188 matches
-
era căutat decât până la un punct. Divorțat de viață, golit de uman, cuvântul abstract Își pierde valoarea. Și exact relația umană ne interesa. Pericolul de a cădea În spectaculos, câteodată prezent În Livada, cu imaginile copacilor albi care deveneau poate estetizante, era redus la minimum În imensul spațiu gol al „La Mamei“. Cu Vania mi-am propus de la Început să fac un Cehov mai auster și să rezist tentației oricărei „Înfrumusețări“. Ce ne interesa era ca spectatorii să aibă o relație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Nu lipsesc procedările instrumentaliste. În cuprinsul lor, Visări păgâne (un fel de replică la Florile Bosforului de D. Bolintineanu), în parte și Eternități de-o clipă, mai puțin Amăgiri sunt piese arheologic-exotice, iar sub aspectul realizării le este proprie maniera estetizantă. Motivele sunt mai ales din lumea Orientului Apropiat și Îndepărtat, dar și din mitologia greacă (Centaurii), nelipsind (mai cu seamă în Eternități...) priveliștile de metropolă occidentală (Sonete pariziene), iar procedeul constă în descripția și declamația romantică bine poleită cu numiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
ani la rând, în deceniul cinci și șase, eu și Nichita și Matei nu aveam o părere grozavă despre generația lui Mugur, Labiș, Cosașu, Mazilu - de altfel, și ei, în proporții variate, afișau o compasiune ușor disprețuitoare pentru „strădaniile noastre”, estetizante, cu excepția lui Raicu, desigur! -, azi îmi dau cont că ei, și poate Mugur în primul rând (după moartea tragică a lui Labiș!Ă, făceau parte mai degrabă dintre cei tineri care, hrăniți cu un ideal „planetar”, ne-acceptând, nu surparea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cumințenia. Dacă acest furor al neconformității e un mod de a trăi „autentic“, un mod de a demola rutina și ideile gata-făcute, el are o reală - și subtilă - legitimitate. Dar dacă e simplă zvăpăială, sentiment al unei infinite îndreptățiri, gesticulație estetizantă - avem de a face cu o pernicioasă apologie a arbitrarului, dacă nu cu o simplă obrăznicie. Buna cuviință e - inargumentabil - utilă și în detaliul zilnic, și în marile dezbateri ale veacului. Ea aduce, în orice împrejurare, o notă de politețe
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
lor și privesc condescendent spre semenii lor mai puțin norocoși. Evident, credința care nu devine și un mod de a fi, care nu-și practică premisele, care nu participă la viața comunitară nu depășește nivelul speculației intelectuale și al „gratuității“ estetizante. Dar credința care se epuizează în ritualism bigot și superstiție coregrafică nu e mai puțin lovită de vacuitate. Credinciosul „instalat“ con fortabil în credința sa, credinciosul care nu mai are întrebări, drame, griji sufletești, stupori și incertitudini e un simplu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
A. s-a simțit îndemnat a-i traduce o seamă de poezii (Gedichte, 1976), cu toate că versurile pillatiene nu au trezit întotdeauna în sufletul său o rezonanță puternică. Lirica lui Pillat i s-a părut că trădează mai degrabă o tendință estetizantă, traducătorul văzându-se nevoit în multe cazuri să se ferească de a ceda farmecului limbajului frumos. Dintre poeții unei generații mai tinere, A. s-a dedicat operei lui Radu Stanca, dând la iveală un volum bilingv de Poezii - Gedichte (1979
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
și primii eminescieni, Poeți obiectivi, clasici și exotici, Teatrul la Junimea, Teoreticienii, Marii creatori - Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Ion Creangă, I. Slavici-Ambianța epocii: adversari și aliațiă. Vladimir Streinu, istoricul literar, consacră un întreg capitol estetismului românesc (Sensuri lirice acoperite, Orientarea estetizantă, Alexandru Al. Macedonski, Reviste conmilitone până la ", Primii poeți moderni: Nevroticiiă. În Sensuri lirice acoperite intenția lui Vladimir Streinu nu este, în principal, de a face un act critic reparator în antiteză cu gestul mentorului junimist. Titu Maiorescu sancționase prin excludere
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
franțuzit și italienizat până la desfigurare având și certe slăbiciuni spaniolești" , notabil fiind la el "realismul intelectual". Concluzia criticului la acest prim capitol este că toți acești poeți probează unitatea lirismului în epocă, pregătind terenul pentru semnificative cristalizări ulterioare. Adevărata orientare estetizantă o dau desigur revista "Literatorul" și cel mai de seamă reprezentant al grupării, Alexandru Macedonski. Revista "deschide cel mai cuprinzător capitol din istoria lirismului român, prin influența directă a conducătorului ei." Vladimir Streinu observă cu subtilitate efortul de disociere ideologică
