472 matches
-
personajele negative, terifiante, povestirile fantastice pe care le-am prezentat în rândurile de mai sus, dar și cele următoare, mi-au adus aminte de un reportaj ce relata o întâmplare dintr-un sat din Sălaj, eveniment despre care Camelia Burghele, etnograf și membră a ASER, consemna: „ca exagerat de izolat și rupt de lume, un fel de reminiscență a unui ev mediu vrăjitoresc” în care „s-a instituit o atmosferă de mister” unde câteva femei învârstă, intervievate, se schimbau la chip
„PAŞI ÎN IMAGINAR”, O INCURSIUNE ÎN IMAGINAŢIA FANTASTICĂ A STUDENŢILOR FILOLOGI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352986_a_354315]
-
referitoare la originea numelui acesteia și a locuitorilor ei, așezare geografică, sol, climă, dinamica demografică, folclor, etnografie, ocupații, credințe populare, dezvoltare economică și culturală, viață religioasă, ceea ce face ca „Monografia localității Ulmeni” să fie utilă deopotrivă istoricilor, geografilor, lingviștilor, folcloriștilor, etnografilor. Au fost felicitați atât autorii cărții, cât și toți cei care au susținut intelectual și financiar apariția acesteia. Profesor doctor Florian Copcea de la Universitatea Novi Sad din Serbia, în cuvinte pline de sensibilitate și talent, a evidențiat atât valoarea științifică
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
factură romantică, jurnalist, traducător, orator și tribun al perioadei care marchează „Revoluția română de la 1848”. Poemul „Un răsunet”, a fost redactat și publicat în timpul revoluției și a fost pus pe note de Anton Pann (Antonie Pantoleon Petroveanu, 1796-1854), poet și etnograf, cărturar, cântăreț și autor de manuale de muzică. A fost cântat pentru prima dată la Râmnicul Vâlcea, pe 29 iunie 1848, la aproximativ doua săptămâni după izbucnirea revoluției in Țara Românească. Mai există o variantă asupra paternității muzicii care este
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
un coș de nuiele acoperit cu pânză albă și apa fiartă în oală nouă, așa ca “glasul copilului să sune frumos“, troaca de lemn primenită la cișmea și fiartă în oala cea nouă. Adesea cercetătorul cu veleități de arhitect și etnograf se dezlănțuie, rupând toate zăgazurile speciei literare care este romanul, și atunci citim descrieri legate de pictarea colibelor de către pasionatul istoric Achim Gheorghe, care apare înzestrat cu acribia amănuntului particularizant, ca în fragmentul următor, un exemplu între multe altele:”Dintre
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
în proporție de 50% ), pentru celelalte patru mențiunea privitoare la starea lor, din „Registrul de valori al muzeului”, fiind „mediocră”. „Catastiful frăției blănarilor și cojocarilor din Suceava” În scrierile sale despre Suceava de altădată, prof. Liviu Marian, fiul folcloristului și etnografului Simeon Florea Marian, remarca faptul că, prin introducerea de către stăpânirea apuseană austriacă a unui ritm mai accelerat de civilizație modernă în Bucovina, au început, pe rând, să dispară din hotarele târgului „vestitele bresle de meseriași odată cu făloșii lor staroști și
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
15 noiembrie, ora 11.00, la Muzeul UNIRII din Iași, unde vă veți bucura de reîntâlnirea cu poetul Horia Zilieru, cu președintele Asociației Literare "Păstorel", Iași - Mihai Batog Bujeniță, cu ziaristul și foarte cunoscutul publicist Ion N. Oprea, cu scriitorul etnograf Ioan Grămadă, cu poeta Nicolina Petrov și cu alți creatori de literatură și prieteni ai lor. Moderator, doamna dr. Aurica Ichim, directoarea Muzeului UNIRII, Iași. Intrarea este liberă pentru toți cei ce doresc și pot participa la acest eveniment! Referință
CHEMAREA CREDINŢEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374937_a_376266]
-
lucrărilor, într-o succesiune admirabilă ne-au purtat prin veacuri și locuri înfrumusețate de unicitatea și splendoarea artei bizantine, dintre care voi cita (autorul și titlul lucrătii): Silvia Săracu (dr) - Epoca și tradiția bizantină - scurtă abordare generală. Ioana Dăncuș (muzeograf- etnograf) - Biserica din Cuhnea lui Bogdan, voievod al Maramureșului, primul domn al Moldovei. Mihaela Varga (dr)- Portrete de doamne valahe în sec al XVI-lea. Dan Milici (dr) - Cultura bizantină - liant etnic în mozaicul multicultural bucovinean. Virginia Meheș - Poezia religioasă în
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
colonia romană păstra antica ei naționalitate și și ne transmitea ultimile vestigii ale idiomului popular roman, care deja nu se mai vorbea la Roma din vremea lui CICERO și a lui VERGILIU”. 9 Dar să ascultăm și părerea unui renumit etnograf și istoric contemporan, MARIJIA GIMBUTAS care ținea să precizeze că: „România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.Hr. A devenit evident că această străveche civilizație europeană precede cu câteva milenii pe cea
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
