2,623 matches
-
turistic internațional, tarifele de cazare la un astfel de hotel-castel oscilând între 300 și 800 de euro pe noapte. Ana-Maria Grad În Țara Năsăudului l Popasuri literare transilvănene Așezată în nord-estul Transilvaniei, Țara Năsăudului nu este doar depozitara unui tezaur etnografic unic prin originalitate și frumusețe, ci și un teritoriu cu un puternic ecou în cultura română. În acest ținut există localități al căror nume s-a impus amintirii noastre. În satul de pe Valea Salvei, la Hordou, s-a născut George
Agenda2004-20-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282434_a_283763]
-
impresionată de primirea entusiastă pe care familia regală a avut-o în escursiunea pe Dunăre, a început chiar în cursul acelei călătorii să lucreze la o operă intitulată: «Călătoria pe Dunăre a fiicei Rinului»“. (Controla din 26 mai 1904). „Museu etnografic în Timișoara. Reun. Carpatină din Banat a hotărât întemeierea unui museu etnografic în Timișoara. Guvernul a dăruit localul de lipsă în școala de fete a statului, orașul Timișoara s-a angajat să procure stelajurile și dulapurile de sticlă, așa că la
Agenda2004-21-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282442_a_283771]
-
escursiunea pe Dunăre, a început chiar în cursul acelei călătorii să lucreze la o operă intitulată: «Călătoria pe Dunăre a fiicei Rinului»“. (Controla din 26 mai 1904). „Museu etnografic în Timișoara. Reun. Carpatină din Banat a hotărât întemeierea unui museu etnografic în Timișoara. Guvernul a dăruit localul de lipsă în școala de fete a statului, orașul Timișoara s-a angajat să procure stelajurile și dulapurile de sticlă, așa că la toamnă museul se va putea deschide“. (Controla din 29 mai 1904). 75
Agenda2004-21-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282442_a_283771]
-
vor expune jucării realizate de ei. În aceeași zi, la ora 13, la Muzeul Banatului va avea loc vernisajul expoziției internaționale „Cilimuri sârbești“. Exponatele aparțin Muzeului Voievodinei din Novi Sad și sunt adevărate capodopere ale artei țesutului, din diferite zone etnografice. Istoria unui sărut l Turneul Academiei din Ulm Academia pentru Artele Spectacolului din Ulm/ Germania (adk - ulm) va susține două spectacole de teatru la Timișoara. Intitulat „Küüüs mich! “ (Sărută-mă), primul spectacol va avea loc sâmbătă, 29 mai, de la ora
Agenda2004-22-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282466_a_283795]
-
Casa Studenților, Corala Contrast și un invitat... pe care organizatorii nu au vrut să ni-l anunțe, fiind o surpriză. De asemenea, participanții vor putea admira lucrări ale meșterilor populari din zona Maramureșului și din alte zone cu puternică tradiție etnografică. Evenimentul va mai beneficia de participarea extraordinară a artistului Grigore Leșe. Biletele pot fi cumpărate la sediul C.A.R. , Piața Istria nr. 6, Complexul Senator și la C.C.I.A.T. la parter. Parteneri media la această manifestare sunt și
Agenda2004-23-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282502_a_283831]
-
avea loc marți, 22 februarie, cu începere de la ora 12,00, la sediul Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș din strada E. Ungureanu nr 1, candidații având obligația de a prezenta în concurs câte două piese din zona etnografică de proveniență sau din folclorul etniei reprezentate, dintre care una fără acompaniament muzical (doină sau baladă, la alegere). Înscrierile se fac la secretariatul Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș sau telefonic la 0256/435 158, până în ziua preselecției
Agenda2005-07-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283379_a_284708]
-
Ne oprim la Șugag doar pentru a vizita casa-muzeu a lui Nicolae Cernat, vestit meșter popular, ale cărui sculpturi în lemn (căuce, tipare de caș, linguri cu lanț, furci de tors cu aripi etc.) au fost medaliate la numeroase expoziții etnografice din țară și străinătate. Șoseaua asfaltată ne conduce, apoi, în urcuș avântat... Valea Sebeșului devine din ce în ce mai strâmtă, mai sălbatică, mai puțin populată. După ce traversăm pârâul Hurdubelului, ne iese în față barajul de la Oașa, înalt de 91 m, în spatele căruia s-
Agenda2004-38-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282903_a_284232]
-
chipurile umane, momentele cotidiene și festive, viața și moartea, au intrat în desenele Eugeniei Iftodi într-un mod spontan și definitiv așa cum lumea vegetală intră în iarnă purificată și eliberată de orice element efemer. Amestec de reverie și de observație etnografică, de joc gratuit și de cercetare a înfățișării și a expresiei umane, de observație directă și de scrutare în straturile adînci ale memoriei, ele nu recuperează, așa cum s-ar putea crede la prima privire, o geografie anume și formele ei
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