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Vladimir Streinu și Tudor Vianu, favorabilă, caldă și comprehensivă, în stilul protocolar-deferent al autorului Mențiunilor critice, cu foarte puține obiecții: "Studiul d-lui Vladimir Streinu se intitulează Estetismul și fixează în una din cele mai sensibile planșe toată acea galaxie estetizantă din a doua jumătate a veacului trecut, cu pârâul ei de aur nespălat din care avea totuși să se aleagă și să cristalizeze constelația poeziei lui Alexandru Macedonski." Vladimir Streinu a găsit modalitatea adecvată de comentare a unor scriitori de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
săptămânalului „Vremea”, unde asigură cronica literară (1932-1944); în aceeași calitate e de găsit (între anii 1939 și 1941) la „Revista Fundațiilor Regale”; cum în numărul pe august-septembrie 1941 recentul director al revistei, D. Caracostea, decreta suspendarea criticilor de „formațiune fie estetizantă, fie liberalizantă”, C. se numără printre indezirabili. Publică la „Preocupări literare” (1942), revenind în 1945-1946 la „Revista Fundațiilor Regale”. Totodată e comentator literar la Radio-București, paralel cu Perspesicius și Șerban Cioculescu. La „Ritmul vremii” scrie sub pseudonimul Hyperion, iar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
Nerval, Charles Baudelaire ș.a. Cu alte cuvinte, autoarea operează o dislocare a poetului nostru din paradigma pură a romantismului european, unde a fost plasat de majoritatea cercetătorilor, spre a demonstra apartenența poeziei și a prozei eminesciene la o tendință formalizantă, estetizantă, decadentă. Explorând nuanțat lucrarea "Fragmentarium", dar și multe poeme postume eminesciene, Maria-Ana Tupan insistă asupra gândirii net kantiene a poetului, la polul opus gândirii absolutiste, învecinate narcisismului hegelian. Traducându-l și comentându-l pe Kant, poetul se va încrede doar
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cer se salvează tocmai prin trăirea lor cu acea aiureală aburită, specifică acestui om, invariabil mahmur, ghiduș, părăsit de toate iubirile, înșelat de prieteni, însă revenind în chip irepresibil mereu la punctul de plecare) și contemplații înregistrate când cu voluptate estetizantă, când cu amarul tipic veșnicului perdant. Acesta este Personajul, iar în jurul lui roiesc pitoresc clasicele tipuri de gașcă și petreceri, nenumărate Monici, Gabriele, Consuele ce traversează în lung și-n lat cafenelele și restaurantele Bucureștiului; se bea masiv mai ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286788_a_288117]
-
prin care ficțiunea melodramatică este lansată pe baza potențialului aferent pe care-l conține istoria și invalidată în același timp. Imaginea joacă un rol esențial în film alături de partitura sonoră, ea invocă arta fotografică a regizorilor ruși, dar și formula estetizantă a filmelor lui Peter Greenaway. Filmul lui Joe Wright se întreține din acest miraj pe care-l au dorințele împlinite numai în ficțiune.
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
luna asta, după [un cuvânt indescifrabil]) vi-l trimit vouă. Salutări prietenilor din redacție. * Recomandare Pe tov.[arășul] Cornel Regman îl cunosc, din activitatea sa, încă din anii 1943-44, când făcea parte din „Cercul literar de la Sibiu”, grupare cu tendințe estetizante, dar de orientare politică vădit antifascistă. Scrisul lui Regman, plin de promisiuni literare, urma și el în chip fidel această tendință și orientare. În 1950-52, am lucrat împreună în redacția fostului „Almanah literar” de la Cluj (azi „Steaua”). Regman fusese de
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
și în viitor coordonatele unei posibile alianțe. Astfel, s-au bucurat de o atenție specială atît oameni legați în mod real și dezinteresat de spațiul artei și de lumea artiștilor, cum este Mircea Ciumara, cît și snobi răsfățați, cu ifose estetizante și cu ocheade razante de coneseuri, cum ar fi, de pildă, Adrian Nastase, dar și nenumărate figuri trecătoare ale căror nume, dacă au ieșit vreodată din cartea de telefon, s-au prăbușit acum, iremediabil, la loc, în paginile ei anonime
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
mod sistematic de o perspectivă critică orientată spre cititor: „Ignorarea esteticii răspunsului cititorului se explică atât prin atașarea acesteia de o formă de libertate a exprimării - și adoptarea tăcerii devine, în acest caz, simptomatică -, cât și printr-o utopică orientare estetizantă specializată în «realitatea textului» și în cea «auctorială», ignorând- o pe ce a «lectorului», în fond, o altă reiterare a codului tăcerii”. Am plasat, însă, toate aceste calități ale studiului semnat de Ioan Fărmuș sub semnul virtualului, pentru că volumul reușește
Cititorul omniprezent by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3246_a_4571]
-
față de realități altfel angajante. Persiflarea, tachinarea, aluzia, comentariul acid nuanțează un univers literar al dezinhibărilor de diverse naturi și calibre. În cazul fracturiștilor, atitudinea și limbajul sunt departe de amuzament. Exprimarea oscilează între vocabulele îtari' ale imediatului și cele îmoi', estetizante ale idealului. În acord cu principiile sfidării cu pretenții, asemenea cărți evită perspectiva amuzată asupra unui cotidian descris ca atroce, atitudinea construită din dubla perspectivă autor-narator situându-se mai degrabă de partea extremelor, sarcasmului feroce, auto-flagelărilor și umorului absurd, cu
