KorAP: Find »[drukola/base=etiopatogenie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...26 >

649 matches

Corola-publishinghouse/Science/403_a_932

că însușirea noțiunilor generale de etiopatogenie, epidemiologie, diagnostic și tratament antibiotic al infecțiilor constituie o necesitate pentru practica medicală. Sperăm ca acest material sa fie un suport util pentru studenții care se formează în specializarea medicinii dentare. Autorii CUPRINS 1 ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE ............. 7 1.1 ETIOLOGIA BOLILOR INFECȚIOASE ........................................................ 7 1.2 RELAȚIA AGENT INFECȚIOS - GAZDĂ .................................................... 8 1.3 FACTORI LEGAȚI DE AGENTUL INFECȚIOS ............................................. 12 1.4 FACTORI LEGAȚI DE GAZDĂ .............................................................. 13 1.5 APĂRAREA NESPECIFICĂ .................................................................. 13 1.6

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
5.1 STOMATITELE INFECȚIOASE ACUTE .................................................... 77 5.2 ANGINELE INFECȚIOASE ACUTE ......................................................... 82 5.3 MONONUCLEOZA INFECȚIOASA ........................................................ 88 5.4 DIFTERIA ..................................................................................... 94 5.5 GRIPA ..................................................................................... .... 99 5.6 OREIONUL .................................................................................10 4 6 INFECȚII ODONTOGENE ............................................................... 111 6.1 EPIDEMIOLOGIE ..........................................................................111 6.2 ETIOPATOGENIE ..........................................................................111 6.3 MANIFESTĂRI CLINICE ..................................................................115 6.4 DIAGNOSTIC ...............................................................................117 6.5 TERAPIE .................................................................................... 118 7 HEPATITELE ACUTE VIRALE .......................................................... 121 7.1 DEFINIȚII ...................................................................................1 21 7.2 TABLOU CLINIC GENERAL ...............................................................122 7.3 DIAGNOSTIC ...............................................................................124 7.4 TRATAMENT ...............................................................................126 7.5

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
182 10.4 INFECȚII NOSOCOMIALE CHIRURGICALE (INC) ...................................182 10.5 INFECȚIILE NOSOCOMIALE DE CATETER (INC) ....................................184 10.6 INFECȚIILE NOSOCOMIALE TRANSMISE PRIN SÂNGE ȘI DERIVATE (INS) ....185 10.7 PREVENIREA INFECȚIILOR NOSOCOMIALE ÎN UNITĂȚILE MEDICALE ..........188 BIBLIOGRAFIE ..................................................................................... . 189 ABREVIERI ..................................................................................... ...... 199 ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 7 1 ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 1.1 Etiologia bolilor infecțioase Infecția reprezintă interacțiunea dintre agenții infecțioși și gazdă. Agentul infecțios este un microorganism capabil să invadeze țesuturile unui animal sau plante și să interacționeze

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
182 10.5 INFECȚIILE NOSOCOMIALE DE CATETER (INC) ....................................184 10.6 INFECȚIILE NOSOCOMIALE TRANSMISE PRIN SÂNGE ȘI DERIVATE (INS) ....185 10.7 PREVENIREA INFECȚIILOR NOSOCOMIALE ÎN UNITĂȚILE MEDICALE ..........188 BIBLIOGRAFIE ..................................................................................... . 189 ABREVIERI ..................................................................................... ...... 199 ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 7 1 ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 1.1 Etiologia bolilor infecțioase Infecția reprezintă interacțiunea dintre agenții infecțioși și gazdă. Agentul infecțios este un microorganism capabil să invadeze țesuturile unui animal sau plante și să interacționeze cu acestea. Agenții infecțioși se pot clasifica

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
gazdă, dar patogeni în caz de imunodepresie Calea de transmitere ● Agenți infecțioși cu transmitere respiratorie ● Agenți infecțioși cu transmitere digestivă ● Agenți infecțioși cu transmitere cutanată ● Agenți infecțioși cu transmitere sexuală ● Agenți infecțioși cu transmitere parenterală ● Agenți infecțioși cu transmitere verticală ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 8 Procesul infecțios constituie ansamblul relațiilor intra și postinfecțioase stabilite între agentul infecțios și gazdă. Boala infecțioasă exprimă modificările anatomo-funcționale care depășesc un prag critic și se manifestă prin semne, simptome și alterări biologice, cauzate de

