620 matches
-
încerc să-i fiu și eu acum, când scriu aceste rânduri, cu o nedisimulată emoție!... Așadar, Domnul Profesor Universitar Dr. Mihail Diaconescu s-a născut la 8 noiembrie 1937, în localitatea Priboeni, comuna Vulturești, județul Argeș, și este romancier, critic, estetician, teolog ortodox și istoric literar. Este fiul Aureliei (născută Mârfu) și al lui Aurelian Diaconescu, preot și învățător. A absolvit Liceul „Gheorghe Șincai” din București și Facultatea de Filologie a Universității din București (1960), obținând în anul 1972 titlul de
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
al cercetării, împreunând în gând și faptă, competență, zel bibliografic, acribie, consecvență afectivă și, pe deasupra, conștiința nevoii de a construi sinteze”. În lumea literară și științifică, respectiv în cele mai variate cercuri intelectuale, romancierul, istoricul și criticul literar, filosoful culturii, esteticianul și criticul de artă Mihail Diaconescu este perceput ca unul dintre cei mai activi apologeți ai Ortodoxiei. Parcurgând „noile contribuții bibliografice” ale domnului Ilie Barangă, se poate ușor constata faptul că volumele semnate de Mihail Diaconescu au fost comentate de-
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
Diaconescu se bucură în cele mai variate cercuri ale publicului lector, dar mai ales pentru dimensiunea ei teologică ortodoxă. Domnul Ilie Barangă ne dovedește astfel, încă o dată, că tocmai datorită dimensiunii ei teologice ortodoxe vasta operă a scriitorului, istoricului și esteticianului Mihail Diaconescu marchează profund și definitiv evoluția culturii române și europene... Încheiere Domnului Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, pe care ținem să-l felicităm pentru această lucrare „Prelegeri de estetica Ortodoxiei”, ediția a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei și
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
încerc să-i fiu și eu acum, când scriu aceste rânduri, cu o nedisimulată emoție!... Așadar, Domnul Profesor Universitar Dr. Mihail Diaconescu s-a născut la 8 noiembrie 1937, în localitatea Priboeni, comuna Vulturești, județul Argeș, și este romancier, critic, estetician, teolog ortodox și istoric literar. Este fiul Aureliei (născută Mârfu) și al lui Aurelian Diaconescu, preot și învățător. A absolvit Liceul „Gheorghe Șincai” din București și Facultatea de Filologie a Universității din București (1960), obținând în anul 1972 titlul de
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
ediții a Festivalului Internațional George Enescu . În continuare paginile 4-5 conțin eseul exegetic semnat de Monica Dușan și intitulat Intelectualul și destinul neamului său. Eseul de o înaltă ținută intelectuală este dedicat celei de a 78-a aniversări a romancierului, esteticianului și istoricului literar Mihail Diaconescu. Articolele Pentru ce pleacă medicii din România de Damiana Weinberger și Crima organizată și blocajul unei inițiative legislative de Gabriel I. Năstase se află la paginile 6-7. Diplom.ec.Petre Răcănel Președintele Federației Societatea Civilă
„ Cronica Editura Timpului “, numărul de octombrie [Corola-blog/BlogPost/94228_a_95520]
-
aspecte ale terapiei științifice a cancerului malign. La pagina 18 întâlnim numele domnului Nicolae Vasile, autorul articolului Trăire, dans, istorie. O scrisoare deschisă adresată domnului Doru Dinu Glăvan președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România semnată de romancierul . istoricul literar și esteticianul Mihail Diaconescu găsim la pagina 19. Tot aici se află mărturia sentimentală intitulată Musafirul și semnată de poeta Doina Bârcă. Ultima pagină conține interviul pe care doamna Rodica Subțirelu, redactor șef al revistei Cronica Timpului, l-a solicitat actriței româno-canadiene