colonia romană păstra antica ei naționalitate și și ne transmitea ultimile vestigii ale idiomului popular roman, care deja nu se mai vorbea la Roma din vremea lui CICERO și a lui VERGILIU”. 9 Dar să ascultăm și părerea unui renumit etnograf și istoric contemporan, MARIJIA GIMBUTAS care ținea să precizeze că: „România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.Hr. A devenit evident că această străveche civilizație europeană precede cu câteva milenii pe cea
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
colonia romană păstra antica ei naționalitate și și ne transmitea ultimile vestigii ale idiomului popular roman, care deja nu se mai vorbea la Roma din vremea lui CICERO și a lui VERGILIU”. 9 Dar să ascultăm și părerea unui renumit etnograf și istoric contemporan, MARIJIA GIMBUTAS care ținea să precizeze că: „România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.Hr. A devenit evident că această străveche civilizație europeană precede cu câteva milenii pe cea
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
atmosfera de epocă, fiind primiți chiar de Cuza, în persoana actorului George Marici, care a susținut și un moment artistic alături de poetul Vasile Varjoga. Printre invitați s-au numărat cititori și prieteni ai autorului: Olguța Luncașu Trifan, scriitoare din Iași, etnograful Ioan Grămadă din Câmpulung, dar și Gheorghița Durlan, autoarea prefeței, venită tocmai din Teleorman, ea fiind cea care a prezentat pe scurt și cartea lui Marian Malciu. Deoarece multe din paginile cărții vorbesc despre credință și despre străduința de peste 20
MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344796_a_346125]
-
însă, ce stau în relație cu Gladstone, aflu că planul său este împreunarea tuturor naționalităților Peninsulei Balcanice într-o confederațiune, cu escluderea Austriei. Cât de schimbate sânt toate împrejurările de la învingerea liberalilor încoace o dovedește opoziția contra indicațiunilor lui Vambery (etnograf maghiar) în prelecțiunea sa ținută la 5/17 aprilie. Această opoziție i-a dat lui Vambery ocazia de a întîmpina că n-ar fi crezut niciodată că înaintea unui public englez va trebui să apere Englitera în contra unui englez. Un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
însă, ce stau în relație cu Gladstone, aflu că planul său este împreunarea tuturor naționalităților Peninsulei Balcanice într-o confederațiune, cu escluderea Austriei. Cât de schimbate sânt toate împrejurările de la învingerea liberalilor încoace o dovedește opoziția contra indicațiunilor lui Vambery (etnograf maghiar) în prelecțiunea sa ținută la 5/17 aprilie. Această opoziție i-a dat lui Vambery ocazia de a întîmpina că n-ar fi crezut niciodată că înaintea unui public englez va trebui să apere Englitera în contra unui englez. Un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
considerate fictive, În timp ce termenul so:ta:ne (analog mitului), Înseamnă „cuvântare care stârnește uimirea” și se referă la povestiri care aparțin cuvântărilor străvechi și care necesită explicații pentru cel care le ascultă prima dată (G. Calame-Griaule, 1965, p. 448). Totuși etnografii, atenți la realitățile concrete, nu au absolutizat aceste distincții, nu le-au transformat În categorii care ar include texte radical diferite, deoarece au constatat că localnicii transferau adesea teme dintr-o familie de povestiri În cealaltă familie sau că aveau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ușoare, eventual cu un scop „pedagogic”: pentru a putea transmite unor copii bagajul cultural și valorile religioase tradiționale, naratorul introduce elemente comice, care fac accesibil mesajul și care asigură interiorizarea normelor de comportament prescrise. Este ceea ce a gândit probabil și etnograful, care l-a Întrebat imediat pe Yellowman: „Atunci de ce este spusă povestea și adulților?”. Răspunsul indianului - „Pentru că prin povestire totul devine posibil” - elimină orice șansă a unei „raționalizări” moderne și plasează atitudinea despre mit În sfera ambivalențelor specifice uzajului din
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
genuri; În sfârșit, chiar dacă prescripții sau prohibiții sunt asociate când unuia, când altuia (recitarea miturilor În anumite momente sau numai În anumite anotimpuri, În timp ce poveștile pot fi narate, datorită naturii lor profane, În orice moment). Aceste distincții sunt interesante pentru etnograf, dar nimic nu ne garantează că ele țin de natura profundă a lucrurilor. Din contra, constatăm că narațiuni, care au caracterul unor povești Într-o societate sunt mituri În alta și invers - un prim motiv să ne ferim de clasificări
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
să nu fie numită mit, ci basm sau legendă” (J. Fontenrose, 1959, p. 434). Această afirmație a unuia dintre cei mai reputați cercetători ai universului ritual pornește de la o constatare și conduce la o declarație de principii. Într-adevăr, atât etnografii care au investigat societățile non-moderne, cât și folcloriștii preocupați de enclavele ce păstrau urmele unor culturi tradiționale sau savanții care au descifrat misterele societăților antice au observat că, În majoritatea zdrobitoare a cazurilor, cele două forme culturale sunt strâns legate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
