214 matches
-
la "zeitățile locale, lăsând doar o țară mută, lipsită de sens". (12, p. 60) În conduitele tinerilor, s-a instalat conformismul și apatia cu privire la "starea sufletelor lor". Trecând la morala înțelegerii între oameni și studiul altor culturi, ei au constatat etnocentrismul acestora. Or, așa se putea justifica și pretenția la superioritate a culturii occidentale, contrară spiritului democratic. Încet-încet, în educație s-a instalat paradoxul că se predă "deschiderea la închidere", că trebuie să se crediteze istoricismul viclean care susține că "orice
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
clivaj. (Beichelt și Minkenberg 2002). Am văzut cum era structurat peisajul politic în anul 2000, în preajma alegerilor, cum structurile sociale urmăreau dezintegrările politice; am văzut și cum tradiția unei construcții naționale târzii pe baza unei comunități cultural-religioase hrănește intoleranța (influența etnocentrismului religios). Rămâne de analizat aportul factorilor istorici de genul moștenirii comuniste, o relație cauzală indirectă și paradoxală, pe care am putea-o adăuga la lista paradoxurilor identitare ale poporului român. Grigore Pop-Elecheș întreprinde o analiză interesantă a caracterului cameleonic al
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în care ele acționează în cadrul societății contemporane. 100 William Graham Sumner (1840-1910) a fost profesor la Universitatea Yale, din SUA. Pe lângă faptul că a dat naștere cuvântului "folkways" și a sensurilor sociologice ale acestuia, este creditat și pentru introducerea termenului "etnocentrism". Sumner a fost, de asemenea, primul care a predat un curs denumit "sociologie" în Statele Unite ale Americii, făcând asta chiar înainte ca Émile Durkheim să impună sociologia ca disciplină autonomă de studiu în Europa. 101 William Graham Sumner, Folkways: a
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
produsului și nevoia legitimă a acestui produs, producând consumatorul legitim (dotat cu definiția socială a produsului legitim și cu dispoziția de a-l consuma în forme legitime) astfel ea tinde la nerecunoașterea limitărilor etnice și intelectuale, păstrându-se într-un etnocentrism logic și etnic. Sistemul școlar manifestă tendința de autoreproducere și autoperpetuare, după regulile standardizate ale rutinei școlare, reproducând cu întârziere schimbările survenite în arbitrariul cultural pe care îl legitimează. Bourdieu vorbește însă despre o autonomie relativă a sistemelor de învățământ
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
casă să fie o "școală în miniatură", ea va deveni o amenințare la sistemul școlar ca loc fizic în care învățarea este controlată și sancționată oficial. Dincolo de orice încercare de a surprinde atitudini și manifestări tipice, cei mai mulți cercetători constată un etnocentrism al cadrelor didactice, care nu acceptă punerea în discuție și negocierea valorilor și practicilor școlare. Altfel spus, dialogul școală familie are mai mult o funcție simbolică fiind un mijloc de legitimare a procedurilor instituite. În consecință reprezentanții școlii sunt puțin
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Actul respectiv poate fi interpretat ca viol numai de o parte a culturii respective. Culturi care diferă de "a noastră" par mai omogene decît în realitate, cînd sînt privite de la distanță. Această abordare înșelătoare, de la distanță, a fenomenului, este baza etnocentrismului. Focalizarea are aici un rol important. Presupun că în fiecare comunitate, mică sau mare, veche sau recentă, îndepărtată sau apropiată, deosebirile sporesc pe măsură ce punctul de vedere devine mai apropiat. Violul sugerează o poveste cu mai multe episoade. Alcătuirea unui substantiv
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
