155 matches
-
Acesta s-a dizolvat în decembrie 1989. În locul lui au apărut partide propriu-zise, cu nume și uneori idei inspirate din cele apusene, dar ai căror membri provin în mare măsură din PCR. Ei s-au orientat mai liberal sau mai etatist, păstrând însă multe dintre reflexele comportamentale devenite o a doua natură. 2. Socializarea membrilor actualelor partide (cu excepția celor de vârsta a treia), s-a produs în perioada comunistă când această retorică elitistă despre mase și autosacrificiul conducătorilor atinsese cote paroxistice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
populară. În condițiile în care mulți oameni sunt orientați spre strategii de supraviețuire, valoarea siguranței este adesea mai mare decât cea a libertății 32. În opinia mea, marca cea mai importantă a societății românești postcomuniste este conservatorismulxe "„conservatorism" de stânga (etatist, paternalist, colectivist). Și totuși, în aceste societăți se naște și se dezvoltă treptat o clasă de mijloc, cea care de obicei devine avangardă a valorilor modernizării și este interesată în autonomia persoanei. Cum femeile se confruntă cu mai multe chipuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
de aceea el constituie un generos și inepuizabil domeniu de investigație, cu variate cutii de instrumente intelectuale și cu variate atitudini : de la cea a unei întunecate și blamabile activități de violență și jaf, până la cea tolerantă a eludării monopolului comercial etatist și a căutării unui modus vivendi opus stratificării sociale discriminatorii. Nu doar arta de consum și carnavalul sunt apanajul ilegalității comise cu semnul capului de mort pe catarg. Literatura autentică, cel puțin o bună perioadă, s-a tras direct din
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
a împărți în mod egal bunurile și profiturile, a ocoli constrângerile politice, economice și militare, a călători în bună voie pe mare și a descoperi insule paradisiace, a te îmbogăți rapid și fără efort, a eluda orice fel de monopoluri etatiste sunt lucruri la care oamenii au visat dintotdeauna. Pe acestea le-a presupus, în mare parte, existența sub semnul flamurilor ilegale, la catarg, cu prețul unei vieți scurte și violente, cu rare momente de fericire, în spațiul strâmt de la bordul
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
politice. Dintre atribuțiile acestei instituții amintim: atribuțiunile de finanțare și control; cele de îndrumare, control și organizare a mișcării, autorizarea și punerea în lichidare a cooperativelor, îndepărtarea din conducere a administratorilor etc. Unele dintre aceste atribuții au imprimat un caracter etatist mișcării. Primul conducător al acestei instituții centrale a fost I. G. Duca, care, "prin calitățile personale, prin pregătirea lui culturală, prin concepțiile largi și prin metoda lui de lucru a reușit să depășească toate așteptările"61. Funcționarea obștiilor de arendare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ca o inițiere în spirit iluminist a celor dornici să se inițieze în domeniu. Discutând tezele lui Justi, Montesquieu, Rousseau, Adam Smith, Beccaria și ale altor iluminiști ai timpului, Sonnenfels socotea că propășirea statului se putea realiza printr-o organizare etatistă, prin comerț și prin finanțe. Statului îi revenea ca sarcină principală asigurarea fericirii, a bunăstării și a securității obștești. Conform ideologiei oficiale iosefiniste, al cărei promotor era, Sonnenfels considera că, dintre formele de guvernământ analizate în cadrul istoriei statului și dreptului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
introduse prin acțiunea și implicarea directă a statului în toate domeniile vieții social-politice și cultural-ecleziastice, a determinat replica boierească locală, prin glasul reprezentantului său ales în persoana lui Vasile Balș. Într-o epocă dominată covârșitor de stat și de concepția etatistă după cum bine remarca Pierre Chaunu când scria că "gândirea Luminilor din secolul al XVIII-lea pune la loc de cinste statul, în măsura în care este o gândire politică"121 -, practica absolutismului iosefinist, facilitând dialogul cu puterea centrală, cultivă în rândul stărilor locale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
prin efectuarea nedreaptă a repartiției contribuției, stârnind protestul stărilor privilegiate bucovinene 64. Toate acestea aveau loc pe fundalul discuțiilor privind conscrierea evreilor și a expulzării celor socotiți nefolositori statului. În condițiile creșterii numărului populației evreiești din provincie, sub impactul "utilitarismului etatist" al perioadei iosefine, împotriva acesteia au fost luate măsuri drastice de Administrația militară, mergând chiar până la expulzarea din provincie a celor veniți aici după 1769, în vederea obținerii unei reconversii socio-profesionale a evreilor, dinspre ocupații socotite a fi dăunătoare statului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
