479 matches
-
sau în analiza psihologică a personajelor. Autorul stăpânește atât de mult narațiunea încât pare în același timp povestitor și ascultător. Originalitatea poveștilor lui Creangă constă în realismul atmosferei, în umanizarea elementelor fantastice și în restrângerea și localizarea întâmplărilor la spațiul etnologic al satului natal. Criticii literari consideră că basmele sunt originale mai ales prin limbajul popular. Astfel, Mihai Eminescu scria într-un articol despre poveștile lui Creangă că basmele au aceeași substructură, la toate popoarele, iar „ceea ce e original în basm
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
secțiunii Evidența monumentelor Istorice din cadrul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, vicepreședinte al CNMI, membru în Biroul CNMI. Între anii 2008-2014 a fost membru al Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Din 2012 este evaluator autorizat pentru bunuri culturale mobile etnologice. Din 2002 este conferențiar universitar/Istoria civilizației creștine. Din luna mai 2005 este director general al Muzeului Național al Satului: La concursul pentru ocuparea funcției de director general al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” au participat șase persoane, care
Paulina Popoiu () [Corola-website/Science/324765_a_326094]
-
precum și conferențiar universitar expert bunuri culturale etnografice/obiecte de cult și port popular.În perioada 2000-2002 a fost director al Direcției Muzee, Colecții, Arte Vizuale din Ministerul Culturii. Între 2004 și 2006 a fost secretar general al Asociației de Științe Etnologice din România. Din aprilie 2007 este și președintele Asociației Muzeelor în Aer Liber din România. Este membră cu drepturi depline în Asociația Muzeelor în Aer Liber din Europa. A depus și activitate didactică ca asistent, secretar științific, lector, lector colaborator
Paulina Popoiu () [Corola-website/Science/324765_a_326094]
-
El este trimis să îl găsească pe părintele Paul Duré, un teolog iezuit, arheolog, etnolog și discipol al lui Teilhard de Chardin, care a plecat cu patru ani în urmă pe planeta Hyperion pentru a înființa o stațiune de cercetări etnologice în Falie, unde se zvonește că ar trăi antica civilizație bikura. Hoyt găsește jurnalul lui Paul Duré, în care acesta povestește periplul său printre bikura. Bikura sunt infectați cu un parazit numit cruciform, care rămâne permanent încrustat în pieptul victimei
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
și studii științifice, ilustrând aria de acoperire a secțiilor muzeului. Începând din 1992 se editează revista "Studii și Comunicări de Artă și Arhitectură", din 1995 "Armonii Naturale", cuprinzând cercetari în domeniul științelor naturii, iar din 1999 "Zarandul", revistă de cercetări etnologice. Atelierul multimedia Kinema Ikon, înființat în 1970, editeaza, începând cu anul 1994, revista ntermedia, și produse hypermedia iar în anul 2003, a reprezentat România la Bienala de Artă Contemporană de la Veneția. La ora actuală, muzeul deține peste 125.000 piese
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
cei doi s-au schimbat o dată cu schimbarea viziunii politice a lui Macedonski, devenit din conservator, liberal. Astfel cei doi încep a-și servi reciproc "„grațiozități supărătoare de ordin aristocratic și chiar de ordin personalo-familiar”". Eminescu scria: Iar în articolul "Materialuri etnologice" publicat în "Timpul" la 8 aprilie 1882, Eminescu afirma: În urma articolelor "Naționalitate și cosmopolitism", din anul 1881, și "Materialuri etnologice", din 1882, Macedonski se plângea de atacurile repetate ale „confratelui” Eminescu, unele nesemnate, care-l acuzau de escrocherii și falsuri
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
