759 matches
-
curenții de maree cauzează eroziunea și/sau acrețiunea acestor habitate "moi". Poziția canalului principal al estuarului și, mai probabil, a cursurilor mai mici, se poate deplasa considerabil în timpul unei ciclu de monitorizare, deși impactul unei astfel de schimbări asupra întinderii estuarului poate fi neglijabil. Datorită amestecului celor două tipuri de apă din estuare, parametri fizico-chimici prezintă gradienți pronunțați. Ținând cont de aceste particularități, de influența acestora asupra structurii comunității fitoplanctonice, de prezența speciilor și habitatelor marine de interes comunitar, de folosirea
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
afle în cele mai grave condiții în nordul regiunii Oceanului Atlantic. Aici ambii parametri, "structuri și funcții" și "perspective" au fost considerați în stare nefavorabilă. Situația din Marea Baltică a fost, de asemenea, nefavorabilă, având perspective inadecvate. În această regiune, estuarele au fost evaluate ca fiind critic amenințate (CR) în Lista Roșie a habitatelor subacvatice din Marea Baltică a HELCOM. În regiunea Mării Mediterane, perspectivele au fost considerate rele. În regiunea Mării Negre, concluzia a fost favorabilă (FV), datorată în mare
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
și aerian neprecizate mai sus F Dezvoltarea, construcția și utilizarea infrastructurilor și zonelor rezidențiale, comerciale, industriale și de agrement F01 Transformarea altor utilizări de teren în locuințe, așezări sau zone de agrement (excluzând drenarea și modificarea liniei de coastă, a estuarului și a condițiilor de coastă) F02 Construcție sau modificare (de exemplu, locuințe și așezări) în zonele urbane sau de agrement existente F03 Transformarea altor utilizări de terenuri în zone comerciale / industriale (excluzând drenarea și modificarea liniei de coastă, a estuarului
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
estuarului și a condițiilor de coastă) F02 Construcție sau modificare (de exemplu, locuințe și așezări) în zonele urbane sau de agrement existente F03 Transformarea altor utilizări de terenuri în zone comerciale / industriale (excluzând drenarea și modificarea liniei de coastă, a estuarului și a condițiilor de coastă) F04 Construcția sau modificarea infrastructurii comerciale / industriale în zonele comerciale / industriale existente F05 Crearea sau dezvoltarea infrastructurii de sport, turism și agrement (în afara zonelor urbane sau de agrement) F06 Dezvoltarea și întreținerea zonelor de
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de sport, turism și agrement (în afara zonelor urbane sau de agrement) F06 Dezvoltarea și întreținerea zonelor de plajă pentru turism și agrement, inclusiv extinderea și curățarea plajei F07 Sport, turism și activități de agrement F08 Modificarea liniei de coastă, estuar și a condițiilor costiere pentru dezvoltarea, utilizarea și protejarea infrastructurilor și a zonelor rezidențiale, comerciale, industriale și de agrement (inclusiv lucrări de protecșie și infrastructuri de protecție a coastei) F09 Depunerea și tratarea deșeurilor / gunoiului din gospodăriile / instalațiile de agrement
