924 matches
-
indiferent de profilul liceului: 2 ore de Religie (Teologie dogmatică ortodoxă, Viețile sfinților, Istoria Bisericii românești), 3 ore de Istorie a României, o oră de Istorie universală, 2 ore de Literatura română, o oră de Literatură universală, o oră de Etnologie și folclor românesc, o oră de Teoria muzicii, o oră de Istoria Artei (pictură, sculptură, arhitectură, teatru, film), precum și 3 ore de Educație fizică și Sport; Copiilor de alte religii sau confesiuni decât Ortodoxia le este asigurat, prin lege, dreptul
PARTEA 3/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384775_a_386104]
-
acolo?‘» De ce am intitulat însemnările de față HARTA ȚINUTULUI CARAGIALE? Să ne imaginăm universul Operei scriitorului sub forma unei hărți care consemnează și oferă, în același timp, informații de geografie fizică, economică, demografică, de sociologie, mitologie, mentalități și moravuri, de etnologie și câte încă altele: cine s-ar încumeta să «citească» o asemenea hartă în absența unui... profesor și a unei legende minuțios și limpede alcătuite?! Ei bine, Marin Bucur se dovedește a fi profesorul ideal, iar lucrarea pe care ne-
Harta ținutului Caragiale by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13510_a_14835]
-
Timișoarei“ de Walter Konschitzky, lucrările fiind expuse pe simezele Galeriei Triade (Calea Martirilor 51/45). Lucrări ale aceluiași autor, pe aceeași tematică, pot fi admirate și la Centrul Cultural German (str. A. Pacha nr. 2). Walther Konschitzky este specialist în etnologie și istoria culturii, născut la Bacova, dar actualmente trăitor la München, Germania. Fotografiile înfățișează porți ale mai multor imobile din Timișoara, intrări către tărâmuri de poveste. „De 25 de ani mă ocup de aceste porți, iar una dintre cele mai
Agenda2005-41-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284286_a_285615]
-
Poposind în capitala Gabonului, Libreville, alături de soțul său Jean, al fetiței lor Cleopatra cu pielea creolă, produsul dragostei lor, prozatoarea cu multe acumulări livrești reușește să ne introducă într-o lume originală prin felul de a se raporta la antropologie, etnologie, tradiții, folclor, mentalități, lingvistică și legile ei de dezvoltare în funcție de familii și triburi, chiar se face vorbire și de arheologie. Ajuns în mediul său, Jean din tânărul manierat și cu bun simț, caracter ce a atras-o pe Olimpia, devine
IOANA HEIDEL: „MI-A PLĂCUT CULOAREA” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384830_a_386159]
-
Soarele și Luna, 1988; Folclor din satele de pe Burdea, 1994; Cultul grâului și al pâinii la români, 1997; Reporter în stepa tranziției sau zece prilejuri de deontologie, 2003; Semioză și deictica semnului în credințele românești, 2006; Studii și articole de etnologie, 2007; Homo Moralis. Mari paradigme etice și etosul românesc, 2008; Spiritul pendulator. Eseurile de la Stuttgart, I, 2010; Solemnitatea ignoranței. Eseurile de la Stuttgart, II, 2012; Iordan Datcu sau a trăi printre și pentru cărți, 2012; Lecturi intermitente, 2013; Crepuscul la Ullervad
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
Munților Apuseni și este o figură marcantă, mai ales că este foarte tânăr și dorește să ducă mai departe tradiția populară zonală. Impresionate sunt cercetările domniei sale în acest domeniu pentru că trebuie să menționez faptul că este absolvent al secției de etnologie din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității ,,Babeș-Bolyai”, după terminarea facultății, s-a înscris la masterat, la secția „Istoria și socio-antropologia epocii moderne” a Universitătății Babeș-Bolyai și la departamentul de Studii Sud - Est Europene „Südosteuropastudien” Friedrich Schiller Universität din
MICA UNIRE SĂRBĂTORITĂ ÎN CADRUL CERCULUL CULTURAL ROMÂNO-AUSTRIAC UNIREA [Corola-blog/BlogPost/93047_a_94339]
-