a-și servi reciproc "„grațiozități supărătoare de ordin aristocratic și chiar de ordin personalo-familiar”". Eminescu scria: Iar în articolul "Materialuri etnologice" publicat în "Timpul" la 8 aprilie 1882, Eminescu afirma: În urma articolelor "Naționalitate și cosmopolitism", din anul 1881, și "Materialuri etnologice", din 1882, Macedonski se plângea de atacurile repetate ale „confratelui” Eminescu, unele nesemnate, care-l acuzau de escrocherii și falsuri în calitate de director de prefectură la Silistra Nouă, încă din anul 1879. Astfel, zece ani mai târziu, în anul 1892, poetul
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
de cel puțin un mileniu acolo unde trăiesc și azi. Unii lingviști aromâni din România, cum ar fi Matilda Caragiu-Marioțeanu susțin totuși că aromânii se află într-o criză de identitate întreținută de interferențele politice în domeniul cercetărilor filologice, istorice, etnologice și lingvistice. Aceste interferențe se manifestă prin teorii contradictorii și dispute între istoriografiile moderne ale diferitelor țări, impregnate de naționalisme. Acestea tind a demonstra o origine cât mai monoetnică și o întâietate cât mai timpurie a fiecărui popor în teritoriul
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
este un muzeu de istorie naturală. Are cel mai mare dinozaur montat din lume (un Giraffatitan) și o specie prezervată de pasăre timpurie, Archaeopteryx. În Dahlem, sunt diferite muzee ale artei și culturii mondiale, precum Muzeul de Artă Asiatică, Muzeul Etnologic, Muzeul Culturilor Europene, precum și Muzeul Aliaților (un muzeul al Războiului Rece) și Muzeul Brücke (un muzeu de artă). În Lichtenberg, în locul unde se afla fostul Minister pentru Securitatea Statului al Germaniei de Est "(Stasi)", se află Muzeul Stasi. Locul punctului
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
ea este ruga fierbinte și sfîșietoare, o implorație deznădăjduita, o muzică tînguitoare care redescoperă omul muritor: sublimul și eroarea coexista, materia folclorica e surdinizata, dar evidență. Această tulpina folclorica a unui baladesc „cultivat”, de un tardiv trubaduresc provoacă o revelație etnologica. Coborînd În arhaic, ecourile străvechimii se simt, potențînd efectul soteriologic. Formulelor de invocație, vechii tehnici a repetiției, rimelor simple, termenilor livrești li se alătură vocabulele arhaice (moldave, cu deosebire) și cuvintele „retezate”. Dar arhaismul sau este, Întîi, o stare de
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
aromâni marcanți din România, cum ar fi Matilda Caragiu-Marioțeanu, susțin tot mai frecvent că aromânii din România s-ar afla actualmente într-o criză de identitate profundă. Această criză este artificial întreținută de interferențele politice în domeniul cercetărilor filologice, istorice, etnologice și lingvistice, care se manifestă prin teorii contradictorii și dispute privind originea lor. Istoriografiile moderne, impregnate de naționalisme (vezi "O istorie sinceră a poporului român", de Florin Constantiniu), tind a demonstra o origine cât mai monoetnică și o întâietate cât
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
de la schit" - roman, Ed. Prier, Turnu Severin, 2004; -"Tagma mincinoșilor - "povestiri pescărești, Ed. Prier, Turnu Severin, 2006. Etnologie: -"Interpreți din Mehedinți," C.J.C.P. Mehedinți, Drobeta Turnu Severin, 2000; -"Spune, spune, moș bătrân -folclor literar din Mehedinți", Ed. MJM, Craiova, 2003; -"Repere etnologice mehedințene," Ed. MJM, Craiova, 2006; -"Tezaur folcloric „Izvorașul”. Balade și cântece din Mehedinți -"folclor literar, Editura Prier, Drobeta Turnu Severin, 2008; -"Nunta în Mehedinți," Ed. Fundației „Scrisul Românesc”, Craiova, 2010; -"Liliac de la Ponoare," în colaborare cu Pavel Ciobanu și Ilie
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