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
dintre gazdă și celelalte microorganisme este influențată de factori din mediul înconjurător, geografici, climatici, meteorologici, alimentari, care pot modifica atât capacitatea de apărare a gazdei, cât și agresivitatea micro organismelor. Contactul gazdei cu microorganismele din mediu poate avea următoarele consecințe: ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 9 Contaminare: prezența pe tegumente sau mucoase a unui microorganism care nu se multiplică și nu interacționează cu gazda  Colonizare: multiplicarea microorganismelor la nivelul țesuturilor gazdei, fără ca acesta să interacționeze cu gazda  Infecție: microorganismele se multiplică

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
1.1). Antigenul (limba greacă: anti = contra și geano = a naște, a genera) este o substanță de origine endogenă sau exogenă, care nu este recunoscută ca proprie organismului și determină apariția unui răspuns imun în scopul neutralizării și eliminării ei. ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 10 Tabel 1.2 Formele de manifestare ale infecției Forma infecției Caracteristici Exemple Infecție acută manifesta clinic  Localizată localizarea și multiplicarea agentului patogen la poarta de intrare sau în apropierea acesteia abces furuncul rinita  De focar

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
sau persistența agentului patogen în organism gripa rujeola rubeola varicela oreion evoluție neregulată, imprevizibilă, gravă, cu mortalitate ridicată elemente patogenic: poarta de intrare, focar septic primar, prezenta continuă sau intermitentă a germenilor patogeni in circulația sistemică, metastaze septice septicemii endocardite ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 11 Infecția subclinică manifestări clinice ușoare, dar cu modificări biologice și funcționale poate determina cronicizare, complicații, sechele infecția cu streptococul βhA hepatita cu VHC Infecția inaparentă fără manifestări clinice, funcționale, biologice; se pot evidenția agentul patogen

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
malaria toxoplasmoza Purtători de germeni foști bolnavi sau persoane sănătoase care dețin si elimină agenți patogeni, continuu sau intermitent, temporar sau cronic microbii se multiplică la poarta de intrare, leziunile sunt absente sau minime, fără răsunet general Salmonella tiphy VHB ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 12 1.3 Factori legați de agentul infecțios Patogenitatea reprezintă capacitatea unui agent infecțios de a produce boala. Virulența este o măsură a patogenității, care indică invazivitatea (capacitatea de a invada gazda) și severitatea bolii produse

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
așa cum se întâmplă după virozele respiratorii și intestinale, angina streptococică, unele salmoneloze. Diseminarea precede sau urmează multiplicării germenilor. În funcție de tipul agentului infecțios, diseminarea se poate realiza pe mai multe căi:  Directă în țesuturile vecine (stafilococ)  Limfatică (streptococi, brucele, ricketii, adenovirusuri) ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 13  Sanguină (S. typhi, B. antracis, stafilococ, VEB, CMV, v. rujeolic)  Nervoasă (virusul rabic, toxina tetanica, virusul herpes simplex si varicelo zosterian). 1.4 Factori legați de gazdă Organismul uman dispune de mai multe bariere de

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
placentară, hematoencefalică, hemato-lichidiană  Bariera tegumentară  Bariera mucoaselor, completată de stratul de mucus protector secretat la nivel respirator, digestiv, genito urinar.  Mecanismele chimice contribuie la apărarea antiinfecțioasă prin realizarea unui mediu acid, nefavorabil dezvoltării germenilor, la nivelul mucoaselor (acidul clorhidric secretat ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 14 gastric) și a tegumentelor (acizi grași ai glandelor sebacee, acidul lactic din transpirație, PHul pielii).  Mecanismele mecanice intervin prin îndepărtarea germenilor de pe suprafața tegumentelor odată cu descuamația stratului cornos superficial și eliminarea transpirației. La nivelul mucoaselor

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
peptidoglicanului cocilor gram pozitivi, interferând cu sinteza peretelui celular. Sistemul complement (Fig. 1.1) este format din 34 de proteine plasmatice, activate “în cascadă”, fie pe cale clasică de către complexele antigen-anticorp, fie pe cale alternă de către componentele structurale microbiene. Rolurile complementului sunt: ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 15  opsonizarea și fagocitoza (C3b)  liza-celulară prin complexul litic care rupe membranele bacteriene  aglutinarea-aderarea microbiană  neutralizarea microbiană prin alterarea structurii  activarea mastocitelor și a bazofilelor (C3a, C4a si C5a), care conduce la eliberarea histaminei, creșterea fluxului

