334 matches
-
Neagu se impun. Spre deosebire de exprimarea lirică, asumată direct de ego-ul care se autoprezintă în însuși procesul autoscopic, în proză se identifică un tip de discurs a cărui trăsătură esențială este absența aproape totală a oricărei referiri la autor. Ștergerea sau estomparea referințelor la instanța enunțării conferă prozelor din volum o tranzitivitate aproape absolută. Aceste observații se referă la relatarea strict narativă. Narațiunea, în cazul prozelor noastre, constituie o modalitate „originară“ de autoreflectare a ego-ului creator pe parcursul reprezentării evenimentelor , cu ajutorul limbajului. Este
GHEORGHE ANDREI NEAGU, DE LA STÂNGA LA DREAPTA- EXISTENŢĂ ŞI SEMNIFICAŢIE, CRONICĂ DE CĂTĂLIN MOCANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347233_a_348562]
-
de a străbate timpul. Cu atât mai mult cu cât, circulația aforismelor în rețele, dar și impactul lor asupra cititorilor, a dus la acel fenomen, dorit, cred, de orice autor. Intrarea creației sale în folclor, chiar dacă, asta induce o evidentă estompare a numelui. Mdeh, este totuși un risc pe care ni l-am dori cu toții. Numai că, el îi atinge doar pe aleși și, ce bine, în nici un caz pe trufași! Argumente pentru editarea unui volum erau destule deci, însă și
ZÂMBETUL ÎNŢELEPTULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348819_a_350148]
-
pretențiile împlinirii individualiste: „Individual, ne angajăm pe calea sectară; colectiv - pe calea totalitară”, arată Fournier și Picard . l) Rutina și plafonarea sunt alte mari curse și capcane ale postmodernității. Putem vorbi, deja, de o rigidizare a atitudinilor umane, de o estompare evidentă a trăirilor expresive, a visării, a delicateței, a tandreței. Înconjurat de mașini, omul ajunge, el însuși, o mașină. De aceea, el execută stereotip anumite condiționări existențiale, fără să-și mai dorească progresul spiritual sau depășirea unor „limite” culturale, gnoseologice
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
rând are un har și o chemare divină, la fel luptă pentru apărarea intereselor publice și a drepturilor omului, putându-se folosi în lucrările sale de metafore, comparații, ficțiune pentru a sublinia unele fenomene negative din societate în vederea eradicării sau estompării lor. Poate fi poet sau prozator, putându-se exprima liber. El reprezintă conștiința unui popor. „Un scriitor e un om care exprimă în scris cu o liminară sinceritate ceea ce a simțit, ceea ce a gândit, ceea ce i s-a întâmplat în
DIFERENŢA DINTRE JURNALIST ŞI SCRIITOR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345318_a_346647]
-
civilizațiilor: "... Se-nmulțesc semnele rele"; Se-nmulțesc semnele vremei... / Și idei a zeci de secoli sunt reduse la nimic." (Memento mori). Nu credem, așadar, că putem citi în tema ruinei la M. Eminescu doar o cartografiere "estetică": "plăcerea și libertatea "estompării" și "disipării" (p. 109). Nici că alegoria "umbrelor" de pe ruine ar "avea funcția de a nu șoca, în mod direct, sensibilitatea religioasă a cititorilor Convorbirilor literare..." (p. 107). Există o inginerie (a "stoarce lapte" din "a stâncei coaste seci" Memento
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
afla un desen mai simplu, mai riguros și mai elocvent al evoluției societății, adică niște trăsături caracteristice foarte apropiate gustului „ardeleanului dârz și încăpățânat”, puțin înclinat spre speculații abstracte. Socotim relevant, pentru caracterul omului, faptul că, în plină perioadă de estompare și reprehensiune a materialismului, Andrei Oțetea a publicat (1938) un articol prin care explica și motiva concepția sa istoriografică materialistă. Mai presus de toate, admiram la el rigoarea și claritatea demonstrației, stilul ce pare dictat de grija pentru o îndefectabilă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fiind cele ale Uniunii Sovietice. Astăzi, cele de mai sus par un joc de copii, chiar neserios. Privite însă în epocă, ele aveau o mare substanță politică. Era vorba de manifestări care stimulau confruntarea și de o politică deliberată de estompare a individualității naționale a statelor într-un bloc politic. În urma analizei la care era supus în minister, proiectul de document era împănat cu numeroase amendamente eliminări, adăugiri, reformulări și, după obținerea aprobărilor interne necesare, devenea mandatul cu care, în calitate de negociatori
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Smith recunoaște prin această afirmație că decalajul dintre ratele profiturilor din sectorul real și cele din sectorul financiar sunt semne de criză, și în același timp se pot constitui în măsuri de combatere a crizei și nu de oprire sau estompare a ciclului economic. Spunem aceasta deoarece combaterea crizei se face numai în faza sa de depresiune și niciodată în faza sa de expansiune. Nimeni, niciodată, nu va trebui să-și propună combaterea crizei (a depresiunii) prin politici sau măsuri anti
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