Gheorghiță Geană (care semnează și un foarte documentat și totodată curgător studiu introductiv) propune abordarea detaliată a contribuțiilor savantului la teoria și metodologia cercetării culturii. Prima parte a volumului va cuprinde ca atare discursul de recepție la Academia Română intitulat Caracterizarea etnografică a unui popor prin munca și uneltele sale (1920), și de asemeni studiul Coordonate etnografice: civilizația și cultura (1930). Cea de-a doua parte, complementară, reunește într-o privire caleidoscopică textele: Pământul - "casa de educație a neamului românesc", Legătura dintre
Izvoare dezghețate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17228_a_18553]
-
detaliată a contribuțiilor savantului la teoria și metodologia cercetării culturii. Prima parte a volumului va cuprinde ca atare discursul de recepție la Academia Română intitulat Caracterizarea etnografică a unui popor prin munca și uneltele sale (1920), și de asemeni studiul Coordonate etnografice: civilizația și cultura (1930). Cea de-a doua parte, complementară, reunește într-o privire caleidoscopică textele: Pământul - "casa de educație a neamului românesc", Legătura dintre istorie și geografie, Fazele geografice ale istoriei (după Opere complete, 1943), Omul ca factor economic
Izvoare dezghețate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17228_a_18553]
-
că și despre rolul Vienei și al lui Eminescu, în Ion Slavici, Opere, IX, sub îngrijirea unui colectiv. Memorialistica. Varia. Ed. Minerva pp. 18-37, 608-641. Tot de aci (pp. 289 și urm.) sunt citatele din Închisorile mele. Pentru scrierile istorice, etnografice, sociale, economice am folosit vol. XIV al aceleiași ediții (Ed. Minerva, 1987). 3. Despre ascensiunea antisemitismului în Ungaria între 1867-1878 vezi Chronologie în Europe, no. 411-412/juillet-août 1963, pp. 257 și următoarele, număr consacrat Ungariei, de asemenea, Kubinszky, Janos, A
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
și tendențiozitatea comunistă semnifică o recădere într-o fază primitivă a culturii, care pornea de la naționalismul romantic, "datorită căruia am început să scriem românește" și se nutrea cu predilecție din poezia populară, rod al unei culturi minore, de interes precumpănitor etnografic: "Exemplele istorice ne arată că o cultură majoră începe acolo unde formele colective și nediferențiate sînt înlocuite cu o creație eliberată din magma comună și strict individuală a personalității". Paradoxal, colectivismul național ori de clasă, constrîngător prin chiar factura sa
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
obligatorie prezența unor explicații preliminare asupra denumirilor populației și ale dialectului în discuție. Așa cum arăta Max Demeter Peyfuss în 1971, în Chestiunea aromânească (citez după traducerea românească, apărută la București, Editura Enciclopedică, 1994, p. 11): "deși literatura științifică generală, istorică, etnografică și lingvistică despre aromâni este foarte bogată, nu s-a ajuns pînă astăzi la un consens asupra numelui acestui neam". în limbajul științific și în cel oficial lucrurile sînt destul de clare: e preferat termenul aromân, care are, împreună cu derivații săi
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
într-adevăr, cu fiecare virgulă și papilă, despre ce vorbește. În încurcata rețea de rețete tradiționale, de pofte legitimate savant pentru vinuri și țuici, de mizanscene minuțios proiectate pentru diferite ospețe, de anecdote, citate și interpretări - literare, istorice, geografice, mitologice, etnografice și antropologice, de amintiri de călătorie, fotografii etc., R.A. Roman se mișcă în voie, ba chiar cu tropăitul unei bune dispoziții molipsitoare. Cartea își trece pe lista calităților sale evidente un umor robust și suculent, o limbă românească cum destul de
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
restrîns, prin numeroase denumiri, majoritatea populare - stafie, moroi, pricolici, vîrcolac, șișcoi; într-un sens mai larg, listei i se adaugă și alți termeni, care nu fac decît să aproximeze natura fantastică a apariției: arătare, duh, fantasmă, năzărire, vedenie etc. Informațiile etnografice dovedesc însă că echivalările din prima serie de termeni se bazează mai mult pe analogii, între figuri care au, în credințele populare trăsături și funcții destul de diferite(stafia și vîrcolacul, de pildă). Între atîtea sinonime discutabile ale lui strigoi nu
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
după botez, colaci), Creșterea, Boalele copiilor, Masa moașei, Tunderea părului și, în sfîrșit, Înțărcarea. Și, astfel, se încheie, monografic, ciclul de la fazele prenatale pînă ce copilul a ajuns la opt-nouă luni bune. Ciclul se închide, consemnîndu-se, pe parcurs, toate obiceiurile etnografice păstrate din vechime și cultivate cît s-a putut sau se poate. Dl Iordan Datcu (a publicat, de curînd, o Introducere în opera lui Petru Caraman; va repeta gestul și cu S. Fl. Marian?) a făcut o treabă cărturărească (chiar dacă
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
