347 matches
-
proprietăți imanente. Structura etnică a comunei ridică întrebarea cu privire la rolul etnicității în situațiile de penurie. Datorită ajutorului primit din Germania, nemții din Sântana se bucurau de o anumită autonomie față de penuria de bunuri de consum. Românii, la rândul lor, mobilizau etnicitatea ca o posibilă variabilă utilă în adaptarea mai bine la situație, însă renunțau la sentimentele șovine față de nemți și din cauze practice. De multe ori, românii din Sântana preferau să meargă în Méhkerék deoarece populația este acolo în mare parte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
psihică, este de părere Freud, este regizată de structurile inconștiente și devine inteligibilă prin acestea: morala, arta, religia, manifestările psihopatologice. Un alt exemplu de reducție structurală ni-l furnizează Robin Williams Jr. (1980) în analiza pe care o întreprinde asupra etnicității. Mult timp, remarcă el, s-a crezut că etnicitatea va descrește rapid în societatea modernă, înalt industrializată. Ultimele decenii au scos însă în evidență faptul că o asemenea așteptare a fost eronată. Manifestările etnice nu numai că au persistat, dar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
inconștiente și devine inteligibilă prin acestea: morala, arta, religia, manifestările psihopatologice. Un alt exemplu de reducție structurală ni-l furnizează Robin Williams Jr. (1980) în analiza pe care o întreprinde asupra etnicității. Mult timp, remarcă el, s-a crezut că etnicitatea va descrește rapid în societatea modernă, înalt industrializată. Ultimele decenii au scos însă în evidență faptul că o asemenea așteptare a fost eronată. Manifestările etnice nu numai că au persistat, dar adesea s-au accentuat în mod dramatic, ducând la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o asemenea așteptare a fost eronată. Manifestările etnice nu numai că au persistat, dar adesea s-au accentuat în mod dramatic, ducând la conflicte ce au zguduit din temelii respectivele colectivități. Explicația acestei tendințe poate fi găsită la nivelul logicii etnicității înseși? Adoptând un punct de vedere de factură marxistă, Williams argumentează că o asemenea interpretare ar fi eronată. Solidaritatea etnică reprezintă în mod primordial un răspuns la discriminările social-economice structurale. Cu puține excepții, etnicitatea devine politic manifestă doar atunci când liniamentele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poate fi găsită la nivelul logicii etnicității înseși? Adoptând un punct de vedere de factură marxistă, Williams argumentează că o asemenea interpretare ar fi eronată. Solidaritatea etnică reprezintă în mod primordial un răspuns la discriminările social-economice structurale. Cu puține excepții, etnicitatea devine politic manifestă doar atunci când liniamentele diferențierii etnic-culturale coincid cu sau sunt utilizate ca bază a stratificării sociale, drept criteriu al distribuirii inegale a resurselor. Conflictele etnice sunt deci expresia conflictelor sociale. Discriminările și diferențierile etnice sunt în fapt discriminări
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Larionescu, S. Rădulescu, C. Rughiniș); - teorii de nivel mediu asupra moștenirii culturale și dezvoltării (M. Cernea și colectiv; O. Cucu-Oancea; V. Grigoraș, D.G. Ionescu, I. Mihai, A. Ovidenie, D. Pescaru, D. Petruți, L. Răduț, M. Vasile; S. Totelecan); - teorii ale etnicității și naționalismului: etnicitatea și conviețuirea colectivă (D. Abraham, S. Chelcea, I. Bădescu; L. Rain); un model ,,subiectiv” al etnicității centrat pe expunerea la diferență (A. Mungiu-Pippidi); identitatea narativă (L. Chelcea și P. Lățea); modele substanțialiste (M. Cobianu-Băcanu); teoria autoidentificării și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