„ Cronica Editura Timpului “, numărul de octombrie [Corola-blog/BlogPost/94228_a_95520]
-
profesori de la liceele și scolile gimnaziale din orașul Buftea, comuna Mogoșoaia și București. Au conferențiat: Prof. univ. dr. MIHAIL DIACONESCU, a cărui prezentare a facut-o Constantin Simion Prof.ing.drd. Universitatea Politehnica București, rostind un Laudatio sollemnis: Romancier, istoric literar, estetician, critic de artă, teoretician literar, muzicolog, universitar, ziarist, strălucitor orator, sacerdot al culturii române și apologet al ortodoxiei, cel mai important scriitor al spiritualității românești, începător al scrisului nostru viitor, cum îl numea în 1989, Preot. Acad. Dumitru Stăniloaie sau
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
culorile posibile. Voi nu bănuiți, spuneai, cât de colorată e lumea!" Cum ți se pare, Ianoși, lumea la optzeci de ani ai tăi? Dar viața? Îți place viața? Nu am un simț plastic dezvoltat. Mama mă ironiza: cum poate fi estetician unul care nu percepe frumosul? Era vorba de frumusețea naturii, receptată prin văz. M-a bucurat când am revăzut mai viu lumea dimprejur. Nu mai port ochelari de distanță, ci doar de citit. Mă uit totuși cam distrat la mediul
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
care artistul s-a arătat foarte exigent în selecția autorilor și a regizorilor (Moliere și Gabriel Negri, Shakespeare și Berechet, Ciulei, Rostand și Moisescu, Sadoveanu și Penciulescu, Buchner și din nou Ciulei). De fapt, dincolo de tăcere există celălalt om, teoreticianul, esteticianul, căutătorul, călătorul. Ne oprim acum tot la un gând al celui omagiat acum, la despărțire : “Cuvântul cheie în opera de artă rămâne inspirația, cu toate ironiile noastre, ea ține de miracolul vieții și însoțește spiritele noastre cu vocație creatoare.”
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
sală, efectele propagării sunetului fiind însă exemplare. Ai impresia că muzica vine din străfundurile pământului, se creează o magie sonoră care te impresionează fantastic. Pregătirea spectatorului wagnerian se face, însă, chiar în dimineața zilei respective, când un cunoscut pianist și estetician al muzicii, Stefan Mickisch, face într-o sală o prezentare comentată a operei ce se va reprezenta în acea zi, interpretând la pian motivele și laitmotivele respective pentru a facilita înțelegerea lucrării. Prelegerile sale docte, pigmentate cu mult umor și
Festivalul Bayreuth 2009 (I) by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6913_a_8238]
-
atît cît viața, nu deasupra și nici dedesubtul ei". Și încă mai tăios: "Trebuie să mărturisesc că, pentru mine, teoria artei este o preocupare absolut parazitară. Eu personal nu am gustat niciodată tratatele de estetică și nici nu admit că esteticianul poate avea o disciplină autonomă și specializată". Pentru a urma, în maniera unei familiarități înscenate spre a face mai comestibile "enormitățile", un șir de recriminări: "Ce-i aia să fii estetician? Se poate întîmpla să bați apa-n piuă, să
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
niciodată tratatele de estetică și nici nu admit că esteticianul poate avea o disciplină autonomă și specializată". Pentru a urma, în maniera unei familiarități înscenate spre a face mai comestibile "enormitățile", un șir de recriminări: "Ce-i aia să fii estetician? Se poate întîmpla să bați apa-n piuă, să faci teoria chibritului. Există și am studiat cărți remarcabile de estetică, cum este cea a lui Kant, care avea un gust artistic foarte discutabil, dar a făcut o estetică foarte frumoasă
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
