103 matches
-
sus tareas (1981), Coșeriu definește etnolingvistica (văzută că disciplină lingvistică, nu etnologica sau etnografica) drept "studiul varietății și variației limbajului în strânsă legătură cu civilizația și cultură unei comunități" (Coșeriu, 1981/1994, pp. 133). Mai departe, Coșeriu observa că "realmente, etnolingvistica s-a dezvoltat până acum într-un mod fragmentar și, am putea spune, "cazual", adică potrivit cu interesul ocazional al lingviștilor care s-au ocupat de probleme etnolingvistice. [...] Astfel, în cadrul programului "Wörter und Sachen" și al geografiei lingvistice, s-a acordat
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
limbaj (în special: lexic) și cultura populară "materială", iar în cadrul istoriei lingvistice s-a studiat mai cu seamă formarea și dezvoltarea terminologiilor tehnice și științifice" (ibid.). Coșeriu continuă apreciind că "este oportun, deci, să se amplifice și să se completeze etnolingvistica actuala, în așa fel încât ea să corespundă unei "lingvistici skeologice" [...] care să studieze în totalitatea să contribuția "cunoașterii lucrurilor" cu privire la configurația și funcționarea limbajului. În acest sens vom folosi în cele ce urmeaza termenul de "etnolingvistica"" (ibid., pp. 133-134
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
să se completeze etnolingvistica actuala, în așa fel încât ea să corespundă unei "lingvistici skeologice" [...] care să studieze în totalitatea să contribuția "cunoașterii lucrurilor" cu privire la configurația și funcționarea limbajului. În acest sens vom folosi în cele ce urmeaza termenul de "etnolingvistica"" (ibid., pp. 133-134). Luând apoi în considerație cele trei niveluri ale limbajului, Coșeriu delimitează "obiectul de studiu al disciplinelor lingvistice vizând societatea și cultură în plan universal, istoric și individual" (ibid., p. 139). Referindu-ne doar la ETNOLINGVISTICA, am avea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
termenul de "etnolingvistica"" (ibid., pp. 133-134). Luând apoi în considerație cele trei niveluri ale limbajului, Coșeriu delimitează "obiectul de studiu al disciplinelor lingvistice vizând societatea și cultură în plan universal, istoric și individual" (ibid., p. 139). Referindu-ne doar la ETNOLINGVISTICA, am avea, deci: (1) ETNOLINGVISTICA VORBIRII, care ar trebui "să studieze condiționarea limbajului prin cunoașterea universală a lumii și, în general, prin cunoașterile universale extralingvistice (incluzând și normele generale ale gândirii umane)" (ibid., p. 140); (2) ETNOLINGVISTICA LIMBII, reprezentată de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
133-134). Luând apoi în considerație cele trei niveluri ale limbajului, Coșeriu delimitează "obiectul de studiu al disciplinelor lingvistice vizând societatea și cultură în plan universal, istoric și individual" (ibid., p. 139). Referindu-ne doar la ETNOLINGVISTICA, am avea, deci: (1) ETNOLINGVISTICA VORBIRII, care ar trebui "să studieze condiționarea limbajului prin cunoașterea universală a lumii și, în general, prin cunoașterile universale extralingvistice (incluzând și normele generale ale gândirii umane)" (ibid., p. 140); (2) ETNOLINGVISTICA LIMBII, reprezentată de "studiul faptelor unei limbi ca
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
-ne doar la ETNOLINGVISTICA, am avea, deci: (1) ETNOLINGVISTICA VORBIRII, care ar trebui "să studieze condiționarea limbajului prin cunoașterea universală a lumii și, în general, prin cunoașterile universale extralingvistice (incluzând și normele generale ale gândirii umane)" (ibid., p. 140); (2) ETNOLINGVISTICA LIMBII, reprezentată de "studiul faptelor unei limbi ca fiind motivate de cunoașterile (idei, convingeri, concepții, ideologii) despre "lucruri"; deci și despre stratificarea socială a comunităților și despre limbajul însuși că fapt "real". Așa, de exemplu: în ce mod o anumita
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
