478 matches
-
considerată necesară pentru ca individul să înțeleagă în totalitate transformarea care a avut loc. Autoarea volumului, Mirella Ferrera, subliniază și ilustrează cu fermitate această dimensiune “transformantă” a culturii pentru a contrazice opinia destul de răspândită că “grupurile interesante din punct de vedere etnologic ar fi “imobile” - adică suspendate în timp și în lumi închise, izolate, - sau, și mai grav, că ele ar fi “primitive”. Părem a ne menține acest punct de vedere ca pe un suport al dorinței noastre disperate de a ne
Mirella Ferrera: Populaţii ale lumii. Cronică, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339273_a_340602]
-
popor nu e mai vorbitoare decât un zapis oarecare sau o stelă funerară? Nașterea unui popor e un miracol, negreșit, precum miracol e orice naștere, chiar a ultimei gângănii. De aceea începuturile tututor popoarelor sunt învăluite în negura legendelor. Chimia etnologică n’a ajuns și nici nu va reuși să pătrundă și să fixeze într’o formulă cu repetițje misterul formației unui popor nou din două sau mai multe vechi. Dacă s’ar fi descoperit rețeta, în vremurile acestea de produse
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
Classic”, București, 2010 Antologia prozei scurte Transilvane actuale, Ovidiu Pecican, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010 Clauza poeziei cele mai favorizate în lirica maramureșeană și basarabeană contemporană, Igor Ursenco, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010 O Antologie a Poeziei maramureșene, Nicolae Păuna, Scheianu Editura Etnologică, 2010 Ulmeni - Cuvânt zidit în vitralii, Volum antologic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2010 Caietele Balcanica, Biblioteca Județeana „Panait Istrati”, Brăila, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Galați - Brăila, 2010 Interviuri, Daniela Sitar-Taur, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2010 Bookătăria de texte & imagini, Clubul ilustratorilor
FLORICA BUD de FLORICA BUD în ediţia nr. 183 din 02 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341657_a_342986]
-
Părintele Bălașa scrie cu convingerea că dacii n-au pierit, ci, dimpotrivă, s-au dezvoltat de-a lungul istoriei ca un popor măreț, cu notabile realizări în toate domeniile de activitate. Își susține tezele cu nenumărate dovezi documentare, arheologice, lingvistice, etnologice. Poate unele dintre ideile sale vor fi contestate de anumiți cercetători, dar, cu siguranță, de multe va trebui să se țină seamă în istoriografia românească viitoare. Bătrânul istoric nu se sfiește să răstoarne statui, să atace teze care păreau de
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
care a fost recunoscut internațional și trimis UNESCO în Tibet și Nepal, unde a studiat, timp de peste cinci ani plantele medicinale locale, care constitue acolo baza tratamentelor medicale. Din păcate, studiile lui Ovidu Bojor, au fost popula- rizate mai mult etnologic, mediatic, fără consecințe comerciale. Studiile și recomandările medicale ale lui Ovidiu Bojor au fost prezentate în cartea Pledoarie pentru viață, apărută în 1998 și reeditată în 2002 și 2014, ce poate fi accesată online de iubitorii tratamentelor fitoterapice . Referință Bibliografică
PLANTA, O CHINEZUȚĂ ȘI PREMIUL NOBEL de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344132_a_345461]
-
schimbare și atitudinea inginerului de a oferi o viață mai bună îi determină pe țărani să capete glas. De aici și titlul romanului ,, Lumea are glas”. Chiar dacă romanul are pe alocuri, unele exprimări brutale, este plăcut prin tema, prin imaginile etnologice deosebite și prin perspectiva prezentării umane a regimului comunist aflat la începuturi. Referință Bibliografică: O lume uitata-Lumea romanului ,, Lumea are glas a scriitorului Octavian Voicu / Maria Burcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2296, Anul VII, 14 aprilie 2017. Drepturi
O LUME UITATA-LUMEA ROMANULUI ,,LUMEA ARE GLAS A SCRIITORULUI OCTAVIAN VOICU de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381493_a_382822]
-
de înaltă cultură și dorință continuă de a cunoaște, în paginile cărora s-au găsit, abia după 13 ani de la moartea sa, minunatele culegeri de creații populare, între care și basmele citate în rândurile de mai jos, cât și însemnări etnologice. 2. Motivarea sensului culegerii basmului popular în cadrul programului „Orientul” Motto: Literatura populară nici nu se poate numi altceva decât cugetarea și productele fanteziei poporului însuși care devin literatură în momentul în care se produc prin scriere, sau produceri a clasei
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
a comparațiilor de natură populară: ”- Măi femeie, tot o moarte-am să mor, ian să mă duc eu în pădurea ceea, să văd ce-oi găsi acolo.” (M.Eminescu, 2010:217). Eminescu își particularizează, în aceste lucrări de o bogăție etnologică semnificativă, doar scrierea corectă, după regulile gramaticii limbii literare, a tuturor cuvintelor și expresiilor populare, însă le păstrează autenticitatea: ”Împăratul, când a auzit așa, strașnic s-o mâniat ș-o gătat oștire să se ducă cu război asupra lui. Împăratul
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