C. Rughiniș); - teorii de nivel mediu asupra moștenirii culturale și dezvoltării (M. Cernea și colectiv; O. Cucu-Oancea; V. Grigoraș, D.G. Ionescu, I. Mihai, A. Ovidenie, D. Pescaru, D. Petruți, L. Răduț, M. Vasile; S. Totelecan); - teorii ale etnicității și naționalismului: etnicitatea și conviețuirea colectivă (D. Abraham, S. Chelcea, I. Bădescu; L. Rain); un model ,,subiectiv” al etnicității centrat pe expunerea la diferență (A. Mungiu-Pippidi); identitatea narativă (L. Chelcea și P. Lățea); modele substanțialiste (M. Cobianu-Băcanu); teoria autoidentificării și heteroidentificării (C. Zamfir
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Cucu-Oancea; V. Grigoraș, D.G. Ionescu, I. Mihai, A. Ovidenie, D. Pescaru, D. Petruți, L. Răduț, M. Vasile; S. Totelecan); - teorii ale etnicității și naționalismului: etnicitatea și conviețuirea colectivă (D. Abraham, S. Chelcea, I. Bădescu; L. Rain); un model ,,subiectiv” al etnicității centrat pe expunerea la diferență (A. Mungiu-Pippidi); identitatea narativă (L. Chelcea și P. Lățea); modele substanțialiste (M. Cobianu-Băcanu); teoria autoidentificării și heteroidentificării (C. Zamfir și colectiv; I. Constantin; M. Merfea; G. Alexandrescu și colectiv; V. Veres și colab.); etnicitate, naționalism
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
al etnicității centrat pe expunerea la diferență (A. Mungiu-Pippidi); identitatea narativă (L. Chelcea și P. Lățea); modele substanțialiste (M. Cobianu-Băcanu); teoria autoidentificării și heteroidentificării (C. Zamfir și colectiv; I. Constantin; M. Merfea; G. Alexandrescu și colectiv; V. Veres și colab.); etnicitate, naționalism, modernizare În societatea românească (A. Roth; D. Dungaciu); multiculturalism (I. Culic, I. Horvath, C. Stan și colab.); - teorii asupra managementului și organizațiilor: teoria dublei tranziții (O. Hoffman); cultura organizării (M. Vlăsceanu); tipuri de culturi organizaționale (C. Mereuță, L. Pop
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și predicții electorale 3 50-76 Constantin, Marin Paul H. Stahl despre Școala sociologică de la București 2 42-58 Constantinescu, Monica Importanța legăturilor slabe În migrație 4 168-185 Datculescu, Petre Sondajele de opinie publică În România, azi 3 10-20 Dungaciu, Dan Stat, etnicitate și ,,plurarism religios” În Balcani. Cazul românilor/vlahilor din sud-estul Serbiei 2 71-88 Geacu, Sorin, Dușan, Stoian Grădinăritul Într-un sat din sudul Moldovei - Drăgușeni (jud. Galați) 4 267-276 Fetchenhauer, Detlef Irrationality and automaticity in human behavior from an evolutionary
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
40. În mai multe rânduri, Noica a recunoscut că-i era îndatorat intelectual lui Vulcănescu, după cum își exprimase admirația pentru Blaga, atunci când ontologia etnică a acestuia fusese publicată în anii ’30. Un studiu amplu al acestor trei definiții metafizice ale etnicității românești nu a apărut încă. 16. Ontologia etnică a lui Noica, Devenirea întru ființă, Editura științifică și Enciclopedică, București, 1981 (două volume), este ultima dintr-o serie de cărți ce cuprinde și Sentimentul românesc al ființei, Eminescu, București, 1978. Textele
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fi greu de înțeles pe baza acestei viziuni. La fel, termenii ethnic și ethnicity nu înseamnă chiar ceea ce cred non-americanii care îi traduc literal, obținând în română (pentru a mă rezuma la cazul nostru) etnic, etnică, ușor de înțeles, și etnicitate, destul de enigmatic. Dar în engleză nu există un termen pentru cuvântul etnie! Se folosește, de către autori fini ca John Breuilly, cuvântul francez ethnie, dar acesta este în engleză un termen tehnic, nu e transparent pentru toți. Nici nu vreau să