posesie a spațiului, fie el centru sau periferie. Defilările carnavalești creează centre simbolice ad-hoc, reguli de comportament eliberate de constrângerile uzuale, eroi și modele care inversează frecvent valorile consacrate. În această mișcare, membrii unei societăți se amestecă, indistinct, Într-o estompare generală a granițelor sociale. Trebuie menționat Însă că pentru Roberto Da Matta modelul ideal al procesiunii este cel religios, iar imaginea standard a paradei este cea militară. Pelerinajul nu intră În sfera lui de reflecție. Sărbătoarea și carnavalultc "Sărbătoarea și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
destrămarea, în prima jumătate a secolului al VII-lea, a organizării bisericești până la refacerea ei sub Imperiul târziu, a doua jumătate a secolului al X-lea, au reprezentat un interval de timp suficient de lung pentru a înlesni abandonarea sau estomparea unor aspecte ale credinței, săvârșirea aproximativă a actelor de cult sau reactivarea unor atavisme (păgânisme) ale lumii vechi, precreștine. Desenele rupestre de la Basarabi-Murfatlar, semne simbolice păgâne și creștine, figuri geometrice, semne alfabetiforme duc la concluzia că aici se vehicula un
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ale structurii de suprafață a narațiunii. Ei își au originea în motivația fundamentală a oricărei narațiuni, și anume aceea de a face lumea ficțională să pară reală. Booth a creat sintagma "retorică a disimulării" pentru a desemna acest proces al estompării faptului că lumea ficțională își are originea în imaginația autorului 50. Probabil că de acum este limpede de ce a fost provocată o asemenea discuție amplă prin teza lui Hamburger potrivit căreia o funcție narativă, nu un narator, se poate discerne
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pentru științele sociale, o amenințare, sau un mit (Wallerstein, 2001) tocmai datorită dificultății acestuia de a surprinde esența termenului. Cel puțin cinci semnificații ale conceptului de globalizare s-au consacrat prin literatura de specialitate (Farazmand, 1999) * Globalizarea ca deschidere sau estompare a frontierelor statului se pune accent pe relațiile transfrontaliere între state și organizații, renunțarea de către state la barierele și măsurile protecționiste și facilitarea în acest fel a comunicațiilor, comerțului, migrației, circulației banilor și relațiilor culturale. Tot aici încadrăm și apariția
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
întrebări esențiale cum ar fi: cine este, de unde vine, încotro se îndreaptă. Oarecum diferită de ideea de mai sus este poziția școlii comportamentului colectiv, care face referire la faptul că, pentru ca o identitate colectivă să apară, este nevoie de o estompare a sinelui și de o slăbire a constrângerilor memoriei. Memoria este așadar esențială în emergența unei identități, dar în sens opus: ea trebuie eludată (Eyerman, 2004: 161). Există alături de cele amintite mai sus, o serie de alte aspecte fără de care
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
schimbând poziția planșei pentru a favoriza deplasarea culorilor în sensurile dorite sau prin scurgerea liberă a unor puncte de culoare; -prin stropirea forțată, cu pensula sau cu alt instrument pe foaia de hârtie uscată sau umedă; (Planșa nr.31) -prin estomparea cu hârtie mototolită a unei suprafețe acoperită cu un fond de culoare; (Planșa nr.32) prin presarea unei bucăți de tifon îmbibată cu culoare pe o suprafață de hârtie. Un alt procedeu îl constituie exercițiile de obținere a nuanțelor culorilor
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
de lucru care se folosesc în activitățile artistico.plastice și care stau la baza tuturorcelorlalte tehnici de lucru cromatice sunt tehnica umedă și tehnica uscată. TEHNICA UMEDA Constă în aplicarea culorii pe un suport umezit care asigură o mai ușoară estompare și amestecare a culorilor vecine. După fixarea suportului pe planșetă, aceasta se umezește cu o pensulă mare, un burete sau vată îmbibată cu apă. Umezirea se face uniform, îndepărtându-se surplusul de apă. Culoarea fluidizantă se aplică, apoi, pe suportul
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
O CONTRAISTORIE A FILOSOFIEI - vol. II INTRODUCERE ESTOMPAREA ANTICHITĂȚII Inventarea lui Isus, afirmarea violentă și autoritară a creștinismului devenit religie a întregului Imperiu odată cu lovitura de stat a lui Constantin, vandalismul la care se dedau soldații încurajați chiar de ordinele sale, căsăpirea civililor, incendierea bibliotecilor, persecutarea filosofilor, închiderea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
laicizare, și lumea din umbră, păgână, reapariția ei, sfârșitul în sine, tragică, și vezi epicurism, gnosticism, platonism, psihanaliză, spiritul liber, stoicism GNOSTICISM arhipelag, aritmetică, ascetic îvezi encratic), și atomism, bibliografie, comunități, contract, corpus, date, descoperiri de manuscrise, doxografie, encratic, ermetism, estompare, ezoterism, o filosofie, și grația, hilic, influențe, inițiere, Lampețiu, legea grupului, lexic, și liber arbitru, și libertate, licențios, locuri, lumea din umbră, Marcos, și materialism, și mântuire, și metafizică, și morală, persecutați, și platonism, pneumatic, și procreație, psihic, și răul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