frumoasa fără corp, Poveste Dochiei și ursitoarele, Ursitoarele, Mușatin și codrul, Dragoș Vodă cel Bătrân, Peste codri sta cetatea, Codrul, măria ta, Doină, doină, greu îmi cazi.” Caietele eminesciene, care se păstrează la Biblioteca Academiei Române, stau mărtuie multora dintre preocupările etnologice(12) ale marelui ”luceafăr al poeziei românești”. Răsfoindu-le, vom observa interesul ambițios al tânărului Eminescu de a competiționa cu deja cunoscutul, în vremea aceea, a culegătorului de artă populară, Vasile Alecsandri. Tânăr fiind, a explorat, cu un patriotism și
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
fantasticul înlesnindu-i posibilitatea învingerii maleficului prin toate mijloacele de existență ale acțiunii fabulatoare a basmului. Mihai Eminescu a cules basmul atât ca dorință de antologizare a acestor creații populare ca valori ale patrimoniului cultural național, cât și ca documente etnologice personale, de inspirație și studiu continuu, în care antropologia studierii caracterului conștientiza, în compoziția eminesciană, modul de viață și de așezare a personajelor în sistemul vital al satului, localizarea țăranului român din Moldova și definirea lui ca parte din întregul
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
are un rol bine desemnat în conștiința exprimării valorilor la țăranul agresat de toate activitățile dure ale întreținerii sale existențiale, definit elevat ca un concept exprimativ ”... în obiceiurile populare Suport lemn, formă circulară într-o formulare proprie - întrucât în literatura etnologică tema este inedită - ca model organizat al comportamentului la o anumită poziție a individului într-un ansamblu interacțional, socialmente instituit, vehiculând un cumul de limbaje care servesc în globalitatea lor unor funcții bine articulate” (Anuar IEF CB, 1992:55). Baciul
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
explicativ al Limbi Române, (1974), Editura Academiei Române, București. Monitorul Oficial, (1891), nr.39, 23 mai - 4 iunie, București. Anania, Valeriu Bartolomeu, (2011), Biblia cu ilustrații, vol.I, Editura Litera, București. Cojocaru, Nicoale, (2008), Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români, Editura Etnologică, București. Manuilă, Sabin, (1943), Indicatorul localităților din România, Imprimeria Institutului Statistic, București. Vulcănescu, Romulus, (1978), Mitologie română, Editura Academiei Române, București. The house as geometric shape, spiritual space and place of family confidences of Goruni village Abstract It was a law
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
Festival de Jazz și Muzică Etno, dar și numeroase reuniuni cultural-științifice, mese rotunde, consfătuirii pe teme istorice, literare, folclorice, dezbateri despre limba română și instruirea în limba maternă în școlile de stat, deosebit de agreate fiind și numeroasele competiții: gastronomice, etnografice, etnologice, expozițiile cu nestemate din lăzile de zestre, alegerea celor mai frumoase costume naționale, ii și ciupage, alegerea celei mai frumoase românce la Competiția Națională ,,Românca - Miss Serbia“ și a celei mai frumoase românce participante la Festivalul Internațional ,,Joc Românesc“. - Este
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
ca a unor idealuri naționale, iată ceea ce dovedește o duplicitate și de inimă și de minte care n-are seamăn în lume. Aceste calități numai românești nu sânt De facto se află între noi, dar avem o sumă de cuvinte etnologice pentru a tăgădui romînitatea lor. După opiniunea noastră, ceea ce e ferment roșu în țară sânt acei străini colonizați în secolul trecut cari n-au avut timpul necesar sau n-au fost în stare de a-și adapta caracterul lor moștenit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lupta între doi lei ce se înghit reciproc, încît și de la unul și de la altul nu rămâne decât coada. Într-adevăr, daca ne uităm la sârbi, îi vedem despărțiți în două tabere, nu tocmai simpatice una alteia, poate din cauze etnologice chiar. Serbia ar dori, în adevăr, să adune sub sine pe toți cei de-o rasă, sub coroana familiei Obrenovici; însă lucrarea sa în această direcțiune se împiedecă de aspirațiunea Muntenegrului, care reclamă pentru sine același rol. Familia princiară Nieguș
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
popor stricat piere. Ceea ce am zis noi prin formula de mai sus nu e așadar un sfat, cum crede "Romînul", ci o imputare că Domnul cugeta, în adevăr la mănținerea expresiei geografice a țării, dar îngăduie coruperea sistematică a ființei etnologice a poporului. Când nulitățile se distrag de la ocupațiunile lor pentru a se face demnitari ai statului se naște în societatea întreagă tendința câștigului fără merit și fără muncă, a câștigului prin participarea la conspirații de ex., și astfel, ciocoindu-se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
doua oară că l-a trădat fiind de strajă, acela nu poate decât să fi pierdut orice speranță în viitorul acelui popor și să fi visând cel mult la mănținerea expresiei geografice pe harta Europei, nu însă la existența unității etnologice care-o locuiește. Noi nu tăgăduim Domnului dreptul de-a ierta trecutul a o seamă din supușii săi; numai nu trebuie să uite acel trecut și mai cu seamă nu trebuie să-l recompenseze. [ 30 decembrie 1880] DESPRE SITUAȚIA POLITICĂ