închiderea Expoziției de artă populară din Palatul Brukenthal, în anul 1990. Prin schimbarea paradigmei muzeale (de la un muzeu etnic la un muzeu multicultural al unei regiuni europene - Transilvania) și a concepției expoziționale (de la o expunere etnografică, monocoloră, la o expunere etnologică modernă, concepută diacronic și realizată interdisciplinar) muzeul pavilionar sibian vine să completeze oferta muzeului în aer liber ca muzeu național al civilizației populare tradiționale din România, sugerând formula ideală pentru muzeologia secolului al XXI-lea, angajată în evidențierea particularismului plurietnic
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
Ioan Cristea a întocmit în anul 1905 Cronica bisericii din Sitani, manuscris ce se păstrează în arhivele Episcopiei Ortodoxe Române din Oradea. Din cronica respectivă pot fi citate următoarele date foarte interesante atât din punct de vedere istoric, cât și etnologic: „Biserica s-a edificat în anul 1938 și se află în stare mediocră. S-a întemeiat prin chitorul Mihaiu Vinter. Biserica s-au sfințit în 1739, 16 februarie, aceste litere se află tăiete în lemn deasupra ușii, cu litere cirile
Biserica de lemn din Brătești () [Corola-website/Science/316792_a_318121]
-
Comunicări a Studenților Români în Istorie și Științe Socio-Umane, REPERE CULTURAL-ISTORICE EUROPENE, ediția a II-a, Iași, 13-15 mai 2005. 35. Rada VARGA - Locuri de cult ale zeilor taumaturgi în Dacia romană, p. 5-8. 36. Lucian-Valeriu LEFTER - Implicații istorice și etnologice ale ospățului funerar în Moldova (secolele XV-XVII), p. 9-15. 37. Mihai Gh. MÂRZA - Un pretendent la domnia Țării Moldovei: stolnicul Vasile Ceaurul (1717), p. 16-24. 38. Elena CHIRIȚOIU - Un manuscris românesc de la mănăstirea Râmeț. Istoria videniei unei femei pravoslavnică ce
Chronos (revistă) () [Corola-website/Science/305970_a_307299]
-
Rip van Winkle, din care efectuează zborul - revenind după o generație (șaisprezece ani) datorită dilatării temporale cauzate relativiste. Romanul prezintă viața lui Rocannon, un etnolog care o întâlnește pe Semley la muzeu. Mai târziu el va merge într-o misiune etnologică pe planeta ei, o lume care până în acel moment se aflase sub "embargou la explorare", pentru a proteja culturile native. El nu știe că pe planetă se află o bază a unui dușman al Ligii Tuturor Lumilor - o lume tânără
Lumea lui Rocannon () [Corola-website/Science/321421_a_322750]
-
Marx și Engel susțin că femeile se supun clasei conducătoare, ce le împinge spre un statut de cetățean de a doua clasa, atât în societate cât și în familie. După moartea lui Marx, Engels a folosit o serie de note etnologice scrise de Marx pentru a scrie cartea Originea familiei, proprietății private și a statului, ce examinează evoluția opresiunii față de femei drept un produs al dezvoltării societății bazată pe clasa și a familiei nucleu. Cartea oferă o perspectivă asupra supunerii femeii
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
și ale altor popoare turcice. În consecință, teoriile lui se bucură de popularitate în țările central asiatice. În august 2005, în capitala Tatarstanului, Kazan, a fost inaugurat un monument în memoria lui Gumiliov. Gumiliov nu și-a extins ecumenismul său etnologic și la evreii medievali, pe care îi considera o clasă urbană, internațională, parazitară, care i-ar fi dominat pe hazari și care, în schimb, i-au înrobit pe slavii timpurii ("jugul hazarilor"). El a înlocuit astfel termenul tradițional "jugul tătarilor
Lev Gumiliov () [Corola-website/Science/300423_a_301752]
-
Forum Foundation (Admiral Jeremiah Denton Foundation). În 2005 devine Doctor al Universității din București, specializarea etnologie și folclor (magna cum laude, 2005), cu teza “Folclorul detenției - Ideea de libertate în cultura tradițională românească”. Marian Munteanu a desfășurat activități de cercetare etnologică și folcloristică în regiunile Suceava, Neamț, Hunedoara, Timoc, Făgăraș, Vrancea - în ultimele două, în colective aflate sub coordonarea profesorului Mihai Pop. Din 1999 Marian Munteanu predă cursuri de etnologie, antropologie, folclor și istoria religiilor la Facultatea de Litere a Universității