organizații flexibile, responsive și capabile de a face față confruntărilor ce au loc într-o economie de piață globalizată. Tehnicile organizaționale folosite în încercările de a răspunde cât mai repede și în mod adecvat schimbărilor (provocărilor) mediului, au contribuit la estomparea conceptului de post. Iată câteva exemple, după Dessler (1997), pentru acest fenomen: organizații aplatizate - în locul unor structuri piramidale cu șapte, nouă sau mai multe nivele manageriale, organizația aplatizată are trei sau maxim patru nivele de conducere. Multe firme mari (AT
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Asia Mică și provinciile din Orientul Apropiat (Syria, Arabia) spre Occident, fără însă ca elementul oriental să devină vreodată predominant în această parte a romanității 57; acesta a acaparat „aproape tot comerțul“ din zonele răsăritene ale statului roman 58. Cauzele estompării migrației italicilor sunt, pe de o parte, secătuirea resurselor umane ale peninsulei 59, care a dus, printre altele, la organizarea de către principi a instituției numită alimenta 60, și, pe de alta, lipsa de apetență a • El a utilizat mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
volumele ulterioare. Peisajul din care lipsesc (1981) dezvăluie un lirism neliniștit, cenzurat de cerebralitate, sentimente evanescente, topite în nostalgii și resemnări. Aceeași formulă - sugestia și ambiguitatea, elaborarea expresiei artistice, chiar estetizarea imaginilor și un simbolism de sorginte culturală - duce la estomparea stărilor recuperate ca trăiri lirice și în Terasa cu oleandri (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din București). Moderne ca simțire poetică, versurile decupează dintr-un jurnal intim, cu precizie, cu luciditate de chirurg, stări de spirit surd-persistente, trezite de o imagine
LORINŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
satelit în funcție de poziția soarelui pentru ca fotografiile să fie făcute în condiții optime de iluminare. O dificultate aparte întâlnită în fotografierea din spațiu este că lumina trebuie să penetreze întreaga atmosferă, ce are tendința de a o difuza, ducând astfel la estomparea imaginii. În schimb, camerele folosite pentru captarea imaginilor din spațiu, spre deosebire de cele amplasate pe avioane, nu sunt expuse la vibrațiile produse de motorul unui avion cu reacție sau la turbulențele atmosferice 49. La început, toți sateliții folosiți pentru acțiuni de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
-o „eroarea universalista”, deoarece Își propune să caute o definiție universală a exilului din toate timpurile și din toate țările, conducând la inventarea unei identități transcendente a exilatului. Această identitate este Însă una prin excelență negativă, caracterizată prin absența sau estomparea unor trăsături identitare (pierderea rădăcinilor, non-aderența, neidentificarea...). „Purificarea” prin exil nu este niciodată totală, urmele originilor anterioare (naționale, sociale, profesionale) nu se șterg pe deplin nici atunci când asimilarea sau convertirea par radicale, ceea ce ar presupune sfârșitul exilului. Cea de-a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și cutezanța lui Potcoavă, fratele domnului, oștean călit, vajnic, spartan, firea veselă a inimosului Swercewski, polcovnicul cazacilor, devotamentul împins până la ultimul sacrificiu față de Ion al Erminei. Diversitatea tipologică e realizată însă cu prețul slăbirii forței dramatice și, în consecință, al estompării ideii pe care piesa e clădită bine. Cum crede și Ion Trivale, dramaturgul, „în loc de dramă istorică, ne dă istorie dramatizată”. Reală forță dramatică posedă alte două piese istorice în versuri, dar într-un act, Săracul popă și Praznicul calicilor (1916
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
o incursiune căzăcească la Iași (Șoimii) sau felul în care se răzbună răzeșii orheieni pe boierul care vrea să le ia pământurile (Neamul Șoimăreștilor, 1915). Începând cu Hanu Ancuței, narațiunile sadoveniene de acest tip se purifică. Localizarea istorică suportă o estompare, trecând în contur legendar, iar trecutul, chiar atunci când privește anume domnii, capătă o aură mitică, devine illo tempore. La Hanu Ancuței, pe vreme de pace, printre necurmatele lupte care pustiesc Țara Moldovei, oamenii zăbovesc împrejurul focului, golesc ulcele cu vin
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
1983), dar ansamblul e totuși o tetralogie, deoarece Jumătate plus unu nu e o carte autonomă, ci partea a doua, editată ulterior și separat, a Dicționarului onomastic. O clasificare ținând seama de caracteristicile fiecărei cărți în parte ar putea, în pofida estompării deosebirilor dintre genuri, să grupeze scrierile în „repertorii” sau „liste” - în această categorie ar intra primele două sau chiar primele trei cărți ale tetralogiei, dar și, de pildă, Ulise și umbra (1982), care are aceeași structurare, de „inventar”, „catalog” ori
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]