din punct de vedere cultural; dar cine, atunci, devine reprezentantul culturii? O astfel de recunoaștere și analiză a narațiunilor și a sensurilor subiective pe care le poartă pun în dificultate analiza academică în aceeași măsură ca și dilema socială dintre etnocentrism și relativism. * * * Niveluri de focalizare Comparați următoarele propoziții: e) Mary participă la întrunire. f) Am văzut că Mary participă la întrunire. g) Michele a văzut că Mary participă la întrunire. În toate cele trei exemple se afirmă că Mary a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
mai ales atunci când realizează o cercetare-intervenție, o cercetare colaborativă); când vizează un obiectiv social, o problemă de soluționat el poate fi: participant, participant ca observator, observator ca participant, observator ca spectator. Este important: să-și (auto)clarifice situarea, să evite etnocentrismul 401, subiectivismul; să respecte normele de conviețuire socială, tradițiile, rutinele comunității; să nu se izoleze, să nu facă opinie separată, dar să nu aibă prea multă inițiativă; să adopte un comportament natural pentru a nu trezi suspiciuni și resentimente care
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de la méthode sociologique, PUF, Paris, 1 ed. 1937 (a 20-a ed. 1981). 400 J. Meynaud, La science politique, 1960, p. 61. 401 Emiterea de judecăți de valoare asupra altor grupuri prin raportare la valorile și normele propriului grup. Adesea etnocentrismul se manifestă ca asumare a superiorității propriului grup și aprecierea altor gruprui ca bune sau rele, majore sau minore, acive sau pasive etc., în măsura în care se aseamănă sau se diferențiază de grupul propriu. Etnocentricul folosește pentru grupul, poporul, țara lui expresii
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
iar pentru ceilalți, "popoare înapoiate", "barbari", "sălbatici", "străini perfizi", "necredincioși" etc. Th. Caplow a pus în evidență că numărul persoanelor care supraestimează grupul din care fac parte este de opt mai mare decât numărul persoanelor care își subestimează propriul grup. Etnocentrismul este o reacție umană întâlnită în toate societățile și în toate grupurile, dar nu toți oamenii sunt la fel de etnocentrici. Diferențele țin de personalitate, caracter, educație etc. 402 Pentru cei care nu răspund fiindcă nu știu, nu vor (subiectul investigat este
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
perpectiva obiectivistă a existenței unui loc perfect detașat de orice abordare particulară. Dar, câtă vreme adevărul e scos din vocabularul epistemologic și e redus la utilitatea etică, concepția pragmatistă scapă acuzației de relativism și se refugiază în ceea ce Rorty numește etnocentrism: "A fi etnocentric înseamnă a împărți rasa umană în oamenii cărora un individ trebuie să-și justifice propriile credințe și ceilalți. Primul grup ethnos-ul unui individ îi cuprinde pe cei care împărtășesc suficient din credințele individului pentru a face posibilă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Europa" gândită a fixa cadrul de referință european pentru istoria românilor -, ediția a II-a (Scurtu et al., 2001) este îmbogățită cu o astfel introducere (fără a purta vreun titlu) în care se lămurește natura raporturilor româno-europene. Adevărat manifest al etnocentrismului românesc, prefața în cauză subordonează europenismul în cadrele superioare ale românismului. Etnocentrismul românesc este desfășurat pe dimensiunea spațială ("din punct de vedere geografic, România se află în centrul Europei") cât și pe cea verticală a timpului, unde îmbracă forma priorității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a II-a (Scurtu et al., 2001) este îmbogățită cu o astfel introducere (fără a purta vreun titlu) în care se lămurește natura raporturilor româno-europene. Adevărat manifest al etnocentrismului românesc, prefața în cauză subordonează europenismul în cadrele superioare ale românismului. Etnocentrismul românesc este desfășurat pe dimensiunea spațială ("din punct de vedere geografic, România se află în centrul Europei") cât și pe cea verticală a timpului, unde îmbracă forma priorității istorice: "Prin strămoșii lor, geto-dacii, românii sunt unul dintre cele mai vechi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