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Autorului S-au așezat pe zorii dimineții, atâtea triluri, că nu le cuprind În brațele-mi întinse, nici în palme, când pică lacrimile pe-al meu grind Ce crește ca un munte peste noapte, când la vărsarea-n mare-,n estuar Se-adună dintre ceruri și din ochii-mi, atâta sare și tu n-ai habar. Și parcă, orizonturi se despică și dincolo de lume crește-un dor Și nimeni nu ajunge să-l atingă, nici tu cu gândul tău rătăcitor. E
DIN NOU ÎN CUIB DE CUCI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377616_a_378945]
-
pe nori de hârtii netrimise scrisori, Lași săruturi și zaț pe dantelele reci, Amalgam de nonsens în dogoare de șfori. Vals nebun pe tăiș cu tavanul drept cer, Umbră ta de nisip îngeri vii îmi strecoară, Dezrobești vis uitat în estuare de ger, Fără leac, ochii tăi, incep iar să mă doară. Referință Bibliografica: Ochii tăi, umbră ta / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1672, Anul V, 30 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ines Vândă Popa
OCHII TĂI, UMBRA TA de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379399_a_380728]
-
pe nori de hârtii netrimise scrisori, Lași săruturi și zaț pe dantelele reci, Amalgam de nonsens în dogoare de sfori. Vals nebun pe tăiș cu tavanul drept cer, Umbra ta de nisip îngeri vii îmi strecoară, Dezrobești vis uitat în estuare de ger, Fără leac, ochii tăi, încep iar să mă doară. Citește mai mult Urci pe iederi de gând însetat de arome,Sapi fântâni, culegi maci din strânsoare de fum,Cât mă dor ochii tăi, mănăstiri de fantome,Poticniți de
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
pe nori de hârtii netrimise scrisori,Lași săruturi și zaț pe dantelele reci,Amalgam de nonsens în dogoare de sfori.Vals nebun pe tăiș cu tavanul drept cer,Umbra ta de nisip îngeri vii îmi strecoară,Dezrobești vis uitat în estuare de ger,Fără leac, ochii tăi, încep iar să mă doară.... XI. VIS RĂNIT, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015. Când vor părea că fi-vor sub lespezi îngropate Rest de-amintiri, peroane
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
durerile sufletești ale ființei, a pipăi și mângâia rana sufletească a omului, acesta-i un gest suprem pe care-l arată ierarhul Episcop Ioachim Bacăuanul, însușire sufletească ce-l va așeza după cuviință între bunii ierarhi ai neamului. Alunecând în estuarul timpului, viața mamei părintelui Gheorghe Bârjovanu, Anica Bârjovanu a părăsit țărmul pământesc și a lăsat cu durerea un fiu ce n-o mai poate răsplăti decât cu rugăciune. Iar cei din jurul părintelui sunt, deloc întâmplător, statornici înțelegători ai tristeții ce
PR. GHEORGHE BÂRJOVANU. MAMA, CUVÂNTUL DINCOLO DE CUVÂNT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371515_a_372844]
-
urmă cinstit, trebuie să recunoști, timpii ne sunt diferiți și aici e turnura basmului stratificat: cuminecătura până-n veșnicie la tine și cea până-n spovedanie, apoi renaștere, la mine. Și mai e dans, dans, dans, prin iarbă verde. Mă crede! PĂZEAI ESTUARUL Păzeai estuarul, puf trestioară, cu frică. La o adică, la prima pală ai fi sărit, te oprea puful obrazului, împăcarea cu sinele-ți, viețile atâtor luceferi pătate de Luciferi împănați spițelor bicicletei cu roți inegale. Stăteai la taclale cu tine
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
