103 matches
-
1.). Cred că merită să aruncăm mai întâi o privire asupra concepției "etnolingvistice" a lui Coșeriu, după care ne putem întoarce la studiul lui Hașdeu. (a) În lucrarea La socioy la etnolingüística. Sus fundamentos y sus tareas (1981), Coșeriu definește etnolingvistica (văzută că disciplină lingvistică, nu etnologica sau etnografica) drept "studiul varietății și variației limbajului în strânsă legătură cu civilizația și cultură unei comunități" (Coșeriu, 1981/1994, pp. 133). Mai departe, Coșeriu observa că "realmente, etnolingvistica s-a dezvoltat până acum
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sus tareas (1981), Coșeriu definește etnolingvistica (văzută că disciplină lingvistică, nu etnologica sau etnografica) drept "studiul varietății și variației limbajului în strânsă legătură cu civilizația și cultură unei comunități" (Coșeriu, 1981/1994, pp. 133). Mai departe, Coșeriu observa că "realmente, etnolingvistica s-a dezvoltat până acum într-un mod fragmentar și, am putea spune, "cazual", adică potrivit cu interesul ocazional al lingviștilor care s-au ocupat de probleme etnolingvistice. [...] Astfel, în cadrul programului "Wörter und Sachen" și al geografiei lingvistice, s-a acordat
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
limbaj (în special: lexic) și cultura populară "materială", iar în cadrul istoriei lingvistice s-a studiat mai cu seamă formarea și dezvoltarea terminologiilor tehnice și științifice" (ibid.). Coșeriu continuă apreciind că "este oportun, deci, să se amplifice și să se completeze etnolingvistica actuala, în așa fel încât ea să corespundă unei "lingvistici skeologice" [...] care să studieze în totalitatea să contribuția "cunoașterii lucrurilor" cu privire la configurația și funcționarea limbajului. În acest sens vom folosi în cele ce urmeaza termenul de "etnolingvistica"" (ibid., pp. 133-134
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
să se completeze etnolingvistica actuala, în așa fel încât ea să corespundă unei "lingvistici skeologice" [...] care să studieze în totalitatea să contribuția "cunoașterii lucrurilor" cu privire la configurația și funcționarea limbajului. În acest sens vom folosi în cele ce urmeaza termenul de "etnolingvistica"" (ibid., pp. 133-134). Luând apoi în considerație cele trei niveluri ale limbajului, Coșeriu delimitează "obiectul de studiu al disciplinelor lingvistice vizând societatea și cultură în plan universal, istoric și individual" (ibid., p. 139). Referindu-ne doar la ETNOLINGVISTICA, am avea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
termenul de "etnolingvistica"" (ibid., pp. 133-134). Luând apoi în considerație cele trei niveluri ale limbajului, Coșeriu delimitează "obiectul de studiu al disciplinelor lingvistice vizând societatea și cultură în plan universal, istoric și individual" (ibid., p. 139). Referindu-ne doar la ETNOLINGVISTICA, am avea, deci: (1) ETNOLINGVISTICA VORBIRII, care ar trebui "să studieze condiționarea limbajului prin cunoașterea universală a lumii și, în general, prin cunoașterile universale extralingvistice (incluzând și normele generale ale gândirii umane)" (ibid., p. 140); (2) ETNOLINGVISTICA LIMBII, reprezentată de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
133-134). Luând apoi în considerație cele trei niveluri ale limbajului, Coșeriu delimitează "obiectul de studiu al disciplinelor lingvistice vizând societatea și cultură în plan universal, istoric și individual" (ibid., p. 139). Referindu-ne doar la ETNOLINGVISTICA, am avea, deci: (1) ETNOLINGVISTICA VORBIRII, care ar trebui "să studieze condiționarea limbajului prin cunoașterea universală a lumii și, în general, prin cunoașterile universale extralingvistice (incluzând și normele generale ale gândirii umane)" (ibid., p. 140); (2) ETNOLINGVISTICA LIMBII, reprezentată de "studiul faptelor unei limbi ca
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