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la absurd, așa cum am mai arătat în câteva rânduri, comunitarismul și alte viziuni militante despre societatea postmodernă promovează fantasma unei societăți organizate ca federație a comunităților de indivizi identici, „oameni unidimensionali” (auto)definiți printr-o singură trăsătură (homosexualitate, credință religioasă, etnicitate etc.). Vladimir Nabokov ne-a dat în fermecătorul său roman Pnin (1953; citez ediția românească, în traducerea Monei Antohi, Humanitas, București, 2005) cea mai mișcătoare și mușcătoare satiră a acestui tip de viziune: „progresistul, idealistul Wind șparodia unui psihiatru specializat
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la terenul de hochei. Expresia de pe chipul lui sugera că spectacolul care i se Înfățișa - iarba de smarald, tribunele de lemn alb, școala din depărtare, cu acoperișul ei de șisturi albastre și cu iederă - Îl Încânta. Ca să te speli de etnicitate În America, te prefaci că ești englez. Milton era Îmbrăcat cu o bluză sport albastră și cu pantaloni crem. Arăta ca un căpitan de vas de croazieră. Cu un braț pe spatele lui Tessie, o conducea delicat În jos pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de generație cu valoare perenă. Iată cum O viață închinată Adevărului naște adevăruri. Nimeni nu ne poate contrazice, că pe drumul vieții și-n acceleratul viitorului, nu putem circula clandestin. Cartea noastră de vizită - legitimația demnității fiecăruia dintre noi este etnicitatea noastră care, prin creativitatea nesecatele și ei resurse, originalitatea cu ne care stimulează intrăm în universalitate, așa cum au gândit și au făptuit nemuritoarele și statornicele genii și talente românești. Volumul are în preludiu, notele de lector ale Pr. Nicolae Dascălu
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
DIN BAZINUL BÂRLADULUI ÎN GAMA VESTIGIILOR DE TIP DRIDU DIN ROMÂNIA În legătură cu apariția conceptului de cultură Dridu, cronologie și apartenență etnică, s-au scris numeroase articole, care au susținut una, două sau mai multe teorii privind răspândirea, denumirea, datare și etnicitate ei. Întrucât, această temă nu se încadrează subiectului cărții (există o numeroasă bibliografie în acest sens, unele dintre titluri pot fi găsite la Teodor 1973a, p. 127-142; Teodor 2001a, p. 89-96) , vor fi amintite doar unele aspecte controversate. În privința apartenenței
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mitic cele inferioare lor, în măsura în care acestea sunt concepute ca reprezentative ale unei omogenități culturale globale: etnicizarea calităților sau a lipsei acestora obliterând nenumăratele lucrări care, de câteva decenii, se străduiesc să studieze raporturile dintre statul colonial sau postcolonial și producția etnicității sau a identității religioase pare a întâmpina cu atât mai puține obstacole cu cât se ajustează la o percepție a pieței ca prescriere culturală. Acest proces de etno-economie nu poate fi însă actualizat pe deplin decât dacă pune în joc
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o parte, viziunea implicită a unei esențe etnice arhaice și a dispariției sale apropiate sub efectul modernizării, iar de cealaltă parte caracterul intangibil al diviziunii sexelor, eventual cu promisiunea unei egalizări viitoare. Reevaluate din unghiul construcțiilor sociale și istorice, temele etnicității, identității, precum și ale genurilor s-au răspândit în științele sociale pentru a fi, de cele mai multe ori, reculturalizate. Reduse la ele însele, temele identității și alterității nu oferă decât o grilă de lectură trunchiată a realității. În schimb, ele recapătă sens
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de unde importanța studiilor de psihologie romană în universitățile germane din secolele al XIX-lea și al XX-lea). Această abordare este determinată de o dublă perspectivă: actualizarea geniului german originar, a Volksgeist-ului (spiritul poporului) făurit în matricea limbii, și permanența etnicității germane în istorie. Poeții, scriitorii, juriștii, filozofii au contribuit din plin la structurarea acestei poziții comune. Fie că e vorba de Goethe (1749-1832), Herder (1744-1803), Schiller (1759-1805), Fichte (1762-1814), Hölderlin (1770-1843), Hegel (1770-1841) sau Schelling (1775-1854), toți împărtășesc această concepție