social față de statul-națiune și față de ordinea consființită a lucrurilor. Paradigma clasică a memoriei naționale românești a evoluat de-a lungul unui crescendo al patosului naționalist, ale cărui trepte sunt următoarele: a) idealizarea trecutului aceasta se produce ca efect direct al etnocentrismului în conceptualizarea trecutului. Ca specie a etnocentrismului, idealizarea trecutului poate fi considerată o "universală mnemonică", în sensul în care, ca și etnocentrismul, idealizarea propriului trecut colectiv pare a fi o distorsiune interpretativă întâlnită în majoritatea, dacă nu chiar în toate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a lucrurilor. Paradigma clasică a memoriei naționale românești a evoluat de-a lungul unui crescendo al patosului naționalist, ale cărui trepte sunt următoarele: a) idealizarea trecutului aceasta se produce ca efect direct al etnocentrismului în conceptualizarea trecutului. Ca specie a etnocentrismului, idealizarea trecutului poate fi considerată o "universală mnemonică", în sensul în care, ca și etnocentrismul, idealizarea propriului trecut colectiv pare a fi o distorsiune interpretativă întâlnită în majoritatea, dacă nu chiar în toate, culturile umane de până la încheierea epocii moderne
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al patosului naționalist, ale cărui trepte sunt următoarele: a) idealizarea trecutului aceasta se produce ca efect direct al etnocentrismului în conceptualizarea trecutului. Ca specie a etnocentrismului, idealizarea trecutului poate fi considerată o "universală mnemonică", în sensul în care, ca și etnocentrismul, idealizarea propriului trecut colectiv pare a fi o distorsiune interpretativă întâlnită în majoritatea, dacă nu chiar în toate, culturile umane de până la încheierea epocii moderne a meta-povestirilor (Lyotard, 1993). Ca produs derivat din etnocentrism, idealizarea trecutului în memoria colectivă se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în sensul în care, ca și etnocentrismul, idealizarea propriului trecut colectiv pare a fi o distorsiune interpretativă întâlnită în majoritatea, dacă nu chiar în toate, culturile umane de până la încheierea epocii moderne a meta-povestirilor (Lyotard, 1993). Ca produs derivat din etnocentrism, idealizarea trecutului în memoria colectivă se produce "natural", fără promovarea realizată de către o ideologie specifică. În schimb, toate celelalte secvențe ale crescendo-ului patosului naționalist sunt produsul unei asidue munci ideologice și expresii ale unui "narcisism colectiv" din ce în ce mai exacerbat; b
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
violența colonială, globalizantă. Fiecare a conceptualizat un anume tip de antropocentrism deviant de la antropocentrismul dialogic creștin, ca ocultare a libertății după fire a omului. Numele celor trei forme deviante în ideologii au fost: proletcentrism (care a dus la revoluțiile proletare), etnocentrism (generator de războaie devastatoare între marile națiuni europene) și occidentalocentrism cu tendințe spre globalocentrism. Primul centrism a dominat secolul al XIX-lea, culminând, însă, în al XX-lea; al doilea se dezvoltă paralel și în antiteză și coincide cu modernismul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
consecintele violenței și ale alternativelor de violență, chiar atunci când ești foarte nervos. 3. Trebuie să înfrunți conflictul, mai degrabă, decât să-l eviți. 4. Respectă-te pe tine și interesele tale, respectă-l pe celalalt și interesele sale. 5. Evită etnocentrismul; înțelege și acceptă realitatea diferențelor culturale. 6. Fă diferența clară între “interese” și “poziții”. 7. Cercetează interesele proprii și pe cele ale celuilalt pentru a identifica interesele comune și compatibile pe care le aveți. 8. Definește interesele conflictuale drept o
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