deci și despre stratificarea socială a comunităților și despre limbajul însuși că fapt "real". Așa, de exemplu: în ce mod o anumita organizare lexicala corespunde unui anumit tip de experiență și de cunoaștere intuitivă a realității?" (ibid., p. 145); (3) ETNOLINGVISTICA DISCURSULUI, justificată de faptul că "discursurile (în particular, discursurile și tipurile de discursuri tradiționale într-o comunitate) pot fi considerate de asemenea și în relație cu [...] civilizația și cultură acesteia..." (ibid., p. 147). La locul cuvenit, Coșeriu oferă și exemple
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
particular, discursurile și tipurile de discursuri tradiționale într-o comunitate) pot fi considerate de asemenea și în relație cu [...] civilizația și cultură acesteia..." (ibid., p. 147). La locul cuvenit, Coșeriu oferă și exemple pentru a justifica cele trei tipuri de etnolingvistica (corespunzând celor trei niveluri ale limbajului). Redau aici doar exemplul (pe care savantul l-a invocat frecvent în mai multe studii) folosit pentru a ilustra un fapt de etnolingvistica a limbii (mai ales că interesează și frazeologia): "Ch. Bally a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Coșeriu oferă și exemple pentru a justifica cele trei tipuri de etnolingvistica (corespunzând celor trei niveluri ale limbajului). Redau aici doar exemplul (pe care savantul l-a invocat frecvent în mai multe studii) folosit pentru a ilustra un fapt de etnolingvistica a limbii (mai ales că interesează și frazeologia): "Ch. Bally a observat undeva ("Le Français Moderne", 8, 1940) că termenul francez boeuf ne face să ne gândim la "labour, charrue, joug" și că poate evocă, si chiar evocă, în franceză
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
felul acesta, Hașdeu era foarte apropiat de modul în care gândea și Bréal (cf. Bréal, 1868/1882, p. 322; vezi supra, 3.2.3.2.). Mai mult decât atât, prin cele spuse, Hașdeu se apropie, până la un punct, si de etnolingvistica limbii (ba chiar și de cea a vorbirii) teoretizata de Coșeriu. Afirmația mea capătă, într-adevăr, o noima, daca observăm că imediat după paragraful citat mai sus lecția lui Hașdeu continua cu trei exemple românești a caror explicare spune totul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
care resping din principiu apropierea lingvisticii de științele naturii nu se pot abține de la analogiile cu lumea botanicii; vezi, de pildă, așa ceva chiar și la E. Coșeriu (2004c, p. 231). [4] În afară de faptul că, prin lingvistică aplicată, Hașdeu anticipează aici etnolingvistica (despre care am discutat în studiul introductiv; de altfel, Hașdeu a și făcut unele cercetări de acest gen referitoare la terminologia menționată), se observă că același savant se apropie oarecum (măcar intuitiv) de ceea ce mai tarziu Coșeriu a numit interdisciplinaritate
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
1991 = Eugenio Coseriu, El hombre y șu lenguaje. Estudios de teoría y metodología lingüística [1977], Segunda edición, revisada, Editorial Gredos, Madrid, 1991. Coseriu 1981 = Eugenio Coseriu, Lecciones de lingüística general, Editorial Gredos, Madrid, 1981. Coșeriu 1981/1994 = Eugen Coșeriu, Socioși etnolingvistica. Bazele și sarcinile lor [1981], în Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectiva spațială și antropologica. Trei studii, Editura Știință, Chișinău, 1994, pp. 129-149. Coseriu 1983/1988 = Eugenio Coseriu, Linguistic Change Does not Exist [1983], republicat în Energeia und Ergon. Sprachliche Variation
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
9. I. 1969, p. 1 și 12 (Despre reconsiderarea trecutului cultural) și în "Limba română", anul XVIII, 1969, nr. 3, pp. 285-291. 16 Pentru o prezentare mai detaliată a skeologiei coșeriene (ce corespunde, într-o măsură după același savant -, si etnolingvisticii [vezi Coșeriu, 1981/1994]), în raport cu probleme care țin de frazeologie și de (socio)terminologie, vezi Munteanu, 2013, pp. 110-112 și 116-118. 17 Termenii aceștia precizează Hașdeu se pare că au fost introduși de un anume Bernhardi, pe la începutul secolului al