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
ultimele două, în colective aflate sub coordonarea profesorului Mihai Pop. Din 1999 Marian Munteanu predă cursuri de etnologie, antropologie, folclor și istoria religiilor la Facultatea de Litere a Universității din București, în calitate de profesor asociat. Este membru al Asociației de Științe Etnologice din România (ASER) și editor al revistei de etnologie CERC (Cercetări Etnologice Românești Contemporane). De-a lungul timpului a lucrat ca expert în resurse umane și management la diferite firme de consultanță precum și în domeniul editorial. În ultimii ani ai
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
Marian Munteanu predă cursuri de etnologie, antropologie, folclor și istoria religiilor la Facultatea de Litere a Universității din București, în calitate de profesor asociat. Este membru al Asociației de Științe Etnologice din România (ASER) și editor al revistei de etnologie CERC (Cercetări Etnologice Românești Contemporane). De-a lungul timpului a lucrat ca expert în resurse umane și management la diferite firme de consultanță precum și în domeniul editorial. În ultimii ani ai regimului comunist inițiază activități de rezistență activă anticomunistă. Organizează grupuri de tineri
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
decembrie 2001 - ianuarie 2002 • Tache Papahagi, "Antologie aromânească", Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2008 • Nicolae Iorga, "Caracterul comun al instituțiilor din Sud-Estul Europei", Editura Valahia, București, 2008 (ediție îngrijită) • Dionisie Fotino, "Istoria Daciei", Editura Valahia, București, 2008 (ediție îngrijită) • "*** CERC - Cercetări Etnologice Românești Contemporane", Revistă de etnologie, 2005 - 2008 (ediții îngrijite) • Dr. Dragoș Nicolescu, "Morala medicului" (Tratat de etică medicală), Editura Valahia, București, 2006 (ediție îngrijită) • "Prea Fericitul Teoctist, Patriarhul românilor de pretutindeni", Euxinus, 2005 • Gavrilă Filichi, "Ziua a cincisprezecea" (15 Noiembrie
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
este o instituție de cultură al cărei scop este cercetarea, conservarea și promovarea publică a patrimoniului arheologic, istoric,etnologic și artistic al județului Caraș-Severin. Instituția își are locația în municipiul Reșița, reședința administrativă a județului Caraș-Severin, bulevardul Republicii, numărul 10. Muzeul reșițean este o instituție relativ tânără. În anul 1957, în cadrul uzinelor din localitate a luat ființă Comitetul pentru
Muzeul Banatului Montan () [Corola-website/Science/329642_a_330971]
-
Indias|Cartagena]] și pe călătoria de întoarcere [[Cuba]]. În ziua de 17 iulie 1759, Jacquin s-a întors aducând multe plante medicinale, folositoare ( de exemplu [[cacao]]) și otrăvitoare, decorative, etc. acestei sfere precum 50 de lăzi cu rarități botanice și etnologice înapoi la Viena. Această călătorie a fost începutul multor altor expediții care lau făcut pionier al botanicii austriece. În 1760 a scris prima sa carte de reputație internațională, "Enumeratio systematica plantarum quas in Insulis caribeis vicinaque Americes", care a inclus
Nikolaus Joseph von Jacquin () [Corola-website/Science/337404_a_338733]
-
asemenea, Institutul Osvaldo Cruz, dedicat cercetării medicale, precum și parcul Boa Vista (în traducere liberă: Belvedere), parte a grădinilor care adăposteau palatul imperial. După proclamarea republicii parcul a fost naționalizat, iar palatul a fost transformat în Muzeu Național, adăpostind exponate istorice, etnologice și arheologice. Zona de Vest este regiunea metropolitană cea mai îndepărtată de centrul orașului. Include cartierele Barra da Tijuca, Jacarepaguá, Campo Grande, Santa Cruz și Bangu. Barra da Tijuca rămâne o zonă de creștere rapidă, atrăgând în special sectorul mai
Rio de Janeiro () [Corola-website/Science/297877_a_299206]