul Alexandru Zub spunea că judecată Regelui asupra ultimei jumătăți de secol este "aspră și plină de melancolie. Românii au luptat pentru țara lor la Est, ca și la Vest, au adus jertfe considerabile la reconstrucția postbelică (...), însă nimeni nu voia să mai audă, în Occident de război"2. Regele Mihai și emigrația sau "Vestul" între refugiu politic și abandon Teza Regelui Mihai cu privire la atitudinea Vestului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și la Vest, au adus jertfe considerabile la reconstrucția postbelică (...), însă nimeni nu voia să mai audă, în Occident de război"2. Regele Mihai și emigrația sau "Vestul" între refugiu politic și abandon Teza Regelui Mihai cu privire la atitudinea Vestului față de Est a variat, în funcție de situația internațională, de relațiile și contactele directe ale suveranului cu lideri ai lumii, de dialogul continuu sau întrerupt și de locul la care s-a raportat. Cele mai elocvențe sunt poziționările lui Mihai I prin intermediul mesajelor sale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fost formulă care individualiza, prin instituționalizare - ca simbol al continuității de stat și ordine democratică - "gândit că un guvern în exil"4, două lumi despărțite de libertăți civile, drepturi democratice, valori bine definite de modelele politice la care se raportau, Estul, respectiv, Vestul. Regele exilat, ca lider onorific al emigrației politice, s-a aflat constant în preajma Comitetului Național Român 5, care a funcționat după 1947 la nivel mondial pentru reprezentarea românilor din Diaspora, până în 1975. Europa de Est fusese, după terminarea războiului într-
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o situație foarte complicată, unde contextul militar și politic al fronturilor Aliaților, împărțirea sferelor de influență, staționarea forțelor armate, propagandă, implicarea agenților de influență și staționarea sub pretextul asigurării păcii și stabilității, a fracturat continentul și a mărit clivajul dintre Est și Vest. Regele Mihai definea, în 1992, astfel situația, cu accent pe relația Est-Vest, încercând să sublinieze atitudinea Occidentului față de statele din Europa de Răsărit: "(O) catastrofă (postbelică). În țările apusene se sfârșea războiul, în celelalte începea unul ascuns, care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
teritoriul lor un guvern al vreunei țări ocupate de ruși. Ca si cum ocupația rusească, ar fi fost cu ceva mai bună decât ocupația nazistă". În același timp, există o diferență conceptuală în gândirea regelui Mihai cu privire la informarea adecvată asupra realităților din Est, odată cu instalarea comunismului în Europa Centrală și de Răsărit. Mihai I era de părere că "oamenii politici știau totul", diferențiindu-se - în opinia sa - de cetățenii de rând care puteau să nu cunoască realitățile comunismului din Răsărit. Judecată monarhului aduce
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
funcțiune pentru soarta continentului și a conflagrației care a lovit Europa și lumea în ansamblu. Simbolul întâlnirii de la Ialta a rămas pentru ultimul rege al României imaginea unei nedreptăți majore și a unei înțelegeri ilegitime făcute între Aliați, care punea Estul, pentru multă vreme, în postura unei creații inverse a valorilor vestice occidentale. Regele aprecia faptul că Ialta - ultima mare conferință interaliata de dinainte de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, care a statuat unele transformări vitale pentru Europa de Est și statele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
același an (1949 - n.n.), în Adunarea generală a Națiunilor Unite, Ernest Bevin, care era ministrul de externe al Mării Britanii, a spus, cum mai spusese și altă dată, că e gata oricând să cumpere securitatea vestului european, lăsând pentru asta Estul la voia rușilor"8. Mai mult, înțelegerea dintre liderii învingători și invocată împărțire a sferelor de influență este prezentată de Mihai I ca fiind ulterioară momentului propriu-zis, în vreme ce multe alte amănunte ar fi fost aflate de către acesta după părăsirea României
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la Ialta noi am fost cedați de Churchill rușilor în proporție de 90%, ca atare englezii și americanii erau foarte timizi față de ruși, preocupați doar să nu-i supere prea mult". Totodată, acordul de la Ialta, ca despărțire a Vestului de Est, aprecia regele Mihai, era sinonim cu un transfer total de autoritate și control din partea Occidentului către Uniunea Sovietică. Procentele de la Ialta apar că o abandonare totală, o "cedare" care atinge dimensiunea unui control absolut în ochii monarhului: "Cele 10 procente
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
