108 matches
-
un sfert de veac altă carte, cu subtitlul Inutilitatea omenirii (1982), principalul eseu de aici atrăgând atenția lui Emil Cioran. Alte capitole dezbat chestiuni spinoase, controversate: Credința, O lume mai bună. Dacă în primul volum autorul se situează în linia eticismului ardelean, filtrat prin poetica eseurilor lui Montaigne, în cel de-al doilea secvențele, denumite modest „considerații filosofice inconștiente”, intră în umbra gândirii cioraniene. Între aceste „limite” P. își gândește și poezia. O primă plachetă este tipărită în Mexic, cu titlul
PETRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288773_a_290102]
-
Turiei natale vin să îmbogățească panteonul clasic al Daciei romane sau al Transilvaniei în care poetul s-a reîmpământenit. El se rebotează orfic, zăcământul originar de vitalitate al liricii sale îmbogățindu-se cu noi filoane, cum ar fi militantismul și eticismul, care capătă străluminări incantatorii: „Adie voci de dincolo de noi/ Prin seara ca un giulgiu de fecioară,/ Tărâm străin, fosforescente ploi/ Când amăgirea-ncepe să ne doară” (Seară depărtată). E un lirism concentrat, interiorizat, susținut de tehnica sugestiei și a metaforei
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
scufundat în păcat, ar putea juca rolul unui salvator. Nu-l joacă, de fapt, la înălțimea la care ar dori, pentru că valorile lui nu interesează pe nimeni. Probabil nici măcar pe mulți dintre cititorii aventurilor sale scăldate în apa tare a eticismului intransigent. În realitate, inflexibilitatea morală a lui Marlowe nu e compactă și nici nu funcționează după criterii obiective. Ar putea fi definită, la rigoare, drept o etică selectivă, ale cărei ochiuri largi permit nu doar readucerea între muritori a înaltelor
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
dar temeinic, în prefețele volumelor tipărite, ca și în risipa publicistică, trimite la ideea originală a lui Gianbattista Vico, teoretizată în romantism, privind întâietatea poeziei ca expresie spontană de „simțire”, ca primă formă de creație a spiritului uman. Concepția subsumează eticismul luminilor, cultivând „virtutea” ca ideal și finalitate, crezului clasicist ce se revendică nu doar de la latinitatea horațiană, ci, în mod declarat, de la „modelul” poetic italian, suprem reper estetic, „imitat” tematic și prozodic. Marcând o diferențiere față de gustul vremii ce frecventa
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
că trebuie să se postuleze un al treilea principiu: realitatea este superioară ideii. Aceasta implică evitarea diferitelor forme de tăinuire a realității: purismul cu iz angelic, totalitarismul de tip relativist, nominalismul ostentativ, proiectele mai mult formale decât reale, fundamentalismele anacronistice, eticismele lipsite de îngăduință, intelectualismele fără înțelepciune» (EG 231). Aceste șapte pericole amintite de papa Francisc pot să devină - cel puțin ar trebui să devină - ghidul pentru o reinterpretare și o reevaluare a întregii noastre vieți, atât din punctul de vedere
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
mai bine ștearsă fie, Decît o viață moartă, mai bine-o moarte vie!” Discursul folosește aproape toate formele retoricii. Lipsește doar invectiva, pe care o utilizează cu strălucire, În astfel de cazuri, Eminescu. Alecsandri o Înlocuiește cu moralismul lui grav. Eticismul sever și grandios stă și la baza poemelor ocazionale din Ostașii noștri. Modelul era mai vechi (Sentinela romană, Deșteptarea României), În spiritul și cu mijloacele lirice ale timpului. Versul lui Alecsandri este mai disciplinat, ritmurile mai iuți, eufoniile mai dese
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de o instanță supra-individuală, de o "dihanie", cum ar spune dl Noica. Judecata o afirmi, de concept te lași străbătut; te afirmă el. Există apoi vârste, temperamente, profesiuni, epoci ale judecății și tot așa - vârste, epoci, profesiuni etc. ale conceptului. Eticismul, esteticismul, criticismul țin în mod fatal de judecată. Prin chiar condiția lor, ele nu pot evolua către silogism. Sau privitor la profesiune: cum poate ieși un istoric de artă sau un critic de artă din condiția judecății? O vârstă a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a creației. Dacă sinceritatea nu poate fi un element decisiv În judecarea unui jurnal, În schimb un factor aparent exterior poeticii care stă la baza lui - Înălțimea teoretică a discursului - nu exclude alternativa transformării sale În pretextul unei discriminări valorice. Eticismul implicit al jurnalului se vede, astfel, pus În inferioritate de un estetism intrat oarecum surprinzător În componența acestui amalgam. Cerneluri diferite Medierea dintre ficțiune și realitate se realizează și În stadiul acțiunii propriu-zise a scrierii jurnalului. Când André Gide publică
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