1781, ceea ce a impus chiar intervenția împăratului Iosif al II-lea spre a tempera excesul de activitate în acest domeniu. Pamfletele social-politice sau ziare, precum "Der Vertraute" sau "Wiener Zeitung", difuzau ideologia iluministă și iosefină, evoluând sub semnul tendințelor generale etatiste. În paginile lor au apărut numeroase dezbateri pe tema supremației statului și dreptului, a formelor de organizare socială echitabile, a îngrădirii clericalismului și a subordonării bisericii față de stat, precum și alte chestiuni presante ce frământau societatea timpului 87. La Viena, boierul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și colectivistă complet lipsită de șanse de succes. Nu neg că domnii Iliescu și Bârlădeanu au asemenea intenții. Ceea ce mă îndoiesc este că ei vor izbuti să ofere altceva decât dovada sterilității flagrante a viziunii lor politice marcat birocratice și etatiste.” Tot domnia sa ne avertiza în 1995 că: „naufragiul sovietismului nu înseamnă că iluziile și capacitatea umană de auto-înșelare s-au încheiat. Democrația rămâne un proiect mereu precar iar inamicii ei vor face tot posibilul să-i exploateze slăbiciunile.” Actuala stare
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cărora „securiștii“ le-au dat de lucru puteau la fel de bine să lucreze la aceleași companii deținute de stat, dar conduse eficient, nu falimentate intenționat, doar pentru a fi vândute pe câțiva cenți. Nu sunt adeptul socialismului sau al unei economii etatiste, dar în niciun caz ce s-a întâmplat și ce se întâmplă încă la noi nu se poate considera capitalism. Practic, în 20 de ani statul s-a autodesființat rămânând doar o fantomă cu o autoritate din ce în ce mai îndoielnică. Unde au
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
să „parieze” că oamenii obișnuiți, urmărindu-și propriul interes, vor promova, de fapt, interesul tuturor? 4. Etatismul întrebările de mai sus ne conduc la o altă problemă importantă. Fapt cu neputință de negat, cultura românească este dominată de o mentalitate etatistă. Aceasta se întinde de la instituții culturale (cum ar fi Academia Română) și sistemul universitar (format în întregime din instituții de stat până în 1990 și în cea mai mare parte și după 1990) până la un sistem politic centralizat, profund birocratic, după modelul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o economie dominate de stat pentru studiul istoriei recente a României. Care ar fi unele dintre consecințele acestui fapt? în primul rând, există, cu certitudine, o incapacitate a intelectualilor, politicienilor și liderilor de opinie români de a gândi în afara cadrului etatist. Aceasta înseamnă că puțini dintre ei au avut măcar în vedere ideile și soluțiile liberale clasice, ca să nu mai vorbim de a le încerca. în plus, ideile despre un spațiu individual special, privat, al drepturilor individuale inalienabile, par să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și a nepotismului: care era, până la urmă, scopul obținerii unei funcții politice, dacă nu aducerea rudelor în diferite posturi și beneficiul financiar? Dar acest mod de gândire era atipic pentru Statele Unite.) Din păcate, în România de astăzi persistă o mentalitate etatistă, în ciuda efectelor dezastruoase pe care le-a avut etatismul asupra vieții a milioane de români. Astfel, protecționismul, cartelizarea, monopolurile bancare - pe scurt, intervenția economică de toate felurile a statului, paternalismul (îndreptat mai ales către majoritatea țărănească) și o fixație aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pieței nu este o chestiune de mai multă sau mai puțină organizare, deoarece, supus anumitor teste, modul de organizare a pieței se vădește a fi cea mai eficientă și mai intensivă formă de organizare”78. Comparați toate acestea cu tradiția etatistă ce domină cultura română, unde ipoteza obișnuită a fost aceea conform căreia „cooperarea organizată prin comandă” este (cu variații) mai eficientă, mai productivă sau mai rapidă decât organizarea economică de către piețe. Cum arată sistemul occidental de creștere, în viziunea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a secolului al XVII-lea, a însemnat secularizarea timpului prin desacralizare, măsurare și reconfigurare a atitudinii umane față de cunoaștere. Conceperea paradigmei științei moderne și inserarea istoriei în ea au plasat istoria într-o puternică dependență față de timpul sacru, de utilitarismul etatist și activismul politic-cultural. Culmea raționalizării, secularizării și materializării timpului este atinsă în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. O dată cu tradiția marxistă, timpul este puternic legat de noțiunea de spațiu, văzute ambele ca fiind obiectivitatea pură a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în Marea Britanic în 1952 și 1958 sau în Germania în 1967), dar ele durează puțin, nu afectează decît în mică măsură activitatea economică și în general nu se produc în același timp în toate țările. În unele țări, tradiția etatistă și influența ideilor și a organizațiilor socialiste au făcut ca această intervenție să fie împinsă mult mai departe, în Franța, între 1944 și 1946 s-a procedat la numeroase naționalizări menite să "pedepsească" întreprinderile care au colaborat cu inamicul (Renault