9. Mihai I, în interviurile pe care le-a acordat de-a lungul timpului - o sursă de informatie neprețuita în lipsa unor memorii care să clarifice opțiunile și rememorările sale cu privire la evenimentele care au marcat pentru jumătate de secol relația dintre Est și Vest - insistă pe modul de acțiune a liderilor din cele două lumi, pe raportarea lor la valorile adevărului, ale cuvântului dat, a respectării înțelegerilor formale sau informale, cu consecințe grave, profunde pentru națiuni și comunități întregi. Trimiterile legate de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe modul de acțiune a liderilor din cele două lumi, pe raportarea lor la valorile adevărului, ale cuvântului dat, a respectării înțelegerilor formale sau informale, cu consecințe grave, profunde pentru națiuni și comunități întregi. Trimiterile legate de soarta Europei de Est, văzută prin cheia acordurilor postbelice, subliniază faptul că "englezii și americanii aveau și ei mentalitatea că, dacă au semnat ceva, trebuie să respecte aidoma ce au semnat", în timp ce "rușii niciodată nu au respectat ceva"; Aici (problemă semnării acordului în urmă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Occidentul era total nepăsător și, din această cauză, nu am putut să-i salvăm pe acești oameni (...)"10. Europa de Răsărit și evenimentele care s-au succedat instalării comunismului după cel de-al Doilea Război Mondial au transformat granița dintre Est și Vest într-un puternic simbol al războiului rece, al confruntării dintre două lumi, două tipuri de regimuri politice. Consecințele politice, sociale, economice ale confruntărilor din spatele Cortinei de Fier sunt evaluate de ultimul rege al României în raport cu poziționarea Occidentului. Mihai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
teza abandonării se suprapune o altă, cea legată de pozițiile Occidentului în urma unor evenimente tragice, cu încărcătură simbolică aparte, precum revoluția din Ungaria din 1956 sau intervenția sovietică din Cehoslovacia din 1968. În viziunea lui Mihai I, atitudinea Vestului față de Est a fost consecință nu doar a timidității și a fricii, ci și a lipsei de leadership, a consecventei. Mai mult, regele face trimitere la "înșelarea" Occidentului în cele două momente care ar fi putut să provoace o răsturnare a situației
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a timidității și a fricii, ci și a lipsei de leadership, a consecventei. Mai mult, regele face trimitere la "înșelarea" Occidentului în cele două momente care ar fi putut să provoace o răsturnare a situației din Europa, în raporturile dintre Est și Vest. Totodată, retragerea sovietică din 1958 și politica externă duplicitara a României comuniste a folosit, din perspectiva regelui, unui climat de înșelare continuă a Occidentului, culminând cu transformarea dictatorului Nicolae Ceaușescu într-un privilegiat al Vestului 12. În aceeași
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
continuă a Occidentului, culminând cu transformarea dictatorului Nicolae Ceaușescu într-un privilegiat al Vestului 12. În aceeași măsură, poziționările din ce in ce mai evident favorabile ale Occidentului în raport cu România, ca actor distinct în fostul spațiu sovietic, vin să întărească tezele abandonării, ale sacrificării Estului și, mai ales, a înșelării Occidentului. De exemplu, oferirea titlului - Clauză Națiunii celei mai Favorizate - în 1975, prin oferirea unor avantaje de tip economic sau investițional din partea SUA, îl fac pe monarh să trateze acest eveniment drept o înșelare de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
imagini favorabile asupra comunismului, ci mai ales în raport cu prăbușirea unui speranțe privind o eventuală intervenție a Vestului și abandonarea unui front de luptă simbolică și diplomatică, pe care exilul îl practică în Apus, față de toate regimurile ilegitime și criminale din Est: "(...) politicienii din Occident n-au vrut să-l supere pe Stalin și (nici pe) conducătorii de la București, de la Sofia, de la Praga, de la Varșovia etc. Cand Occidentul a intrat în relații economice cu țările socialiste, nimeni nu s-a gândit la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
subumane, la muncitorii deznădăjduiți. Relațiile acestea, cu totul vinovate, au salvat de la prăbușire sistemul comunist, l-au ajutat să supraviețuiască. Asta a demoralizat și mai mult pe oamenii de bună-credință din țările socialiste"14. Basarabia, că victima a confruntării dintre Est și Vest Una dintre cele mai grave teme, în gândirea politică a Regelui Mihai, a fost chestiunea Basarabiei, cea mai mare pierdere teritorială suferită de România după încheierea ostilităților celui de-al Doilea Război Mondial. Problemă teritoriului dintre Prut și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
