215 matches
-
veche”, care „se sprijină fără Îndoială pe baze psihologice solide, deoarece tinde să apară la fiecare din noi atunci când suntem puși Într-o situație neașteptată” (ibidem). A nu mai fi sălbatic Înseamnă, Înainte de toate, să ieși din tunelul cognitiv al etnocentrismului. Căci naturalizarea formelor culturale „cele mai Îndepărtate de cele cu care ne identificăm” (ibidem) implică o dezumanizare a celuilalt, o „despecificare” a acestuia. Teza este lansată: etnocentrismul duce la dezumanizarea celuilalt, a celui „alterizat”, Îl face să alunece În inumanitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
nu mai fi sălbatic Înseamnă, Înainte de toate, să ieși din tunelul cognitiv al etnocentrismului. Căci naturalizarea formelor culturale „cele mai Îndepărtate de cele cu care ne identificăm” (ibidem) implică o dezumanizare a celuilalt, o „despecificare” a acestuia. Teza este lansată: etnocentrismul duce la dezumanizarea celuilalt, a celui „alterizat”, Îl face să alunece În inumanitate. Natura metaforelor bestializante și patologizante folosite stă mărturie În acest sens:ceilalți, ca străini, „răi” sau „răutăcioși”, sunt asimilați cu „maimuțepe două picioare” sau cu „ouă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
lupi feroce” etc. Pe scurt, cel mai adesea cu animale „inferioare”, respingătoare sau periculoase, parazite sau de pradă. Trebuie, În consecință, „să curățăm”, „să despăduchem”, „să salubrizăm”, „să dezinfectăm”, „să purificăm”, „să epurăm”, „să eliminăm”. În acest stadiu, continuitatea dintre etnocentrism și rasism pare să sară În ochi. În epoca modernă, dezumanizarea celuilalt se desăvârșește prin fabricarea politico-științifică a categoriilor de „ființe subumane”, adică de cvasi-animale. Inventarea „subumanității”, „etichetată” de știința clasificatoare, este fața Întunecată a umanismului modern, reversul său negativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
opinie, el Înseamnă și comportament, practici, forme instituționale și, bineînțeles, ideologie, viziune asupra lumii (Banton, 1967; Taguieff, 1988). În consecință, reducerea prejudecății rasiale la un aspect (modern) al atitudinii etnocentriste, oricât de justificată ar fi, nu implică reducerea rasismului la etnocentrism. Teoria modernitară extinsă a rasismului și mitul „sângelui pur” Presupunem deci că rasismul nu se poate reduce la atitudini saucomportamente etnocentriste, pe care avem motive să le considerăm universale, nici la situația de urmaș al unui instinct primordial (de autoconservare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de „oroarea față de diferențe”, nici de „respingerea celuilalt” (ibidem, p. 353), ci de teama de metisaj, mixofobia, care se poate traduce În continuare prin sacralizarea diferențelor. Este greu să mai confundăm acum xenofobia cu rasismul, pe de o parte, și etnocentrismul cu rasismul, pe de altă parte. Ultimul termen n-ar putea fi redus la „respingerea celuilalt” sau a „celorlalți” (xenofobie În sens larg), nici la autovalorizarea de către un grup a uzanțelor sale, a normelor și modurilor sale de gândire, fapt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
termen n-ar putea fi redus la „respingerea celuilalt” sau a „celorlalți” (xenofobie În sens larg), nici la autovalorizarea de către un grup a uzanțelor sale, a normelor și modurilor sale de gândire, fapt ce implică devalorizarea celor aparținând altor grupuri (etnocentrism În sens antropologic). Ipoteza dorinței de homofiliație fizică poate deveni totuși obiectul a două interpretări distincte și incompatibile: 1) o interpretare antropologică anistorică, aceasta constând În Înscrierea dorinței de homofiliație În natura umană, indiferent cum o definim, sau În punerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