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
rînd, psihologice. Individul american are, indubitabil, o specificitate a lui, derivată din evoluția în interiorul unui sistem lipsit de obsesiile colectiviste ale Europei. Individualismul său nu e egocentrism (dimpotrivă!), ci dorință de a interacționa cu istoria în mod direct, fără "medierile" etatiste ale comunităților tradiționale. Ilf și Petrov îl cunosc nemijlocit pe acest ins ilustrativ, care, banal ori sofisticat, sărac sau bogat, simplu ori educat, prietenos sau auster, participă la profilul mentalist de ansamblu al "Americii mitologizate" o Americă "literară", "ficțională" chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de la firul ierbii sau de la nivelul trotuarului, către etajele superioare ale comunității și societății. Treptat (și, sper, ireversibil), modul occidental de a munci, a gândi, a acționa și a interacționa va diminua șmecheria autohtonă, tactica lucrului făcut de mântuială, fatalismul etatist și complexul alternant, de inferioritate și superioritate, al rromânului caragialian. Una dintre cele mai clare diagrame ale acestui proces apare în sfera literaturii și a celorlalte arte. Despre celelalte arte nu am competența să vorbesc, dar e limpede pentru toată lumea
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7490_a_8815]
-
și în propriul partid. Realitatea tristă e că stă pe scaune mult mai șubrede decât își imaginează. Să nu ne iluzionăm că electoratul PDSR-ului e altceva decât convertiții sinceri la comunism. "Clasa muncitoare" nu-și dorește decât păstrarea sistemului etatist, sau, acolo unde s-a produs privatizarea, reetatizarea urgentă. Așa se înțelege la noi reforma. Cineva (statul, investiorul) e obligat să plătească salariile, chit că bieții oameni muncesc degeaba! Nici unul nu s-a întrebat dacă munca lor e socialmente folositoare
Țara puciurilor liniștite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16222_a_17547]
-
inconfort l-a lovit pe cetățeanul român din toate paturile sociale, odată cu instaurarea unui regim de tranziție - nesincer în primii săi șapte ani, cu privirile îndreptate spre fosta centrală, dar silit să procedeze la minimale măsuri de spargere a monopolului etatist - iar din noiembrie 1996 partizan al Reformei, pe cât de indecis să apuce taurul de coarne. Nu se știe cum s-ar fi petrecut lucrurile când Reformă ar fi succedat unui stadiu de violență socială, cănd iarăși este neclar cine ar
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
prioritare ale reformei și refondării cinematografiei nu intră în atenția legiuitorului și a staff-ului peren: de la sistemul monopolist de lucru în scenaristică, mai apropiat de modelul sovietic din primii ani 50 decît de unul altfel calificat, pînă la condiția etatistă a rețelei de săli de proiecție. Dincolo de cîștigul unor finanțări publice care să depășească pragul de 49%, în unele cazuri pînă la 65% sau 80% din deviz, la O.N.C. s-au intensificat doar dezinteresul față de extra muros și opacitatea
Fatalitatea falimentului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16599_a_17924]
-
literatura română începe la 1990; și că scriitor român valoros ești numai de la 40 de ani în jos. Or, libertatea creativă și critică de astăzi are gust și sens numai dacă o raportăm la constrângerile și umilințele, cenzura și controlul etatist, detenția politică și exilul de ieri. Înțelegerea literaturii înseși este în raport cu conștientizarea și procesarea contextului în care a apărut; și chiar esteticul nostru „pur” se dovedește, după o reflecție atentă, o formă de rezistență la ideologia unică ambiționând anexarea și
Două epoci by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3919_a_5244]
-
nu muncise practic niciodată și se imagina pe sine ca al doilea Mihai Viteazul) era evident, fără a mai fi nevoie de analize filosofice, sociologice sau istorice: "socialismul real" era, în cel mai bun caz, o formă monstruoasă de capitalism etatist, de o brutalitate nelimitată de nici o lege, de nici o regulă, iar în cel mai rău - și era cazul țării mele - un neofeudalism delirant-industrializator, în sine și pentru sine, în care "planificarea" îmbrăca formele ctitoririlor legendare ale lui Ștefan cel Mare
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
de Sergiu Nicolaescu, cum sînt și toate producțiile locului difuzate de TVR 2, și, se subînțelege, nu din producția actuală, ci furnizat de arhiva 100% partinică, via firma proprie prin care sus-numitul senator a devenit un stat în statul cinematografiei etatiste - Dacii din 1967; cf. Șapte seri, IV, nr. 186 din 18-24 ianuarie 2002) Nu-i va fi ușor Anului Nou cinematografic să-și întreacă predecesorul la acest capitol. Nu fiindcă în 2001 ar fi fost importate din cale-afară de multe
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]