-ne doar la ETNOLINGVISTICA, am avea, deci: (1) ETNOLINGVISTICA VORBIRII, care ar trebui "să studieze condiționarea limbajului prin cunoașterea universală a lumii și, în general, prin cunoașterile universale extralingvistice (incluzând și normele generale ale gândirii umane)" (ibid., p. 140); (2) ETNOLINGVISTICA LIMBII, reprezentată de "studiul faptelor unei limbi ca fiind motivate de cunoașterile (idei, convingeri, concepții, ideologii) despre "lucruri"; deci și despre stratificarea socială a comunităților și despre limbajul însuși că fapt "real". Așa, de exemplu: în ce mod o anumita
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
deci și despre stratificarea socială a comunităților și despre limbajul însuși că fapt "real". Așa, de exemplu: în ce mod o anumita organizare lexicala corespunde unui anumit tip de experiență și de cunoaștere intuitivă a realității?" (ibid., p. 145); (3) ETNOLINGVISTICA DISCURSULUI, justificată de faptul că "discursurile (în particular, discursurile și tipurile de discursuri tradiționale într-o comunitate) pot fi considerate de asemenea și în relație cu [...] civilizația și cultură acesteia..." (ibid., p. 147). La locul cuvenit, Coșeriu oferă și exemple
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
particular, discursurile și tipurile de discursuri tradiționale într-o comunitate) pot fi considerate de asemenea și în relație cu [...] civilizația și cultură acesteia..." (ibid., p. 147). La locul cuvenit, Coșeriu oferă și exemple pentru a justifica cele trei tipuri de etnolingvistica (corespunzând celor trei niveluri ale limbajului). Redau aici doar exemplul (pe care savantul l-a invocat frecvent în mai multe studii) folosit pentru a ilustra un fapt de etnolingvistica a limbii (mai ales că interesează și frazeologia): "Ch. Bally a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Coșeriu oferă și exemple pentru a justifica cele trei tipuri de etnolingvistica (corespunzând celor trei niveluri ale limbajului). Redau aici doar exemplul (pe care savantul l-a invocat frecvent în mai multe studii) folosit pentru a ilustra un fapt de etnolingvistica a limbii (mai ales că interesează și frazeologia): "Ch. Bally a observat undeva ("Le Français Moderne", 8, 1940) că termenul francez boeuf ne face să ne gândim la "labour, charrue, joug" și că poate evocă, si chiar evocă, în franceză
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
felul acesta, Hașdeu era foarte apropiat de modul în care gândea și Bréal (cf. Bréal, 1868/1882, p. 322; vezi supra, 3.2.3.2.). Mai mult decât atât, prin cele spuse, Hașdeu se apropie, până la un punct, si de etnolingvistica limbii (ba chiar și de cea a vorbirii) teoretizata de Coșeriu. Afirmația mea capătă, într-adevăr, o noima, daca observăm că imediat după paragraful citat mai sus lecția lui Hașdeu continua cu trei exemple românești a caror explicare spune totul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
care resping din principiu apropierea lingvisticii de științele naturii nu se pot abține de la analogiile cu lumea botanicii; vezi, de pildă, așa ceva chiar și la E. Coșeriu (2004c, p. 231). [4] În afară de faptul că, prin lingvistică aplicată, Hașdeu anticipează aici etnolingvistica (despre care am discutat în studiul introductiv; de altfel, Hașdeu a și făcut unele cercetări de acest gen referitoare la terminologia menționată), se observă că același savant se apropie oarecum (măcar intuitiv) de ceea ce mai tarziu Coșeriu a numit interdisciplinaritate
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
1991 = Eugenio Coseriu, El hombre y șu lenguaje. Estudios de teoría y metodología lingüística [1977], Segunda edición, revisada, Editorial Gredos, Madrid, 1991. Coseriu 1981 = Eugenio Coseriu, Lecciones de lingüística general, Editorial Gredos, Madrid, 1981. Coșeriu 1981/1994 = Eugen Coșeriu, Socioși etnolingvistica. Bazele și sarcinile lor [1981], în Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectiva spațială și antropologica. Trei studii, Editura Știință, Chișinău, 1994, pp. 129-149. Coseriu 1983/1988 = Eugenio Coseriu, Linguistic Change Does not Exist [1983], republicat în Energeia und Ergon. Sprachliche Variation