1965), Capitalism and Slavery, New York, Harper (prima ediție: 1944). YERUSHALMI Yosef (1993), „L’antisémitisme racial est-il apparu au XXe siècle? De la limpieza de sangre espagnole au nazisme: continuités et ruptures”, Esprit, nr. 190, martie-aprilie, pp. 7-35. Φ ANTIRASISM, COLONIALISM, DOMINAȚIE, Etnocentrism, NEORASISM, PREJUDECATĂ, Rasă, Stereotip, XENOFOBIE Rebeliunetc "Rebeliune" Φ Contracultură, Devianță, Marginalitate/marginalizare Recunoaștere (politică de Î)tc "Recunoaștere (politică de ~)" În dezbaterea contemporană despre multiculturalism, feminism sau identitate sexuală, conceptul de recunoaștere a devenit o noțiune-cheie. ν Trebuie să subliniem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ar fi xenofilia, cuvânt rar, apărut tot la Începutul secolului XX pentru a exprima atracția deosebită față de tot ce este străin și care ar constitui, Într-o oarecare măsură, o predispoziție spre cosmopolitism. Xenofobia, dimpotrivă, poate fi corelativul spontan al etnocentrismului, care constă În atribuirea unei superiorități absolute normelor și valorilor propriei comunități. Înainte de a merge mai departe, se impune o clarificare conceptuală. Distorsiunea etnocentristă Punctul nostru de pornire va fi etnocentrismul. O asemenea atitudine este adesea considerată inevitabilă În măsura În care transmiterea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
spre cosmopolitism. Xenofobia, dimpotrivă, poate fi corelativul spontan al etnocentrismului, care constă În atribuirea unei superiorități absolute normelor și valorilor propriei comunități. Înainte de a merge mai departe, se impune o clarificare conceptuală. Distorsiunea etnocentristă Punctul nostru de pornire va fi etnocentrismul. O asemenea atitudine este adesea considerată inevitabilă În măsura În care transmiterea acestor norme și valori ar fi imposibilă dacă ele nu ar fi prezentate, implicit sau explicit, ca pozitive sau „bune”. Stadiul transmiterii reprezintă etapa inițială a dezvoltării unei conștiințe identitare, limitată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
reprezintă etapa inițială a dezvoltării unei conștiințe identitare, limitată Încă la aprecierea comunității de origine. Totuși, atitudinea nu devine etnocentristă decât Începând din clipa În care comparațiile realizate duc sistematic la privilegierea anumitor grupuri și la devalorizarea altora. Ceea ce caracterizează etnocentrismul este așadar simultaneitatea a două atitudini: pe de o parte, o hipertrofiere generală a caracterului pozitiv al atributelor etniei de referință; iar pe de altă parte, o apreciere exagerat sau exclusiv negativă a celor specifice altor medii. Trecem astfel de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
două atitudini: pe de o parte, o hipertrofiere generală a caracterului pozitiv al atributelor etniei de referință; iar pe de altă parte, o apreciere exagerat sau exclusiv negativă a celor specifice altor medii. Trecem astfel de la o judecată impregnată de etnocentrism (pozitiv În ceea ce privește comunitatea proprie, dar negativ În rest) la o judecată rasistă, ostilă sau devalorizantă față de tot ceea ce este străin. Există o mare confuzie cu privire la definirea xenofobiei și a trăsăturilor sale caracteristice. Autorii sunt În general de acord să considere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
et modernité, Paris, La Découverte. WINDISCH Uli (1978), Xénophobie? Logique de la pensée populaire. Analyse sociologique du discours des partisans et des adversaires des mouvements xénophobes, Lausanne, L’Age d’Homme. Φ Azil (drept de Î), COLONIALISM, Comunitate, DOMINAȚIE, ETNICITATE, Etnie, Etnocentrism, Excludere, GENOCID, IDENTITĂȚI CULTURALE, PREJUDECATĂ, RASISM, Vulnerabilitate Zone de așteptaretc "Zone de așteptare" Zonele de așteptare au fost introduse În legislația franceză În iulie 1992, pentru a răspunde condamnărilor emise Împotriva Franței În martie același an pentru atingeri aduse libertății
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