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de comunicare interetnică”. Vladimir Voronin Victor Stepaniuc Vorbind pe marginea „Proiectului legii cu privire la aprobarea concepției politicii naționale de stat a Republicii Moldova”, Victor Stepaniuc, președintele fracțiunii majoritare din Parlament, arăta în 2004 că aceasta se întemeiază pe „temelia istorică, etnolingvistică, politico-juridică multiseculară a poporului 50 moldovenesc și a statalității sale”. Iar guvernul „elaborează în prezent un program concret de măsuri reale în vederea realizării prevederilor Concepției, în plan educațional, editorial, al însușirii limbii moldovenești de către alolingvi, a afirmării valorilor noastre
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
mai important târg de pe malul Prutului între Iași și Galați, fapt sesizat de Ion Gugiuman în lucrarea lui capitală Depresiunea Huși (1943, 1959). Pe deasupra, nu doar o poartă a năvălirilor asiatice, ci și una a transhumanței, care a asigurat unitatea etnolingvistică, economică și culturală dintre Prut și Nistru cu ansamblul românității. Din aceste rațiuni domnitorii Moldovei, în frunte cu Ștefan cel Mare, au făcut din Huși centru domnesc și religios, pentru ca, la 1598, domnitorul Ieremia Movilă și mitropolitul Gheorghe Movilă, fratele
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vieții specifice a fiecărei categorii, cu evaluarea stadiului atins în cunoașterea speciilor, dar și a dimensiunilor repertoriului național, duc mai departe tradiția științifică instituită în cadrul școlii sociologice de la București, folosindu-se totodată și de perspectivele fecunde ale antropologiei culturale și etnolingvisticii. Probleme actuale în studierea culturii tradiționale (2000) adună studii mai vechi sau recente referitoare la necesitatea reluării investigațiilor monografice zonale și a publicării unora dintre cele realizate, dar mai ales la sistemul instrumentelor de cercetare: tipologiile bibliografice, corpusurile sau dicționarele-tezaur
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. O mare parte a romano-catolicilor din Gioseni sunt de origine ceangăiască (maghiară), vorbitori al vechiului dialect al grupului de grai ceangăn a limbii maghiare. Ca și în cazul altor comunități ceangăiești din Moldova, asimilația lor etnolingvistică s-a accelerat în ultimile decenii. În timpul cercetărilor lui Domokos Pál Péter, în anii '20, încă aproape toți catolicii din Gioseni au vorbit ungurește, deși în mare parte nu s-au declarat maghiari la recensământul din 1930 (doar 15% dintre
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
comnunist 34%, curentul liberal 26%, curentul social-democrat 18% și curentul creștin democrat 8,5% din voturi. Curentele liberal și creștin-democrat au în comun o atitudine pro-românească, dar nu neapărat pro-unionistă. Curentul social-democrat are o poziției ambiguă legată de chestiunea identitară etnolingvistică moldovenească. Cu toate că Partidul Comuniștilor continuă să dețină cel mai mare număr de primari (328 dintr-un total de 898 de mandate, adică aproximativ o treime), acesta este în scădere față de numărul de fotolii de primari din 2003 cu aproximativ 40
Alegeri locale în Republica Moldova, 2007 () [Corola-website/Science/307772_a_309101]
-
dintre exonimul „valah” și endonimul „român” în istoriografia străină și autohtonă. Documentele istorice conțin două grafii: "„român”" și "„rumân”". Până în secolul al XIX-lea ambele forme sunt folosite în mod nediferențiat, uneori chiar în cadrul aceluiași text. În Evul Mediu denumirea etnolingvistica "„rumân/român”" posedă și o semnificație socială, însemnând „om de rand”. Atunci când în secolul al XVII șerbia se extinde considerabil, printr-un proces sociolingvistic de diferențiere semantica, forma de răspândire mai largă „rumân” adopta semnificația de „șerb”, în timp ce formă, probabil