trebuie să recunoști, timpii ne sunt diferiți și aici e turnura basmului stratificat: cuminecătura până-n veșnicie la tine și cea până-n spovedanie, apoi renaștere, la mine. Și mai e dans, dans, dans, prin iarbă verde. Mă crede! PĂZEAI ESTUARUL Păzeai estuarul, puf trestioară, cu frică. La o adică, la prima pală ai fi sărit, te oprea puful obrazului, împăcarea cu sinele-ți, viețile atâtor luceferi pătate de Luciferi împănați spițelor bicicletei cu roți inegale. Stăteai la taclale cu tine pe marginea
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
Acasa > Poeme > Devotament > NEVOIA DE TINE Autor: Shanti Nilaya Publicat în: Ediția nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Uneori, fac iluzii în noi estuar Mi-i barca legată de tine, la mal Nu știu cât mă duce, nici cât mă conține, În mine mai simt doar nevoia de tine! Te chem și mă chemi, alintat pe sub gene, Îmi treci Rugăciunea prin unda de vreme Și văd
NEVOIA DE TINE de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377073_a_378402]
-
barca legată de tine, la mal Nu știu cât mă duce, nici cât mă conține, În mine mai simt doar nevoia de tine! Te chem și mă chemi, alintat pe sub gene, Îmi treci Rugăciunea prin unda de vreme Și văd slab contur, estuarul dispare Odată cu el, barca mea-n larg de mare... Mă prind albe nopți, caut loc pentru pași „ În urmă pe ape flori de nuferi să lași” Îmi spui, și nu știu de mi-e rău ori mi-e bine: În
NEVOIA DE TINE de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377073_a_378402]
-
haos și furtuni, Și, așteptând sentința cândva definitivă, Încerc să zbor spre aștri, să nu cad în genuni. Mi-e existența plină de temeri lapidare, Mă înfioară gândul că într-o zi plecăm, Nu înspre munți de gheață sau calde estuare, Ci într-o altă lume, la care nu visăm. Nu știm ce ne așteaptă și ce luăm în arcă, Adesea puerile bagaje de doi bani. (Căci poate, dând la vâsle în a salvării barcă, Recuperăm fuiorul pierdut al multor ani
ARCA VIEȚII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375719_a_377048]
-
profesoara care i-a luminat ca să încolțească frumos înaintea explodării în floare, interpreta Maria Șalaru, adorabila artistă Medeea Marinescu, înflăcăratul public, au cântat maestrului sărbătorit „La mulți ani”. Un fluviu de sentimente s-a revărsat în sala de spectacol prefăcută estuar al lui. Înlăcrimat, Florin Piersic a strâns în brațe și la piept „boboceii! În acea singură clipă vibra iubirea toată a lumii. O astfel de clipă aruncă din ea tot ce e accesoriu îmbrățișării. Ea nu trebuie să fie decât
FLORIN PIERSIC. O RAZĂ DE FAIMĂ A BACĂULUI, PURTATĂ DE ZIUA ACTORULUI FLORIN PIERSIC LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374277_a_375606]
-
195-279; Mircea Ghițulescu, Alecsandri și dublul său, București, 1980; Scarlat, Ist. poeziei, I, 348-359; Al. Piru, Surâzătorul Alecsandri, București, 1991; Negoițescu, Ist. lit., I, 80-90; Faifer, Semnele, 158-161, 190, 200-201, 346-349; Micu, Scurtă ist., I, 194-201; Mănucă, Analogii, 37-46; Popa, Estuar, 12-20; Durnea, Orizonturi, 7-76; Dicț. analitic, I, 150-153, 173-175, 264-265, 289-291, 293-294, 310-313, II, 51-53, 130-132, 194-195, III, 93-95, 252-254, 280-282, 391-392, IV, 539-540; Manolescu, Poeți, 135-174; Dicț. esențial, 16-20. F.F.