la "zeitățile locale, lăsând doar o țară mută, lipsită de sens". (12, p. 60) În conduitele tinerilor, s-a instalat conformismul și apatia cu privire la "starea sufletelor lor". Trecând la morala înțelegerii între oameni și studiul altor culturi, ei au constatat etnocentrismul acestora. Or, așa se putea justifica și pretenția la superioritate a culturii occidentale, contrară spiritului democratic. Încet-încet, în educație s-a instalat paradoxul că se predă "deschiderea la închidere", că trebuie să se crediteze istoricismul viclean care susține că "orice
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
due figli di Minerva, la dea greco-latină della ragione, si erano biforcate 54. La tirannia dello spirito di geometria svaluta l'intelligenza della poesia e di tutto quanto da essa sia ispirato e a essa și ispiri. Allora, superare l'etnocentrismo del "razionale", che și estrinseca pienamente nella pervasività dell'economicismo, implică, per fare un esempio, che se per una classe di eventi educativi viene proposta una sequenza di operazioni che, oltre la difendibilità della ragione contenga anche la forza di
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
prima riduzione possibile della violenza, allora, come rilevato da Franco Cassano sulla scia del filosofo d'oltralpe, passa attraverso la sospensione della sacertà, riducendo îl carattere naturale della nostră designazione delle cose, îl peso della nostră cosmologia, controllando îl nostro "etnocentrismo", ricordandoci che, quando prendiamo la parolă, sono anche le parole che prendono noi e che l'intersezione di eventi e significati nella quale siamo nați non è stată scelta da noi mă ci și è imposta come ovvia (quando tale
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
românească să se orienteze cu predilecție spre explorarea specificului etnic și național, a diferențelor și a defazării istorice în raport cu Occidentul. S-au pus astfel bazele unei importante direcții a cugetării social-politice românești, care a promovat ideea diferenței în defavoarea asemănării și etnocentrismul opus europenismului. Ideea de destin damnat la o muncă sisifică și cu rezultate incerte în lumea modernă este produsul captivant al dezbaterii culturale din România vreme de aproape un secol. Mai exact, din anii ’60 ai veacului al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ci la nivel regional și global. Există o serie de trăsături comune între teoria globalizării și cea a modernizării în încercarea amândurora de a explica dezvoltarea socială. Cea mai importantă trăsătură regăsită în ambele teorii accentuează un anume tip de „etnocentrism” - faptul că direcția ce trebuie imprimată este cea specifică proceselor de „americanizare”/„europenizare” (în termeni de dezvoltare tehnologică și economică, dar mai ales în termeni de promovare a valorilor specifice democrațiilor occidentale). Pe această coordonată, există însă și o diferență
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
clivaj. (Beichelt și Minkenberg 2002). Am văzut cum era structurat peisajul politic în anul 2000, în preajma alegerilor, cum structurile sociale urmăreau dezintegrările politice; am văzut și cum tradiția unei construcții naționale târzii pe baza unei comunități cultural-religioase hrănește intoleranța (influența etnocentrismului religios). Rămâne de analizat aportul factorilor istorici de genul moștenirii comuniste, o relație cauzală indirectă și paradoxală, pe care am putea-o adăuga la lista paradoxurilor identitare ale poporului român. Grigore Pop-Elecheș întreprinde o analiză interesantă a caracterului cameleonic al
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