Etimologia termenilor român și România () [Corola-website/Science/310713_a_312042]
-
socială, însemnând „om de rand”. Atunci când în secolul al XVII șerbia se extinde considerabil, printr-un proces sociolingvistic de diferențiere semantica, forma de răspândire mai largă „rumân” adopta semnificația de „șerb”, în timp ce formă, probabil mai rară, „român” își păstrează semnificația etnolingvistica. După abolirea șerbiei de către Constantin Mavrocordat începând cu 1746, forma „rumân” tinde să dispară, fiind înlocuită treptat de forma „român”, care se stabilizează definitiv după 1830. Cel mai vechi indiciu cunoscut asupra unei denumiri geografice cu mențiunea „românesc” este conținuta
Etimologia termenilor român și România () [Corola-website/Science/310713_a_312042]
-
și Irtîș. Populația Hoardei de Aur era un amestec de populații vorbitoare de dialecte turcești și mongoli, dar și populații subjugate, de tip slav, iranic și fino-ugric. O parte însemnată din populația mongola s-a turcizat repede, pierzându-și identitatea etnolingvistica mongola. Numai aristocrația militară și-a păstrat tradițiile mongole și limba. Stăpânul suprem al Hoardei era hanul, ales de kurultai (sau "kuriltai"), dintre urmașii lui Bătu Han. Prim-ministrul era tot de etnie mongola, fiind numit "prințul prinților", ori "beqler-beq
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
etnice cu putere și influență în viața socio-economică și politică. Grupul dominant a fost aristocrația laică și ecleziastică de etnie maghiară. Alte grupuri importante au fost sașii, secuii și românii (sau vlahii - "Universitas Valachorum"), toate cu o bază etnică și etnolingvistică ("Universis nobilibus, Saxonibus, Syculis et Olachis"). Comitetul general ("congregatio generalis") al celor patru grupuri avea puteri legislative în Transilvania, dar uneori lua și măsuri care priveau ordinea în țară, relațiile dintre clasele privilegiate, chestiuni militare etc. Un punct de cotitură
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
având drept limită inferioară sec. II-I a.Chr. și limită superioară sec. VII-VIII p. Chr. Procesul etnogenezei românilor s-a început din momentul declanșării expansiunii civilizației române în Dacia și s-a sfârșit odată cu consolidarea daco-romanilor pe o bază etnolingvistica calitativ nouă. Factorii etnogenezei reprezintă elemente care determină caracterul noului popor. În dependența de condițiile istorice pot fi evidențiați diferiți factori ai etnogenezei. În cazul etnogenezei românilor rolul decisiv l-au avut doi factori de natură spirituală: romanitatea și creștinismul
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
vor păstra doar unele insule izolate în diferite regiuni ale peninsulei Balcanice. Finalizarea etnogenezei românilor. În sec. VII-VIII, În condițiile presiunii tot mai puternice din partea diferitelor popoare migratoare, la nord de Dunăre are loc un proces de generalizare etnoculturala și etnolingvistica a populației romanice. În acest context se finalizează procesul etnogenezei și profilării poporului român, popor nou cu trăsături distincte și originale. Apariția limbii române. Odată cu încheierea etnogenezei s-a finalizat și procesul formării limbii române, care a parcurs practic aceleași
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Prin exonim sau xenonim, (din termenul din limba greacă ἔξω, "éxō", "afară" ori ξένος-, "xénos", "străin" și ὄνομα, "ónoma", "nume"), se înțelege în etnolingvistică un nume care este dat unui grup etnic sau unui teritoriu geografic ocupat de un grup etnic de către cei din afara grupul etnic și care este recunoscut sau nu de către grupul însuși. Absolut similar, prin endonim sau autonim, (din termenul din
Exonim și endonim () [Corola-website/Science/328136_a_329465]