puțin în prima fază a anchetei, trebuie să ne transformăm în îndigeni pentru a înțelege deschiderile și limitele proiectului antropologic. Să discutăm acum despre obiceiul care constă în a fabrica cuvinte compuse plecând de la prefixul "etno", cum ar fi etno-economie, etnocentrism, etno-cineast etc. Aceste cuvinte compuse sugerează că domeniul, atitudinea sau activitatea își datorează caracteristicile unei culturi particulare sau iau în calcul factori culturali. Se vorbește, de asemenea, de etnoștiințe, un termen ce conține o ambiguitate. Etnoștiințele sunt înțelese când ca
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
sau își pot dezvolta perspectivele proprii de cercetare fără să copie aceste centre de interes prestabilite? Este foarte probabil ca un antropolog venind din Asia, Africa sau Oceania, chiar format după modelul "occidental", să fie mai atent la urmele de etnocentrism ascunse în conceptualizările pretins obiective. Pe de altă parte, faptul de a aparține a două culturi poate fi considerat un element de îmbogățire. Se știe că un scriitor care nu scrie în limba sa maternă sau care știe mai multe
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
East-West Center, 1981), Marin Gik, Milestones in Sino-Western Literary Confrontation, 1898-1979 (Wiesbaden, 1986). În aceeași logică se înscrie și volumul-manifest recent, Ouverture(s) sur un comparatisme planetaire (paris, 1989) de Etiemble. Este exclus nu numai orice eurocentrism, dar și orice etnocentrism. 3. Capitală rămâne mai ales orientarea acestor studii. Ele au două direcții esențiale: a) Cea dintâi, tradițională, în prelungirea comparatismului european așa-zicând clasic, studiază relațiile și contactele istorice, raporturile factuale dintre literaturile europene și asiatice, extra-europene în general. Circulația
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
neglijare a acelor valori care i-au adus în acest punct. Există astfel în om o tendință de asumare arbitrară a reușitei. Explicațiile au venit de cele mai multe ori sub forma unor teorii tipic rasiste, sau camuflate sub tot felul de etnocentrisme. Comunitățile cu o tradiție iudeo-creștină au găsit o rețetă de succes. Mâna invizibilă lucrează însă la fel pentru toată lumea. Există o singură ordine naturală, iar tendința actuală de aspirare a comunităților locale în vârtejul comun, nu este una predominat politică
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
ț, dezvoltă conceptele prezentate, iar trimiterile șΦț permit aprofundarea diverselor teme (cele mai importante fiind marcate prin folosirea majusculelor). Au fost alese mai multe axe principale, respectiv: ă componenta sociologică: comunitate, conflict, integrare, socializare, valori; ă sfera antropologică: aculturație, etnicitate, etnocentrism, tribalism, călătorie; ă dimensiunea filosofică: compasiune, fraternitate, laicitate, solidaritate, totalitarism; ă aporturile psihologiei sociale: atribuire (teoriile Î), discriminare, prejudecată, reprezentare, stereotip; ă mediul instituțional sau socio-politic: cetățenie, națiune, neorasism, popor, recunoaștere (politică de Î); ă abordarea juridică: azil (drept de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
BILINGVISM (În colaborare cu BEHEYDT Ludovic) DURRIEU-DIEBOLT Carine Avocat În cadrul Baroului din Paris AZIL (drept de Î) FERREOL Gilles Profesor de sociologie la Universitatea din Poitiers ACULTURAȚIE, ALIENARE, ANOMIE, ASOCIAȚIE, ATITUDINE, CLASE SOCIALE, COMUNITATE, CONFLICT, CONVENȚII (socio-economia Î), CULTURĂ, DEVIANȚĂ, ETNOCENTRISM, EXCLUDERE, GRUPURI RESTRÂNSE (dinamica Î), IDEOLOGIE, INEGALITĂȚI SOCIALE, INSTITUȚIE, MOBILIZARE, NORMĂ, PUTERE, REGLEMENTARE SOCIALĂ, RELIGIE, RITURI, SOCIABILITATE, SOCIALIZARE, STRATIFICARE, TRANZACȚIE, VALORI FLAGEUL Noël Conferențiar, științe economice, Universitatea Lille III MONDIALIZARE FRANCARD Michel Profesor de sociolingvistică la Universitatea catolică din Louvain
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]