direct, accesibil nu mai are căutare și s a transformat În contrariu, exploatând „tensiunea istorică”. Grobianus a devenit „clasă superioară”: elitist, prețios, academic. Adesea hieratic. Se propune pluralitatea, descentralizarea, amestecul, postmodernitatea? Personajul devine imediat individ distinct, unic, personalizat. Cultivă acum etnocentrismul, subiectivitatea, punând cunoașterea istorică și discursul adaptat la context În slujba propulsiei de sine. O strategie a subversiunii, demolând vechile ierarhii, minând valorile consolidate timp de 50 de ani, conservate Încă procedural, transformându-se În militant pentru noul tip de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mai ales atunci când realizează o cercetare-intervenție, o cercetare colaborativă); când vizează un obiectiv social, o problemă de soluționat el poate fi: participant, participant ca observator, observator ca participant, observator ca spectator. Este important: să-și (auto)clarifice situarea, să evite etnocentrismul 401, subiectivismul; să respecte normele de conviețuire socială, tradițiile, rutinele comunității; să nu se izoleze, să nu facă opinie separată, dar să nu aibă prea multă inițiativă; să adopte un comportament natural pentru a nu trezi suspiciuni și resentimente care
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de la méthode sociologique, PUF, Paris, 1 ed. 1937 (a 20-a ed. 1981). 400 J. Meynaud, La science politique, 1960, p. 61. 401 Emiterea de judecăți de valoare asupra altor grupuri prin raportare la valorile și normele propriului grup. Adesea etnocentrismul se manifestă ca asumare a superiorității propriului grup și aprecierea altor gruprui ca bune sau rele, majore sau minore, acive sau pasive etc., în măsura în care se aseamănă sau se diferențiază de grupul propriu. Etnocentricul folosește pentru grupul, poporul, țara lui expresii
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
iar pentru ceilalți, "popoare înapoiate", "barbari", "sălbatici", "străini perfizi", "necredincioși" etc. Th. Caplow a pus în evidență că numărul persoanelor care supraestimează grupul din care fac parte este de opt mai mare decât numărul persoanelor care își subestimează propriul grup. Etnocentrismul este o reacție umană întâlnită în toate societățile și în toate grupurile, dar nu toți oamenii sunt la fel de etnocentrici. Diferențele țin de personalitate, caracter, educație etc. 402 Pentru cei care nu răspund fiindcă nu știu, nu vor (subiectul investigat este
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
tendințele sale, tipul caracterului conferind o coloratură specifică; exprimă materializarea unor teme culturale, printre care lămurește impactul valorilor fundamentale, viața spirituală în familie sau comunitate, impunerea atitudinilor sociale dominante; și, nu în ultimul rînd, este privit ca psihologie rasială, încurajînd etnocentrismul. Abordarea interculturală a culturii și personalității a debutat odată cu centrarea atenției de pe examinarea intensivă a unei singure culturi și a personalității colective a membrilor săi pe studiul extensiv al relațiilor dintre culturi și variabilele de personalitate. 2.2. Dialogul intercultural
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Au, Tong, Chemonges-Nielson, 2004; Basabe, Ros, 2005). Să lămurim, în încheierea acestui capitol, înțelesul noțiunilor de relativism, universalism și a celor derivate, precum etnocentrismul, care sînt deseori utilizate în îngemănarea unei atitudini de dezvăluire a unui specific cultural. 2.4. Etnocentrismul Studiul intercultural al diferențelor poate întreține o apreciere intergrupuri descalificantă. De exemplu, evaluarea implicită "noi sîntem mai buni decît ceilalți" desemnează etnocentrismul. Termenul a fost introdus de Summer în 1907 și susține existența unei tendințe puternice de a folosi standardele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
precum etnocentrismul, care sînt deseori utilizate în îngemănarea unei atitudini de dezvăluire a unui specific cultural. 2.4. Etnocentrismul Studiul intercultural al diferențelor poate întreține o apreciere intergrupuri descalificantă. De exemplu, evaluarea implicită "noi sîntem mai buni decît ceilalți" desemnează etnocentrismul. Termenul a fost introdus de Summer în 1907 și susține existența unei tendințe puternice de a folosi standardele propriului grup în evaluarea altor grupuri și de a plasa in-grupul în vîrful ierarhiei simbolice a prestigiului, iar out-grupul, pe ranguri inferioare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]