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Soviany, Ștefan Borbély, Ștefan Melancu, Horváth Sandor, Claudiu Groza, Dora Pavel. Dorind să continue programul revistei „Echinox”, A. se concentrează îndeosebi asupra fenomenului literar și cultural actual, surprins în diversele lui ipostaze, dar și într-o viziune integratoare. Rubrici: „Dosar”, „Estuar”, „Cronica literară”, „Ospățul filosofilor”, „Vestiar”, „Puncte de reper”, „Eseu”, „Café Apostrof”, „Arhiva A”, „Biblioteci în aer liber”, „Colonia penitenciară”. Revista publică versuri ale unor poeți reprezentativi din diferite generații, de la perioada interbelică la cea contemporană: Lucian Blaga, Ion Barbu (inedite
APOSTROF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285408_a_286737]
-
contestăm și credem că noi nu.” Compasul personajului-autor măsoară neliniștit distanțele dintre scris și trăire, dintre schemă și eveniment, torturat de angoasa că limbajul însuși s-ar putea osifica și deveni o schemă, una printre altele - deversându-se în vastul estuar de clișee rebutate ale existenței. Întâmplări - cum le numește cel ce scrie - nu se prea petrec în roman. Din gesturi banale, din momente terne și decolorate se compune, cu opintiri și pauze de respirație, destinul celui care scrie, numitul Vlad
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
Cluj-Napoca, 1994; Micu, Scurtă ist., I, 367-369; Gh. Crăciun, Simbolismul bacovian de la conformism la erezie, ST, 1995, 3; Agatha Grigorescu-Bacovia, George Bacovia. Posteritatea poetului, București, 1995; Ioan Milea, Lecturi bacoviene și alte eseuri, București, 1995, 7-87; Pop, Recapitulări, 12-21; Popa, Estuar, 64-71; Ion Deaconescu, George Bacovia sau Monologul pe mai multe voci, Iași, 1996; Lucian Tamaris, Plânsul lui Bacovia. O interpretare psihanalitică, București, 1997; Daniel Dimitriu, Bacovia după Bacovia, Iași, 1998; Dicț. analitic, I, 216-219, 256-259, II, 328-329, III, 350-352, IV
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
îi modifică harta și viața economice. NOUA LUPTĂ PENTRU TIMP Progresul cultural, care este schimb, comerț, piață, a depins întotdeauna de geografia fizică, care atribuie zonele de confluență a mărfurilor, informațiilor și inovațiilor răscrucilor privilegiate de natură, care sînt porturile, estuarele, trecătorile, deltele etc. Aceste zone localizează capetele de rețea ale acumulării culturale, farurile creativității, ca intrări și ieșiri pentru marile căi de comunicație. Saltul către ubicuitate, care începe la mijlocul ultimului secol, permite eliberarea de aceste date fizice, ca și de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
o componentă În evaluarea generală a vecinătății. CASETA 17 Un studiu de caz care include un sondaj Hanna (2000) a folosit o Întreagă varietate de surse În adunarea datelor, inclusiv un sondaj, pentru a desfășura un studiu despre mediul de estuar urbano-rural. În acest mediu, a fost stabilit un program integrat de management al resurselor pentru a facilita administrarea problemelor de mediu și de planificare economică. Studiul s-a concentrat asupra mediului de estuar, incluzând aici descrierea sa și politicile și
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
a desfășura un studiu despre mediul de estuar urbano-rural. În acest mediu, a fost stabilit un program integrat de management al resurselor pentru a facilita administrarea problemelor de mediu și de planificare economică. Studiul s-a concentrat asupra mediului de estuar, incluzând aici descrierea sa și politicile și participările publice care au părut să-l afecteze. Participanții la procesul de politică au servit drept unități de analiză Înglobate. Hanna i-a chestionat pe aceștia, iar datele sondajului au fost prezentate, Împreună cu
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Pop, Jocul, 57-79; Nicolae Manolescu, Adrian Maniu ’95, RL, 1986, 6; Scarlat, Ist. poeziei, III, 5-7, 80-94; Daniel Dimitriu, O experiență poetică irepetabilă, CRC, 1991, 7; Negoițescu, Ist. lit., I, 286-291; Tudor Opriș, 500 debuturi literare, Galați, 1991, 30-31; Popa, Estuar, 91-97; Cornelia Pillat, Un om din alte timpuri, RL, 1998, 18; Dicț. analitic, I, 78-79, 197-199, II, 71-72, 78-80, 353-355, 394-395, IV, 70-73, 599-601; Dicț. esențial, 484-488. C.C.
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
capacitatea progresivă a statului modern de a realiza aceste programe de planificare a așezărilor și producției. Situația demografică din Asia de Sud-Est În perioada precolonială era de așa natură, Încât controlul asupra teritoriului În sine - cu excepția cazurilor În care era vorba de estuare, strâmtori sau trecători vitale din punct de vedere strategic - era rareori un factor decisiv În procesul de construire a statului. Controlul asupra populației, a cărei densitate era de aproximativ cinci persoane pe kilometru pătrat În 1700, era mult mai important
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]