artistic al Germaniei, beneficiind de prezența unor mari soliști vocali și instrumentali ai momentului care sunt invitați să participe la diverse manifestări din capitala Bavariei. Filarmonica îl are ca director pe renumitul dirijor Christian Tiellemann, muzician de rafinament, un adevărat estetician al partiturilor pe care le interpretează. Bayerische Staatsoper, cu Kent Nagano, ca manager, asigură spectacole interpretate de ansamblul bavarez, având mai întotdeauna "gast-i" de renume internațional. Am avut șansa de a participa la "Ballett Festwoche 2009", eveniment mult așteptat și
Münchenul – centru cultural al Germaniei by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7067_a_8392]
-
fondatori au fost avocatul Andrei Bălan, protopopul ortodox al Comloșului, dr. Ștefan Cioroianu, primpretorul Alexandru I. Movilă, primarul Gheorghe Ciolac, preotul Gheorghe Cotoșman și cel care a fost unul dintre cei mai titrați colaboratori, pe atunci student al Universității bucureștene, esteticianul de mai târziu Ion Ureche, un fiu al satului, pe care Mircea Eliade l-a considerat cel mai bun traducător al „Mioriței” în limba franceză. Țin astăzi în mână numărul inaugural al mensualului, datat „15 August 1934”, mulțumită amabilității celui
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
se ascund ani de studiu și o mulțime de cursuri de specialitate în lume. În capitole distincte, sunt prezentate informații utile despre glucide, lipide, proteine, vitamine, totul pentru obținerea unei siluete de vis. Cum să nu ajungeți pe mâna chirurgilor esteticieni vă învață lucrarea „Silueta dincolo de mituri“. Mihaela Bilic: Silueta dincolo de mituri. Editura Coreus Publishing, Snagov, 2005. Preț: 19,20 lei. unde? cine? când? Vineri, 16 decembrie ARAD, Club Renaissance, ora 22: DJ Libra and MTV Party. Etage Trois și The
Agenda2005-51-05-timpliber () [Corola-journal/Journalistic/284529_a_285858]
-
Crucea de Război și a primit Medalia Rezistenței, iar în 1961 a primit Legiunea de Onoare. A trecut în neființă în 1975. DUMINICĂ, 4 IUNIE GYÖRGY LUKÁCS În 1971 s-a stins din viață György Lukács, filozof, istoric literar și estetician marxist. Născut în 1885 la Budapesta, a devenit membru al Partidului Comunist Ungar în 1918, la 12 zile după constituirea acestuia. În 1919 s-a stabilit la Viena. Apoi a trăit la Berlin și la Moscova. În 1945 s-a
Agenda2006-22-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285016_a_286345]
-
Figuri și cărți (1922) și Ethos (1941) comentaseră însă pătrunzător - alături de Poetsii "Gândirii" și personalitatea lui Vasile Pârvan - și pe debutantul în poezie și reflecție filosofica Lucian Blaga, pe "cetățeanul lumii" Walt Whitman, din care a și tradus, ori pe esteticianul Tudor Vianu, a cărui opera îi dădea ocazia să pledeze, în opoziție cu ceea ce i se părea a fi "dogmatism estetic" și antiistorism, pentru coborârea în "concretul însuși al faptului artistic, care înseamnă mobilitate, transformare, devenire". O culegere de Studii
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
1961 este titularul foiletonului de critică literară din Le Monde. Membru al Academiei Franceze din 1966. 4. Maurice Druon (1918-2009), romancier și dramaturg. 5. A ținut, un timp, cronica literară la revista Argeș din Pitești. 6. Gheorghe Achiței (1931-2011), eseist, estetician și critic de artă. Redactor-șef adjunct al revistei Luceafărul între anii 1965-1968. 7. Mircea Tomescu (1916-1969), istoric literar și bibliolog. Între anii 1963-1969 a fost director al Bibliotecii Centrale Universitare din București, care se ocupa de bibliotecile lectoratelor de
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