fiind la el o dispoziție naturală generatoare de empatie, răspânditoare de ingenitate. De îndată ce intră în joc Ceilalți, unda lirică fermă, energică se suprapune apăsat conotațiilor melancolice, elegiace. Rostirea lină, sensibilizatoare, cedează pasul unui rezonator, unui rostitor oracular respirând credință și eticism. Într-o ipostază, lucrurile se scaldă în fantezie, în legendă și mit, în cea de a doua figurația limpede, sobră, directă, lăsând jelirea în urmă, punctează traumatisme, crize, stări de impas, realități perturbatoare frizând absurdul. Pe scurt, Grigore Vieru nu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
interpretare. Nici Cecilia Cuțescu-Storck nu privilegiază un examen moral intransigent; cele două ipostaze apar mai degrabă reunite în perspectiva unei viziuni integratoare a artei, vădind o continuitate, o coprezență a celor două dimensiuni. Pictorița nu va înclina balanța în favoarea unui eticism subiacent, așa cum s-a întâmplat în secolul al XVII-lea sub incidența Contrareformei, ci le vede incluse într-un "ecumenism estetic". Atelierul ei, unde se află și această pictură murală, devine un loc rezervat unei alchimii prin care materia brută
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1924) sunt două din cele mai "așezate" lucrări din ultima etapă de creație a scriitorului, scrise, asemenea tuturor celorlalte, într-o notă de sfătoșenie. Critica a catalogat atmosfera acestor opere finale ca fiind apăsătoare și a acuzat scriitorul de didacticism, eticism ș.a. Aceste două texte se sustrag însă acestei încadrări restrictive. Mesajul e categoric unul de factură morală, dar el nu are nimic ostentativ. Feliile de viață" sunt tăiate cu grija celui decis să ofere mai puțin o lecție, cât o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Poezie fără lirism, literatură fără poezie, arte fără literatură, cultură fără arte și civilizație fără cultură - să exprime această telescopare (cam prea simetrică și coerentă ca să fie și cu totul verosimilă) una dintre cele mai importante "megatendințe" ale noosferei actuale? Eticismul nostru, reflex inconștient al omului de cultură, ne face să respingem cu oarecare angoasă teza aceasta, dar dezavuînd-o pe criterii etice - e bine sau nu e bine să fie așa - nu înseamnă că o și exorcizăm, ci doar că ne
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
imaginar al realității contingente și colective; specializare restrictivă a limbajelor/ asumare deliberată a lipsei de specializare; construct conceptual, intelectual, abstract, egocentrist, monologic și impersonal/discurs sentimental (fără sentimentalism), natural, sincer (fără gafe estetice și platitudini), individual (fără anecdotică), etic fără eticism; analogia de tip metaforic, care obscurizează și ocultează/ analogia de tip simbolic, structural, emblematic, implicând întregul; lirismul ca exacerbare impersonală, abstractă, a ființei/poezia ca mod al sincerității; subiectivitatea ca manifestare narcisiacă/subiectivitatea ca model total al ființei, cu toate
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
LIVIU REBREANU - „ION” Imaginea monografică a satului ardelean arta narativă „Ion” este o capodoperă a creației literare a lui Liviu Rebreanu și un punct de referință În evoluția romanului românesc. Eugen Lovinescu Îl consideră o adevărată revoluție față de lirismul sămănătorist, eticismul ardelean și atitudinea poporanistă de la Începutul sec. al XX-lea. Elita criticii literare a vremii a văzut În acest roman un punct de răscruce În evoluția speciei, dar și o reflectare a imaginii satului și a țăranului român dintr-un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pentru a contrabalansa o posibilă cădere în contemplativismul estetic religios, specific anumitor religii, care se îndepărtează de acțiune și cunoaștere, "religia edifică un întreg aparat etic, un aspect moral și prin excelență activ...". Urmând această cale, religiile protestante cad în eticism, eliminând orice aspect estetic și orice misticitate, arată Lupașcu. Așadar, religiile se îndreaptă fie spre esteticism, fie spre eticism, în scopul drenării "paroxismului dragostei, în folosul devenirii logicii, adică al existențialității, al experienței însăși"533. O ultimă experiență pe care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoaștere, "religia edifică un întreg aparat etic, un aspect moral și prin excelență activ...". Urmând această cale, religiile protestante cad în eticism, eliminând orice aspect estetic și orice misticitate, arată Lupașcu. Așadar, religiile se îndreaptă fie spre esteticism, fie spre eticism, în scopul drenării "paroxismului dragostei, în folosul devenirii logicii, adică al existențialității, al experienței însăși"533. O ultimă experiență pe care o aduc în discuție ca aplicație la logica dinamică a contradictoriului și ca ilustrare a gândirii favorabile antinomicului a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
înglobează ansamblul de norme, principii de comportament, precum și judecățile de valoare morală referitoare la organizațiile și oamenii care alcătuiesc aceste entități. Din aceste rațiuni, etica afacerilor are un conținut normativ, dar în același timp, ca disciplină academică sau teorie filozofică, eticismul are și un conținut descriptiv. În acest sens, sunt analizate câteva dintre schemele conceptuale, cu aplicații la domeniul afacerii, precum și relația dintre cultură organizațională valori și principii morale și instrumentalizarea acestora în cadrul organizațiilor de afaceri. Capitolul 4 dezvoltă Noul referențial