antropologi au Încercat să impună alte concepte sau sintagme pentru a denumi asemenea manifestări sociale. Pentru acești autori, fiindcă ritul și ceremonia nu pot fi concepte integratoare, nu pot Încadra Într-o categorie Înglobantă varietatea de fenomene sociale identificate de etnografi. Ele trebuie Înlocuite cu alte concepte, mai generale, referitoare la manifestări umane mai complexe. Cea mai elaborată construcție teoretică aparține antropologului englez Victor Turner, care a instituit sintagma social dramas. Ea ar integra toate manifestările sociale legate de o ruptură
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
performanță, care determină și sunt determinate de caracteristicile acesteia. Deoarece Schechner se exprima mai mult metaforic decât analitic, am căutat, pentru a explicita ideile sale, să identific exemple concrete pentru fiecare dintre ipostazele dialecticii, performanțe-ritual pe care Schechner (actor, regizor, etnograf și profesor de teatru și antropologie) le identifică (p. 437): performanțe ritualizate (discursuri publice solemne, forme de interacțiune stereotipizate), rituri incluse În performanțe (elemente de ceremonial, precum depunerea unei coroane de flori la un monument În timpul unei vizite oficiale a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fi reduse la un singur centru „spiritual”, la o divinitate unică și atotstăpânitoare. Chiar dacă nenumărate, puterile care Însuflețesc universul nu sunt incoerente: ele se supun unor principii și reguli și tocmai cunoașterea acestor „legi” ale ocultului asigură eficiența acțiunii magice. Etnografii au identificat credința În asemenea forțe la cele mai diferite populații de pe glob: mana la populațiile din Polinezia, orenda, manitou, wakan, maxpe, puwa, la indienii din America de Nord, brahma la populațiile din India asiatică, tao În China, karma În Japonia, baraka
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În plus, elemente arheologice provenind din paleolitic par să dovedească existența cultelor șamanice În perioadele de Început ale umanității. Alți antropologi privesc cu scepticism această generalizare, arătând că probele arheologice nu sunt concludente și că societățile de vânători studiate de etnografi erau deja de mult timp În contact cu alte civilizații de la care ar fi putut Împrumuta anumite elemente șamanice. Termenul șamani se referă, În sens strict, la practicienii acestor acte magice din Siberia. Prin extensie, el a ajuns să fie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru a-și proteja comunitatea de atacuri din afară (P.D. Joralemon, 2001, p. 14032; vezi alte definiții În M. Balzer, 1996, p. 1183; G. Harvey, 2003, p. 18). Practicile șamanice au fost atestate la aproape toate societățile simple studiate de etnografi: ele sunt Însă mai clar individualizate În Siberia, Asia Centrală, Japonia și Coreea, America de Nord și de Sud și la unele societăți africane. Mircea Eliade (1997) susține că toate cultele șamanice au În comun sistemul de selectare a șamanului: a) un spirit
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
posedă numeroase obiecte dotate cu puteri magice (oase, tobe, imagini sculptate ale unor spirite sau animale magice, haine cu imagini specifice, o bonetă aparte etc.). Cel mai adesea, intervenția șamanică are loc În timpul unui ritual specific: În formele observate de etnografi În societățile simple, o asemenea „ședință” are loc după lăsarea serii, fie În spațiul familiar pacientului, fie Într-un spațiu comunitar. Ședința poate fi precedată de rituri de purificare (post, asceză, alte gesturi rituale). Șamanul Începe invocarea spiritelor prin incantații
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Această explicație empirică nu este suficient de convingătoare, deoarece Între ambițiile magiei și realizările ei concrete prăpastia este evidentă - și nu numai pentru cercetătorul occidental, ci și pentru membrii colectivităților respective. În acest sens, reacția unui vraci Zuni Întrebat de etnograf de ce nu declanșează ritul de aducere a ploii Într-un moment de mare secetă este revelatoare: „Numai nebunii fac dansul ploii acum, când sezonul ploilor este Încă departe”. Paradigma „simbolică” pare a oferi un răspuns la această dilemă (de ce cred
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
inserției În societate, În conformitate cu noul statut), care devine efectul stării inițiale. În felul acesta, elementele rituale nu au sens și nu devin inteligibile decât prin raportarea la secvența anterioară, care le determină și explică. Pe urmele lui Van Gennep, numeroși etnografi, folcloriști, antropologi și istorici ai religiilor au descris și interpretat rituri de trecere din toate epocile și culturile planetei. Atrase de varietatea riturilor și bogăția simbolurilor puse În mișcare În timpul intervalului intermediar, cele mai multe studii s-au concentrat asupra proceselor prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]