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
9. I. 1969, p. 1 și 12 (Despre reconsiderarea trecutului cultural) și în "Limba română", anul XVIII, 1969, nr. 3, pp. 285-291. 16 Pentru o prezentare mai detaliată a skeologiei coșeriene (ce corespunde, într-o măsură după același savant -, si etnolingvisticii [vezi Coșeriu, 1981/1994]), în raport cu probleme care țin de frazeologie și de (socio)terminologie, vezi Munteanu, 2013, pp. 110-112 și 116-118. 17 Termenii aceștia precizează Hașdeu se pare că au fost introduși de un anume Bernhardi, pe la începutul secolului al
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
formă și funcție, sincronie, diacronie și tipologie, universaliile lingvistice și celelalte, logica limbajului și logica gramaticii, tradiție și noutate în știința limbajului, schimbul lingvistic, omul și limbajul său, primatul istoriei, interdisciplinaritatea și limbajul, sens și sarcini ale dialectologiei, socio- și etnolingvistica, limbajul și politica, competența lingvistică, lingvistica contrastivă, principiile semanticii structurale, creația metaforică, limbaj și poezie și un etcetera care poate fi interminabil. După traducerea integrală a operei sale în japoneză, un cunoscut lingvistic din acea țară, Takashi Tamej spunea în
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
interacțiunea verbală, constantele asociate cu tradiția culturală, cu stilul de viață și mentalitățile unor comunități. Tradiția cercetării dialectologice, bine reprezentată în lingvistica românească, dar dominată multă vreme de interesul pentru inventar, pentru fonetică și lexic, este astfel "deturnată" - cu sprijinul etnolingvisticii și al sociolingvisticii - către cercetarea pragmatică, către investigarea strategiilor conversaționale. Se pornește de la ideea că în fiecare limbă și varietate a limbii se pot observa diferențe în modul de construire a unui dialog, în sistemul formelor de politețe, în "stilurile
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
ori), în care, evitând polemici personale sau politice, stabilește un echilibru în delicata dispută asupra statutului de limbă sau dialect al aromânei: ținând cont de trăsăturile comune cu româna actuală, dar și de istoria și specificul tradiției locale, de conștiința etnolingvistică a vorbitorilor. Nu a sacrificat niciodată adevărul științific emoției sau intereselor conjuncturale; dimpotrivă, a plasat chestiunea statutului aromânei în contextul cel mai potrivit, al sociolingvisticii și al istoriei culturale, înțelegând-o ca limbă maternă, limbă funcțională, idiom cu propriile tradiții
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
de o parte, pe ramurile noi ale lingvisticii ca și pe metodele modern e de cercetare și, pe de altă parte, pe o serie de sectoare de graniță, la intersecția a diferite științe în relație cu lingvistica, de ex. sociolingvistica, etnolingvistica, psiholingvistica, lingvistica matematică, neurolingvistica, toate elaborate cu multă atenție. Uneori chiar s-au surprins specialități "în curs de constituire"ca de ex. frazeologia! Acestea toate dau D-ului un aer de prospețime și înfățișează o imagine extrem de largă asupra lingvisticii
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
Una dintre problemele fundamentale ale comunităților românofone - atât în nordul Dunării (între Carpați și chiar în zonele subcarpatice de nord, ale �Huțulilor" ucrainieni), cât, mai ales, în vastele regiuni sud-danubiene și balcanice - a fost aceea de a-și demarca individualitatea etnolingvistică, de a-și afirma identitatea. Peste tot pe unde se găseau ("de la Galicie jusqu'au c�ur de la Grèce", cum scria Emmanuel de Martonne, în 1902 - dar și până în Kosovo, Albania și Marea Adriatică), în mijlocul altor comunități non-romanofone (grecești, albaneze, slave