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
țesutului (celule Kupffer hepatice, macrofage alveolare, astrocite, osteoclaste, celule mesangiale renale, celule dendritice slenice și ganglionare). Deși macrofagele și polimorfonuclearele pot distruge direct microbii, procesul de fagocitoză devine mai eficient dacă ținta microbiană este în prealabil opsonizată prin intervenția sistemului ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 16 complement și/sau anticorpi. Termenul de opsonizare provine din limba greacă și înseamnă „a pregăti pentru mâncare”. Celulele NK pot distruge unele celule infectate de virusuri, bacterii (Salmonella Typhi) și celule tumorale, fără intervenția anticorpilor

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
unele celule infectate de virusuri, bacterii (Salmonella Typhi) și celule tumorale, fără intervenția anticorpilor sau complementului, acționând prin eliberarea de perforine litice, în absența anticorpilor și complementului și prin secreția unor citokine, de exemplu gama-interferon. Fig. 1.1 Sistemul complement ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 17 1.6 Apărarea specifică 1.6.1 Apărarea specifică umorală (imunitatea umorală) Apărarea specifică umorală este asigurată de anticorpi solubili sau fixați pe suprafața celulară. Anticorpii sunt secretați de către plasmocite, diferențiate din limfocitele B. Anticorpii

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Cele patru lanțuri se dispun în formă de “Y”, cu două brațe Fab, prin care se leagă de antigen și un fragment Fc, prin care se leagă de receptori celulari sau complement (Figura 1.2). Fig. 1.2 Structura anticorpilor ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 18 Anticorpii îndeplinesc mai multe roluri:  Favorizarea fagocitozei prin imobilizarea unor microbi, opsonizare sau stimularea digestiei enzimatice a fagocitelor  Neutralizarea toxinelor microbiene  Neutralizarea particulelor virale libere circulante  Distrugerea celulelor infectate Blocarea atașării microbilor pe receptori  Inițierea

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
primele în imunitatea umorală antiinfecțioasă IgD 1% Funcție incomplet definită; acționează ca receptor antigenic pe limfocitele B, contribuind la maturarea lor IgE 0,004% Legarea de alergene declanșează eliberarea histaminei din mastocite și bazofile; intervin în alergii și apărarea antiparazitară ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 19 În evoluția infecției inițial se manifestă un răspuns imun primar, apoi un răspuns imun secundar. Răspunsul imun de tip primar apare după 5-14 zile de la contactul cu un antigen nou. Se caracterizează prin apariția în

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
celulelor gazdei. Limfocitele T constituie o populație celulară heterogenă:  Limfocite Th (“helper”)  Limfocite Ts (“supressor”)  Limfocite Tc (citotoxice)  Limfocite Tm (cu memorie) Limfocitele Th prezintă pe suprafață receptori CD4, având rol de stimulare a proliferării limfocitelor B și secreția de ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 20 imunoglobuline. Limfocitele Th se grupează în două subseturi, diferențiate după tipul de limfokine secretate:  LTh1: IL2, γIf, TNF  LTh2: IL4, IL5, IL10 Limfocitele Th recunosc antigenele asociate cu moleculele MHC II și activează macrofagele. Prin intermediul

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
contaminate. Receptivitatea maximă se înregistrează între 5 și 15 ani, fiind rară înaintea vârstei de 3 ani. Imunitatea după boală este antitoxică și antibacteriană față de tipul streptococului, dar nu este valabilă și pentru streptococii de alt tip. 4.1.3 Etiopatogenie Streptococul βhemolitic grup A (pyogenes) este un coc gram pozitiv dispus în lanțuri, care produce hemoliză completă în jurul coloniei pe geloză sânge. Se caracterizează printr-o mare varietate de grupuri (19) și tipuri. Patogenitatea streptococilor βhemolitici grup A este determinată

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
1-2 zile înaintea debutului primelor simptome și până în ziua a 5-a după debut. Persoanele neimunizate natural sau vaccinal sunt receptive la boală. Calea de transmitere este directă, aerogenă, prin intermediul secrețiilor respiratorii. Imunitatea după boală este durabilă. 4.2.3 Etiopatogenie Virusul rujeolic face parte din familia Paramixoviridae. Poarta de intrare este mucoasa nazală și conjunctivală. Virusul se multiplică la nivelul epiteliului respirator și apoi diseminează prin intermediul limfocitelor și monocitelor din sânge. Erupția în rujeolă este determinată prin mecanism imunalergic. 4