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
apă dulce" și răsună Carpații cărunți de vocea română: Noi Suntem!..."11. Credem, așadar, că Someșul-Sătmarul va fi revenit mereu în discuțiile celor doi prieteni la Viena (I. Slavici va fi aici din 1869-1871), iar Eminescu va nota în Materiale etnologice fără falsă modestie: "Întâmplarea m-a făcut ca, din copilărie încă, să cunosc poporul român, din apele Nistrului începând, în cruciș și-n curmeziș, pîn-în Tisa și-n Dunăre" (Timpul, 8 aprilie, 1882). Relatărilor de la fața locului făcute de I.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ținutul Sătmarului revine în articolele lui M. Eminescu. Anul 1882 este cel mai bogat în exemplificări: "...Azi limba este una de la Satmar până în Cetatea Albă de lângă Nistru, de la Hotin până în Granița militară, azi datina e una, rasa e una și etnologic e unul și același popor, care nu mai doarme somnul pământului și al veacurilor..."17 Sau: "...În adevăr trebuințele economice ale poporului nostru sunt unele și aceleași pretutindenea: același port la Sătmar ca și-n Moldova.18 Toate aceste consemnări
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Serre, Nice Pommier, Eduard, 1986, „Versailles, l’image du souverain”, În Pierre Nora (coord.), Les lieux de la mémoire: La Nation, Gallimard, Paris Pop Mihai, 1998, Folclor românesc, Grai și Suflet, București Pop, Mihai, 1976, Obiceiuri tradiționale românești, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice, București Post, Paul, 1996, „The Modern Pilgrim: A Christian Ritual Between Tradition and Post-Modernity”, În Elizondo, Virgilio; Freyne, Sean (coord.), 1996, Pilgrimage, SCM Press, Londra Pouchelle, Marie Christine, 1983, „Sentiment réligieux et show business: Claude François, objet de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În ianuarie 1990, fondează revista „Arhitext”; publică aici, ca și în „Arhitectură” și „Revista de istorie și teorie literară”, eseuri și critica literară. Arhitect în mai multe agenții de arhitectură și decorațiuni interioare, face un doctorat în antropologie socială și etnologica la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris și altul în știință religiilor (1996-2000) la École Pratique des Hautes Études, tot la Paris, susținut cu teza La Pierre Dieu. Espace et matière dans leș traités alchimiques de la fin
DRAGAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286844_a_288173]
-
frescă mitologică, București, 1983; Lucia Cireș, Funcția funebră a colindatului, ALIL, seria B, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Petru Caraman, Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, îngr. și postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Constantin Brăiloiu, Sabina Ispas, Sub aripa cerului. Comentarii etnologice asupra colindei și colindatului, București, 1998; Vasile V. Filip, Universul colindelor românești (În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică), București, 1999; Ilie Moise, Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Sibiu, 1999; Ion Taloș, Câteva considerații asupra colindatului și colindelor
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Universității din Timișoara. Obține titlul de doctor în litere cu lucrarea Ethosul folcloric, sistem deschis (1978). A condus cercul și arhiva de folclor a Universității din Timișoara, a îndrumat ansamblurile folclorice „Timișul”, „Doina Timișului”, „Datina” și a realizat numeroase filme etnologice. Debutează cu volumul Ethosul folcloric, sistem deschis (1980; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor). Ca și în cursul universitar Folclor și etnologie. Conexiuni (1987) sau în volumul Existența ca întemeiere (1989), autorul dovedește interes pentru modalitățile noi de abordare a
CREŢU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
-
volumul Ethosul folcloric, sistem deschis (1980; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor). Ca și în cursul universitar Folclor și etnologie. Conexiuni (1987) sau în volumul Existența ca întemeiere (1989), autorul dovedește interes pentru modalitățile noi de abordare a folclorului (structuralism etnologic, semiotica folclorului, hermeneutica simbolului etc.), precum și deschidere spre interdisciplinaritate, el propunând un demers antropofilosofic. C. pornește de la ideea că mentalitatea tradițională românească își cristalizează un echilibru al vieții instituționalizând ca măsură a existenței buna-cuviință, acel comportament ritual care oferă fiecărui
CREŢU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
-
de specialitate, cartea lui Nicolae Petrescu, Primitivii (1944), fiind doar un exemplu în această privință. Totemism românesc este, în cea mai mare parte, o exegeză a unor ritualuri, rituri, obiceiuri și sărbători populare, totemul dobândind în concepția autoarei o accepțiune etnologică. Titlul cărții trebuie înțeles deci în accepțiunea lui metaforică, studiul fiind de fapt închinat strămoșilor și cultului lor, definindu-se astfel ca unul de istoria culturii. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979; Fețele destinului
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]