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
79, 207, 219, 230, 261, 265, 306. Estetic, 23, 32, 52, 56, 65, 75-76, 115, 120, 128, 133, 138-139, 142, 188, 196, 221, 228, 234, 246, 253-254, 256, 262, 275-276, 278, 284, 286, 295-296, 299, 301, 307. Etichetare, 289, 293. Etnicitate, 18. Etnologie, 50, 120, 269. Etnometodologie, 43-45, 283, 290, 303. Etos, 44, 184, 278. Excepție culturală, 20, 108, 218. Excludere, 72-73, 95, 115, 154, 301. Experimentare, 207, 217. Expert, 13, 50-51, 55, 57, 71, 191, 229, 234, 238, 246, 251
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
etnicizare" a violenței școlare pe care-l anunțam încă din 1996 ni se pare pe cale de desăvârșire. Nu e vorba aici, evident, de "bande etnice" sau de o naturalizare rasistă a violenței școlare. Să ne amintim că "întreaga problematică a etnicității a constat în ruperea de definițiile substanțialiste ale grupurilor etnice și în susținerea faptului că o identitate colectivă nu este niciodată reductibilă la posesia unei moșteniri culturale, chiar și redusă la un nucleu dur, ci se construiește ca un sistem
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
construcția conflictuală a unui sistem de opoziții ei-noi în interiorul aceleiași instituții școlare. Or, cercetarea nord-americană (Eith et al., 2003) coincide, în această privință, cu cercetarea franceză (Payet, 1996; Debarbieux, 1999; Lorcerie, 2003). Gruparea elevilor pe "nivel", care accelerează crearea unei etnicități opoziționale, este o adevărată bombă cu efect imediat plasată în inima unităților școlare. 3. Acest fapt este cu atât mai exploziv cu cât neîncrederea în comunitățile apropiate, văzute în continuare ca bazându-se pe un comunitarism periculos, a contribuit la
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în multe altele, fiecare are o anumită experiență și o idee rezonabilă pe care a dobândit-o și, în mod obișnuit, va acționa potrivit situației în care se găsește. De asemenea, deoarece oamenii împărtășesc anumite caracteristici (educație, ocupație, clasă socială, etnicitate, regiune geografică sau loc de rezidență, sex etc.) comportamentul lor adesea este predictibil în termenii acestor caracteristici. Unii sociologi merg mai departe și spun că modul în care oamenii gândesc și acționează este determinat de aceste caracteristici. Spre exemplu, sociologii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
structură de clasă rigidă. În realitate, extinderea inegalității este o trăsătură virtuală inerentă a tuturor societăților agricole. Astfel, deși vârsta și sexul sunt încă statusuri importante, pozițiile sociale ale oamenilor cresc, ele fiind determinate de alte statusuri cum sunt ocupația, etnicitatea, originea familiei și averea. Cele mai complexe structuri sociale se găsesc în societățile industriale, care, așa cum am menționat la începutul tratării acestei probleme, devin cel mai răspândit tip de societate în lumea de astăzi. Industrializarea este un pattern de subzistență
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
relevante pentru plasarea într-o clasă sau alta și care nu depind de judecățile membrilor comunității pe care o studiază. Următoarele criterii obiective sunt folosite individual sau în combinații variate în studiul claselor sociale: ocupația, venitul, educația dobândită, rasa sau etnicitatea, stilul de viață. Cel mai frecvent criteriu obiectiv folosit este ocupația deoarece acesta combină într-o anumită manieră cele trei dimensiuni ale stratificării stabilite de Weber. Ocupația reflectă prestigiul social, ea este legată de venitul ori bogăția individului și este
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]