un lung șir de câștiguri și pierderi teritoriale, o epopee istorică tragică. Între cele două războaie mondiale nu mai puțin de 200 de incidente au transferat tensiunea în morți și răniți, dând astfel Basarabiei aură de teritoriu râvnit, disputat între Est și Vest. Provincia istorică Basarabia a reprezentat simbolul major al confruntării cu puterea de la Răsărit de-a lungul secolelor, astfel încât, în nenumărate rânduri, pierderi și cuceriri teritoriale au diminuat, respectiv reîntregit, teritoriul românesc. Simbolistică spațiului din stanga Prutului este dată, în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
au diminuat, respectiv reîntregit, teritoriul românesc. Simbolistică spațiului din stanga Prutului este dată, în actuala tema tratată, de teritoriul fostului Imperiu Otoman și ulterior a Uniunii Sovietice. Ambele reprezentări au fost echivalente cu delimitarea spațiului Estic și cu ipostazierea clivajului dintre Est și Vest. Problemă Basarabiei apare că o temă centrală pentru că aceasta reprezintă mai mult decât un subiect istoric. Basarabia a reprezentat un ideal național pe care România l-a clamat încă de la venirea lui Carol I, iar odată cu realizarea Mării
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
tot acest context istorico-politic, Mihai I vede în Basarabia o rană deschisă, o pierdere substanțială care îl determină să proiecteze acest subiect în cheia victimelor colaterale pe care cel de-al Doilea Război Mondial și împărțirea sferelor de influență între Est și Vest le-a generat. În nenumăratele luări de poziție, ultimul rege al României a făcut trimitere la acordul din 23 august 1939, semnat între Germania nazistă și Uniunea Sovietică, cunoscutul pact Ribbentrop-Molotov. Acesta era, după cum se știe, documentul în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în care românii și alte popoare, precum cele Baltice, au perceput această înțelegere. În fond, dezvăluirea acestuia nu venea decât să întărească teza potrivit căreia, o sumă de înțelegeri nelegitime, transformaseră și deciseseră pentru jumătate de secol destinul popoarelor din Estul Europei. Într-un mesaj din septembrie 1991, regele făcea un apel la Occident, comunitatea internațională pentru a accepta declarația de independență a Republicii Moldova, în special la foștii Aliați; din mesaj se remarcă și o definiție implicită a "Vest"-ului, ipostaziat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
configurația Europei antebelice, găsind în acest fel o legitimitate istorică puternică, asumată: "Nu ar fi vorba de schimbarea frontierelor deocamdată, dar Basarabia e parte a Europei pentru că a fost parte a Europei"18. Pactul Ribbentrop-Molotov rămâne cheia relațiilor morale dintre Est și Vest. Dezavuarea să apare ca fiind fundamentală pentru recunoașterea de către Federația Rusă a declanșării de către URSS a unei politici genocidale, care a violat grav suveranitatea statelor, a pulverizat comunități întregi și a călcat în picioare drepturile omului. La 9
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
acțiunile Uniunii Sovietice au fost deosebit de îngrozitoare pentru români și, firește, aș dori condamnarea oficială a Pactului Ribbentrop-Molotov"20. Opiniile ultimului monarh al României cu privire la Basarabia au evoluat de-a lungul timpului, în funcție de modificările geopolitice, de evoluțiile regimurilor politice de la Est și Vest, în funcție de relațiile structurale dintre Apus și Occident și de statutul provinciei, respectiv al României. La începutul anilor `90, în interviurile acordate scriitorului Mircea Ciobanu, regele este foarte vehement cu privire la distincția dintre Basarabia și Republică Moldova, arătând că realizarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
neostalinismul de sfârșitul anilor '70, concomitent cu "instaurarea" proletcultismului. Apelul la reconstruirea și revalorizarea imaginii lui Ion Antonescu de către regimul comunist avea implicații importante în politica externă și acest fenomen era în consonanta cu atitudinea lui Nicolae Ceaușescu atât față de Est, cât și față de Vest. Readucerea unui personaj pe care Europa l-a catalogat ca fiind unul dintre cei mai mari criminali de război și pe care rușii l-au repudiat de la bun început, a servit că opera de eroizare și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Germania hitlerista și alierea cu Națiunile Unite, într-un moment când nu există încă un semn clar al înfrângerii Germaniei"25. Actul de la 23 august a reprezentat așadar centrul acțiunilor politice, istorice și simbolice a regelui Mihai în raportarea dintre Est și Vest. Istoricul Nicolae Șerban Tanașoca subliniază faptul că evenimentul care a schimbat soarta României și a Europei, făcut doar tânărul monarh și o mână de colaboratori, cu partidele politice cvasi-abandonându-l, a fost "doar începutul unei acțiuni dificile și îndelungate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]