Frumosul este dintotdeauna conceptul preferat al esteticienilor. Considerat a avea o existență obiectivă, el a fost supus, în decursul timpului, unor repetate și savante încercări de definire. Un profesor francez de filosofie, Charles Pépin, a publicat de curând o carte intitulată Când frumusețea ne salvează. Două sunt
Frumosul și frumusețea () [Corola-journal/Journalistic/3890_a_5215]
-
să caut emoției mele o rațiune, n-am nici o explicație de dat. Învăț să acord încredere intuiției mele.” Scopul cărții ar fi chiar acela de a descrie ceea ce frumusețea reprezintă pentru fiecare dintre noi. G.Călinescu spunea cam același lucru: esteticienii care se simt obligați să ne explice de ce un tablou sau o piesă muzicală sunt frumoase n-au înțeles nimic din emoția artistică. Numărul de aur și celelalte criterii ale frumosului care au încremenit estetica în concept vreme de milenii
Frumosul și frumusețea () [Corola-journal/Journalistic/3890_a_5215]
-
Muștele de Jean - Paul Sartre Piesa de teatru Muștele (1942Ă, eseul de psihologie fenomenologică Imaginarul, opera sa fundamentală de ontologie fenomenologică Ființa și neantul pun în lumină forța creatoare a unui scriitor - filozof cu totul ieșit din comun. Romancier, dramaturg, estetician, critic, eseist, orator, gazetar, om politic angajat într-o viață tumultoasă și turbulentă, Jean Paul Sartre „s-a definit prin întrega sa activitate ca un autentic spirit renascentist al epocii noastre”, după cum afirma Romul Munteanu 1. Sartre extrage din teatrul
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
care Il contempl? sau alt simbol. Lumea este plin? de semne, totul este simbol. Dac? prive?ți un obiect ?i nimic nu se arăt? În ochiul ț?u, de vin? este nu obiectul, ci ochiul care nu ?ție s? priveasc?. Esteticienii no?tri spun c? universul nu este poetic. Devine poetic. Cap??? atâta lirism cât reu?im s? punem (s? transmitem) noi În el. Pentru În?eleptul asiatic universul este paradisul simbolurilor ascunse. Trebuie s? vin? ochiul care s? le elibereze
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
nce risipite cu splendoare" a existat cândva cetatea poeziei, a frumuse?îi ?i echilibrului. Astfel, dac? cetatea Egiptului d?inuie prin gând, idee, În?elepciune, cea a Greciei va d? inui prin cuvânt ?i poezie . Pornind de la ideea apar?inând esteticianului Rosario Assunto, potrivit c?reia, „poezia, ca și arhitectura de altfel poate crea o ipostaziere a spa?iului nesfâr?it", „o ie?ire În metafizic ", un alt mesaj al crea?iei eminesciene este relevat În aceste opere. Natură, poezia ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cumuleaz? În opera lui M. Eminescu. Cunoa?terea operei poetice, receptarea ei „creatoare" presupune un demers analitic care s? aib? ca scop studiul tuturor componentelor acesteia: con?inutul, materia ?i formă sau configura?ia (potrivit concep?iei structuraliste apar?inând esteticianului Oskar Walzer). „Cel mai elaborat" dintre elementele constituente ale operei este, dup? cum observ? I.Em. Petrescu, materialul literar cuprinzând temele ?i motivele, topos-urile poetice ?i citatele. În dic?ionarele de termeni literări, topos-ul poetic (gr. „topos" loc
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i infinitul asemenea că reflectarea cerului Înstelat Într-un strop de rou? Dac-a? putea ?i eu s? m? pierd În infinitatea sufletului meu... ". („ S?rmanul Dionis ") Topos poetic În literatura eminescian? A. Aspecte ale istoriei termenului B. Potrivit teoriei esteticianului Oskar Walzel, operă poetic? se structureaz? În trei p???i fundamentale: con?inutul, materia ?i formă sau configura?ia. Con?inutul reprezint? „totalitatea semnifică? iilor" operei, a c?rei receptare estetic? devine un proces creator În sine prin faptul c
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]