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
parte Bolile eruptive MAJORE 65 din complexul TORCH, acronimul pentru un grup de infecții transmise perinatal: T (toxoplasmoză) - O („other”, alte: VHB, virus Coxsackie , lues, VVZ, HIV, Parvovirus B19) - R (rubeola) - C (Citomegalovirus) - H (Herpes simplex virus). 4.3.3 Etiopatogenie Virusul rubeolic este un virus ARN, din familia Togaviridae, cu un singur serotip cunoscut. În rubeola dobândită după naștere, poarta de intrare a virusului este mucoasa nazofaringiană, pe care o invadează, diseminând în ganglionii limfatici regionali. Multiplicarea virusului are loc

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
înaintea erupției. Factorii favorizanți pentru reactivarea VVZ sunt vârsta înaintată, depresia și o alte morbidități asociate cu imunodepresie: leucemii, neoplasme, SIDA, diabet zaharat, transplant, terapie cortizonică sau citostatică. În formele severe de imunodepresie se înregistrează frecvent recidive. 4.4.3 Etiopatogenie Virusul varicelo-zosterian este un virus ADN din familia Herpesviridae. Varicela este expresia clinică a primoinfecției. În cursul primoinfecției, virusul pătrunde în organism pe cale nazo/orofaringiană sau conjunctivală, apoi invadează epiteliului respirator superior, diseminând în ganglionii limfatici regionali, unde se multiplică

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
la vârste mici (2-4 ani). Formele atipice de boală sunt obișnuite la vârste mari. După unele studii, 95% dintre adulții între 35 și 40 de ani au anticorpi antiVEB de tip IgG. Imunitatea după boală este durabilă. 5.3.3 Etiopatogenie Virusul Epstein-Barr (VEB) este un virus ADN, cu structură antigenică complexă, care face parte din familia Herpesviridae (Tabel 5.4). VEB are o afinitate deosebită pentru limfocitele B și celulele epiteliale. De la poarta de intrare, reprezentată de epiteliul faringian, VEB

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
mielită, nevrită INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 93  Cardiace: miocardita, pericardita  Respiratorii: pneumonia interstițială, insuficiența respiratorie obstructivă  Ruptura splenică  Suprainfecțiile bacteriene. Sindromul de oboseală cronică se asociază frecvent infecției cu virusul Epstein-Barr și poate fi considerat o complicație a MNI, deși etiopatogenia sa este insuficient elucidată. Criteriile definitorii ale sindromului de oboseală cronică sunt astenia, fatigabilitatea, hipersomnia, artralgiile, persistente peste 6 luni. Potențialul oncogenic al virusului Epstein-Barr este argumentat de asocierea cu unele boli maligne: limfomul malign Burkitt (favorizat de o predispoziție

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
în anul 1926, prin formalizarea toxinei difterice, care își pierde efectul toxigen, păstrându-și capacitatea imunogenică. Starea de imunitate este evidențiată de prezența în sânge a anticorpilor antitoxină difterică. Titrul minim protector este de 0.03UA/ml. 5.4.3 Etiopatogenie Corynebacterium diphteriae este un bacil gram pozitiv aerob, imobil, nesporulat. Pe frotiurile colorate Gram, aspectul morfologic este de bețișoare cu capete îngroșate, în care se evidențiază granulații metacromatice, dispuse în formă de litere chinezești. Tulpinile izolate la om pot avea

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
virusului gripal circulant. Contagiozitatea începe cu 1 zi înainte de debut și durează 3-4 zile după debut. Transmiterea se face direct interuman, pe cale respiratorie. Imunitatea după boală este specifică de tip și subtip. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 100 5.5.3 Etiopatogenie Gripa este determinată de Myxovirus influenzae, care aparține familiei Orthomyxoviridae. Virusul gripal prezintă trei tipuri antigenice majore: A cu variabilitate genetică mare, B cu variabilitate redusă și C lipsit de variabilitate. Structura virusului cuprinde nucleocapsida, proteina matriceală M și anvelopa

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]