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
reprezintă ansamblul de cerințe, atitudini, obiceiuri morale, reguli care ghidează conduitele umane în procesele de muncă din organizații. Din aceste rațiuni, etica afacerilor are un conținut normativ dar în același timp, ca disciplină academică sau teorie filozofică, etica afacerilor sau eticismul are și un conținut descriptiv. Școlile și curentele referitoare la etica afacerilor acoperă toată plaja dintre cele două extreme: de la (i) "etica" și "afacerile" sunt concepte divergente și exclusive, până la (ii) afacerile nu pot fi făcute decât în respectul valorilor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
mai puțin diferite de la o cultură la alta. 3.1.1. Scheme conceptuale moderne și postmoderne despre etică Etica postmodernă a afacerilor se află la intersecția între două curente largi: teoriile teleologice și cele deontologice. Această afirmație nu postulează echidistanța eticismului postmodern, ci doar limitele între care acesta este poziționat. Teoriile teleologice constituie cadrul convențional pentru diferite modele de explicitare a eticii, preponderant focalizate pe rezultate, pe consecințe în detrimentul cauzelor, motivelor. Cuvintele-cheie sunt "utilul" (tot ce este util este moral, utilitatea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Ethics etc.), firme de consultanță (Ipsos Mori, Ethical Edge. Com, Ethical Leadership Group, Ethics Quality, Inc., Resources for Ethics and Management etc.), forumuri (Multistakeholders forum), cercetări internaționale, reviste, website-uri, bloguri etc. Justificarea lipsei de credință sau a îndoielilor legate de eticism sunt îndreptățite deoarece multe din cele citite sub numele de "etica afacerilor" sunt fie afirmații de bun-simț comun, fie un set de scuze pentru acțiunile cu consecințe grave sau populiste. Iar mare parte din restul "eticii afacerii" este o lăudabilă
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
set de scuze pentru acțiunile cu consecințe grave sau populiste. Iar mare parte din restul "eticii afacerii" este o lăudabilă așteptare la transparență și la a face lucrurile să arate mai bine decât sunt acum. Amploarea actuală a dezbaterilor despre eticism este corelată cu amploarea organizațiilor de afaceri. Societatea a devenit o societate de organizații, fiecare cu viziuni, obiective și identități diferite, dar cu un scop comun: cea mai bună poziționare/individualizare a lor și a brandurilor lor, în opțiunile de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
morali în relațiile intraorganizaționale, le-a cerut să dovedească integritate și loialitate în asumarea clauzelor contractului, și formal, și mutual. În exterior, deși în ultimă instanță pentru aceiași oameni și familiile lor, firma autoriza orice mijloc pentru atingerea scopului profit. Eticismul, pe de altă parte, a întregit acesteia statutul: afacerea nu mai este percepută doar ca persoană juridică, ci și și ca una civică. Și nu un actant, în general, ci cel mai reprezentativ actant instituționalizat. Altfel spus, consistența și consonanța
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
va întâmpla când o vom face? Și mai ales: Ce vor gândi oamenii despre ceea ce facem? Societatea a depășit, în oarecare măsură, rolul de critic ostil, angajându-se în dialoguri și, adesea, colaborări cu afacerile în vederea identificării unor soluții sustenabile. Eticismul actual este rezultatul procesului de căutare a armonizării interesului și obiectivelor afacerii: productivitate, piață, profit cu cele ale omenirii în general: prezervarea mediului și bunăstare. Noul brand sub care evoluează afacerea este: profit, persoane, planetă. Angajarea expresă a valorilor etice
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
fiind de eșecul RSC, ei au conștientizat că RSC este chiar o "idee periculoasă". Agle et al. (1999)86 a subliniat provocarea de ordin metodologic, în sensul că faima performanței sociale corporative constă îndeosebi în dificultatea cuantificării ei. Pe deasupra, împotriva eticismului sunt, indirect și insidios, și corporațiile și membrii clasei "corporate": manageri, avocați, consultanți, specialiști PR, brokeri financiari, investitori bogați etc. Din interese financiare sau uneori din convingere, găsesc argumente, în teoriile academice neoliberale, pentru a susține limitarea reglementărilor guvernamentale și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
etice folosite de afaceri. Rațiunea de a fi și eficiența noii preocupări manageriale ar trebui evaluate în funcție de gradul de realizare a contractului social integrativ de către organizația-afacere. Deși în ultimele decenii a devenit un mecanism conceptual suficient de orientativ pentru adoptarea eticismului de către afaceri și în pofida investițiilor, deloc neglijabile în acest sens, managementul responsabilității sociale corporative mai are încă suficiente zone obscure, atât pentru companii, cât și pentru stakeholders. Iată câteva dintre întrebările la care se caută alternative decizionale: Când caută să
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]