Iordan Datcu (a publicat, de curînd, o Introducere în opera lui Petru Caraman; va repeta gestul și cu S. Fl. Marian?) a făcut o treabă cărturărească (chiar dacă introducerea sa, anunțată pe foaia de titlu, e debilă), restituind noilor generații trilogia etnografică a învățatului sucevean, devenit, în 1881, membru al Academiei Române. S.Fl. Marian, Nașterea la români, Studiu etnografic. Ediție îngrijită, introducere, bibliografie și glosar de Iordan Datcu. Editura Saeculum L.O., 2000
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
cu S. Fl. Marian?) a făcut o treabă cărturărească (chiar dacă introducerea sa, anunțată pe foaia de titlu, e debilă), restituind noilor generații trilogia etnografică a învățatului sucevean, devenit, în 1881, membru al Academiei Române. S.Fl. Marian, Nașterea la români, Studiu etnografic. Ediție îngrijită, introducere, bibliografie și glosar de Iordan Datcu. Editura Saeculum L.O., 2000
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
cu o mentalitate ca asta: atunci cînd nu este ploaie, facem slujbe, se scot Paparudele etc. etc.! Lumea crede în "minuni", se descoperă "icoane" prin copaci, pe pereți... Nu e posibil, parcă trăim în Africa! Ca moment folcloric, ca moment etnografic admit. Dar nu e posibil să încercăm să aducem ploaia cu paparude sau slujbe religioase!". Absorbit de idealul d-sale rațional, pragmatic, dl Marino dorește "o cultură română mult mai diversificată, polivalentă, policentrică. O cultură română democratică, pluralistă, criticistă, laică
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
logodnei), naștere, botez, moarte. Ca în tot ceea ce fac, și aceste etape esențiale au ritualul lor, bine orînduit de vechime, căruia nimeni și nimic nu-i poate modifica formula. De aceea nuvelistica lui Slavici se constituie adesea ca un tablou etnografic al lumii satului, de o naturalețe desăvîrșită, surprins în aceste momente de răscruce cu ritualul neclintit (scena pețitului din Gura satului e, desigur, memorabilă). Dar niciodată, cum spuneam, etnografismul nu copleșește, nu devine preocupare autonomă și nici nu aplatizează sentimentele
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
conservă în mod evident, dar și recursul la anumite modele culturale, citatul discret din precedente acreditate. Lucrarea lui Iliescu Călinești, transpunere în piatră a unui motiv frecvent în lucrările sale din lemn, căucul, trimite către civilizația rurală și către forma etnografică, după cum friza de ocnițe și sugestiile arhitecturale pe care le conține lucrarea lui Dinu Câmpeanu invocă fără ambiguități formele simbolice ale unor civilizații străvechi. Singurul sculptor străin, portughezul Joao Antero, deși se înscrie firesc în datele mari ale simpozonului, se
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
cît un exemplu despre cum a reușit un român plecat din țară la nouăsprezece ani să rămînă aproape de rădăcinile sale culturale fără ca asta să ducă la o lamentație nesfîrșită. îmi vine în minte comparația cu Vintilă Horia și felul strident, etnografic și lăcrimos în care apare Miorița în romanul Dumnezeu s-a născut în exil. A tradus Blaga și mărturisește undeva că-i recitește mereu pe Arghezi și Eminescu, dar în același timp recunoaște că întîlnirea cu școala de poezie din
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
Vasile Kazar. Deși inițial participase activ la construcția și la consolidarea noului sistem, atît prin arta cît și prin acțiunea sa directă, în timp el suferă modificări de comportament și radicale schimbări de optică. Desenul său denotativ, sociologizant și vag etnografic, își descoperă lent propriile sale resurse și își schimbă expresia și tensiunile în funcție de orientarea interesului și a gîndirii artistului către spațiul religios și metafizic. Creator al școlii noastre de grafică, el și-a mîntuit la maturitate și spre bătrînețe toate
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]
-
politic (conștient și activ), de pe la jumătatea secolului al XIX-lea pînă în zilele noastre". Se reface, altfel zicînd, portretul robot al evreului imaginar și evaluarea deosebirilor față de portretul evreului real. Se apelează, pentru asta, la referințe folclorice, din literatura cultă, etnografice și chiar iconografice (cartea e plină cu ilustrații cu rostul lor precis în economia cărții) pentru a distinge deosebirea, adesea discrepantă, dintre clișeul portretului evreului imaginar și al celui real. Dar înainte de asta, autorul face o utilă incursiune în istoricul
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
exact de la Cărbunari, urma, la propunerea și la cererea unei importante părți din comunitatea culturală a zonei, să se desfășoare pe Cîmpul tineretului din Baia Mare, un spațiu acum cvasiviran, vecin cu un teatru de vară abandonat și cu un muzeu etnografic în stare de paragină și el. Proiectul lui Victor Florean era nu numai să dea cîmpului un sens cultural și să-l salubrizeze fizic, ci și să recupereze, tot pentru o funcție culturală, clădirea fostului teatru și să restaureze casele
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]