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
balansul castanilor/ cum totul e tot dintr-un tot ce nu este/ și ieșim răsfirați din pilastrul de fum să ne fim siluete-ale Lui” (p. 89). O anume verbozitate e de necontestat aici. Dar ea nu este rezultatul unei tendințe estetizante (n-are nimic din agudezza lui Grácian). Pentru Sorin Mărculescu, tropii și infinitele jocuri pe care le pot orchestra aceștia sunt mai degrabă nesemnificativi. Vizionarismul său e străin de convenția vizionarismului. (Iar Al. Cistelecan și Ion Pop au dreptate, pe
Originalitatea vintage by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3414_a_4739]
-
credem în literatură și de ce (sau: unde ne aflăm? - vezi severul bilanț făcut de Culianu), este coborîtă, iată, la nivelul resentimentelor naționale recente. Nu ai fost postmodernist? Afară! Culmea este că postmodernismul literar românesc arată, în bună măsură, o obsesie estetizantă și chiar conformistă mai îngroșată decît prin alte părți, inclusiv în variantele lui recente, ,fracturiste", care pun la colț estetica. Un soi de instinctivism ce conține propriile lui dogme de stil în chiar simularea absenței de stil. Las că aberația
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
pe cînd figurile antipatice sunt expediate cu răceală. În fond, volumul merită un studiu de caz sau măcar o discuție de principiu privitoare la deserviciul pe care specialiștii în lingvistică îl aduc limbii natale. Căci dacă tot vorbim de paradigma estetizantă a culturii române, deplîngînd lipsa unor condeie care, pe lîngă vigoare verbală, ar trebui să mai posede și reazemul unei științe cărturărești, iată că acum avem prilejul de a vedea ce poate face un filolog de carieră atunci cînd, ieșind
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
de compoziție, apoi una de transcodaj, după care, una de situare și, în cele din urmă de evaluare" (7). Este vorba, în viziunea autoarei, despre o operă apărută "din idealizarea naivă a literaturii propangandistice și din ranchiuna canonică față de formulele estetizante contemporane", compusă "în mod deliberat pe "nu" și pe "invers", dar nu la modul experimental al avangardelor, ci la modul acuzator al victimologiei". Jurnalul lui I. D. Sîrbu este văzut și discutat din perspectiva a ceea ce n-a fost să
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
miraculos, magic ele sunt orchestrate excelent prevalînd un ludic ironic care invită însă la meditație. Nae Caranfil a evoluat în paralel cu noul val minimalist, alături de un Radu Gabrea către un altfel de a face film evitînd totodată stridențele, manierismele estetizante, notele isterice sau neaoșismele abrupte ale colegilor mai vîrstnici (Dan Pița, Mircea Daneliuc etc.) fără dorința expresă de a zgîria retina cu scene contondente și expresii măs-că-roase din repertoriul mahalagesc. Ceea ce nu se observă la o primă vizionare reiese la
Umbre mișcătoare pe pînză by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8663_a_9988]
-
de firesc. L-am scrutat cîteva ore, convingîndu-mă că naturalețea sa era autentică”. Lui A. E. Baconsky, în cursul unei întîlniri fugare, i se surprinde afectarea, aerul infatuat cît se poate de caracterizant, inspirator al unui sumar portret în cheie estetizantă: „Mi-a plăcut aerul său distant și sastisit, ca și ezitarea cu care mi-a întins mîna. (...) înregistram cele trei nuanțe de alb: a zăpezii de pe trotuar, a părului scurt al poetului și al balonsaidului său care trebuie să fi
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
Metafora critică din acest text dezvăluie o viziune organicistă asupra culturii, care nu poate fi decât a unui spirit tradiționalist, de continuitate și integrare, nu a unuia modernist care declară rupturi și inaugurări spectaculoase. este nu numai una esențialistă și estetizantă, ci și una europenizantă, opusă închistării naționale. Această formă polemică de tradiționalism (nedeclarat ca atare) seamănă, prin delimitările categorice de tradiționalismele închistate, ruralizante și militante, cu un modernism sui generis, fără a fi cu adevărat unul. Dacă nu cumva mă
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
viziunii erotice, thanatice și eroice a poeziei coșbuciene, accentul căzând pe coregrafia, pe punerea în scenă a momentelor dramatice. Sunt indicate mai ales influențele livrești care au determinat opțiunea poetului pentru anumite formule artistice precum idila. Andrei Bodiu urmărește armoniile estetizante din versul coșbucian, caracterul scenic al descrierilor de natură, detectând pretutindeni ecouri intertextuale, toate închegate într-o perspectivă clasicizantă: „Tensiunile romantice se topesc în focul idealului de frumusețe pe care-l caută Coșbuc. Armonia naturii e astfel dincolo de sfâșierea momentană
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]