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
de istorici și de filologi. VII. în schimb, aceste comunități aveau conștiința propriei identități etnolingvistice. Matilda Caragiu Marioțeanu, în Dodecalogul inclus în DIARO, pp. 439-452, afirmă cu convingerea specialistului: �aromâna este limba maternă a Aromânilor care le conferă conștiința lor etnolingvistică" (p. 442). în aceste condiții, autoarea introduce conceptul sociolingvistic de alteritate, factor esențial cunoscut în cercetările privind identitatea comunităților lingvistice izolate (Sprachinseln). Vorbind altă limbă decât cea din jur și, mai ales, voind a o păstra (language maintenance), alteritatea garantează
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
face decât să intensifice contrarietăți și inimiciții subterane... Acuzațiile la adresa unui �naționalism românesc", expansiv, în Balcani, nu li psesc. XIII. Problema comunităților romanofone - românofone - constituie din ce în ce mai mult un element important - sine qua non - al întregii românități românești. De la conștiința identitară, etnolingvistică, până la imaginea istorică a originilor latino-romanice, comunitățile romanofone, atât cele nord-dunărene, cât și cele sud-dunărene, au avut de parcurs o vreme îndelungată, de secole. Un valoros istoric maghiar, ucis în revoluția din 1956, I. Tóth Zoltán 2001, p. 12, a
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
mai important târg de pe malul Prutului între Iași și Galați, fapt sesizat de Ion Gugiuman în lucrarea lui capitală Depresiunea Huși (1943, 1959). Pe deasupra, nu doar o poartă a năvălirilor asiatice, ci și una a transhumanței, care a asigurat unitatea etnolingvistică, economică și culturală dintre Prut și Nistru cu ansamblul românității. Din aceste rațiuni domnitorii Moldovei, în frunte cu Ștefan cel Mare, au făcut din Huși centru domnesc și religios, pentru ca, la 1598, domnitorul Ieremia Movilă și mitropolitul Gheorghe Movilă, fratele
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
într-un costum de episcop, special creat pentru el de către Marcel Iancu... Un amănunt mult discutat de către actorii și exegeții mișcării în cauză (deși, în „Manifeste dada 1918“ Tzara avertiza că explicarea cuvintelor e o „distracție a burtăroșimii”) privește originea etnolingvistică a termenului Dada. Potrivit lui Hugo Ball, acesta ar reprezenta (în franceză) „căluțul de lemn” al copiilor, iar în germană - bucuria copilului de a se legăna în cărucior. În română și în limbile slave, el desemnează - mecanic - dubla afirmație. Există și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din evul mediu, pe lângă limba română, albaneza, limbă puternic romanizată, dar rămasă limbă aparte, slava, ca grupare de limbi indoeuropene, și maghiara care, puternic europenizată, păstrează unele trăsături aglutinante, întreținute de valurile de imigrări ale unor pop ulații de factură etnolingvistică apropiată. În acest complex d e li mbi, româna se distinge ca limbă tributară doar bazei sale t raco -latine, pe când albaneza, slava și maghiara au rezultat în urma evoluțiilor divergente ale substratului traco latin aflat în proces avansat de tranziție
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
populația romanică din regiunea carpato-dunăreană și cu civilizația bizantină, slavii au primit numeroase influențe. Slavii, atât cei din nordul Dunării cât și cei din sud, după 602, în cursul secolului al VII-lea, au cunoscut un proces amplu de asimilare etnolingvistică, ca participanți la constituirea unei noi sinteze culturale, cu elementul traco-dac și roman.7 După această prezentare generală a slavilor, vom relua problematica lor și din alte perspective. Începuturile slavilor, consideră Iorga, pot fi limpezite doar parțial-ei pare să fi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]