Ion Taloș este, așa cum afirma despre Eminescu Tudor Arghezi, ,,ca și cum ai strigă într-o peșteră vastă” - e imposibil să nu ajungă înapoi ecoul numeroaselor studii și articole, monografii și bibliografii, ediții, referate și comunicări științifice, traduceri și interviuri, fără de care etnologia românească ar fi ,,măi altfel și mai săracă”. Totuși, am ales să vorbim - acum și aici - deocamdată în șoaptă, discret, așa cum nu numai savantul, ci și omul Ion Taloș persistă în memoria colaboratorilor, a discipolilor, a marilor prieteni (printre care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
Alină Branda, Ion Cuceu, Editura Fundației pentru Studii Europene, Editura Mega, Cluj-Napoca). Discipol al lui Ion Mușlea, care vedea de timpuriu în el ,,unul dintre cei mai dotați cercetători ai folclorului nostru”, Ion Taloș reprezintă unul dintre reperele esențiale pentru etnologia românească și europeană, contribuind decisiv la fixarea unor teme, la trasarea unor căi de investigare a folclorului nostru în context balcanic, elaborând studii-reper fără de care nu va putea fi întreprinsă, de acum înainte, nicio altă cercetare temeinică în științele etnologice
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
fără de care nu va putea fi întreprinsă, de acum înainte, nicio altă cercetare temeinică în științele etnologice. Semnând în prestigioase antologii (The Encyclopedia of Religion, sub baghetă lui Mircea Eliade, de exemplu), coordonând grupul de cercetare academică de la Cluj, predând etnologie la Köln ori făcând serioase investigații de teren în Banat, numele lui Ion Taloș va rămâne în istoria etnologiei românești legat cu precădere de tema jertfei zidirii, pe care a consacrat-o prin studiile referențiale din 1970 (Jertfă zidirii în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
prestigioase antologii (The Encyclopedia of Religion, sub baghetă lui Mircea Eliade, de exemplu), coordonând grupul de cercetare academică de la Cluj, predând etnologie la Köln ori făcând serioase investigații de teren în Banat, numele lui Ion Taloș va rămâne în istoria etnologiei românești legat cu precădere de tema jertfei zidirii, pe care a consacrat-o prin studiile referențiale din 1970 (Jertfă zidirii în obiceiurile și legendele europene) și 1973/1979 (Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european, vol.I-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
alt mare colos al folcloristicii românești, Constantin Brăiloiu, care îi fusese profesor și căruia doamna Emilia Comișel i-a rămas un credincios discipol până ce a trecut în pulberea de stele. Noi, grupa ei de studenți, împreună cu cercetători de la Institutul de Etnologie și Folclor „Constantin Brăiloiu” și cu profesori și cadre de la Institutul de Dialectologie am făcut deplasări în nordul Dobrogei, în județul Tulcea. Cu niște magnetofoane care cântăreau vreo unsprezece kilograme (Tesla B1, cu benzi de celuloid) am colindat cu sacul
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
că mesajul cel mai important al cărții se adresează „fiilor neamului românesc”, vizând „o aprofundare teologică a iubirii divin-umane, care nu poate fi decât euharistică” (p. 5 și 8-9). Prima parte a cărții integrează metoda abordată de autor în studiul etnologiei contemporane. Sunt depășite rând pe rând orientările naturaliste, pozitiviste și empiriste, ca și cele idealiste, axiologice și voluntariste, pentru a fi promovată o viziune transcedentală în definirea etnicului. Relevantă este perspectiva spiritualității ortodoxe, cea care are în vedere viziunea dualistă
PREOT ILIE MOLDOVAN, ÎN HRISTOS ŞI ÎN BISERICĂ: IUBIREA EUHARISTICĂ GENERATOARE DE VIAŢĂ ŞI DESTIN ROMÂNESC, COLECŢIA LOGOS ŞI SYMBOL, SERIA ETHNOS, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA I de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/361184_a_362513]
-
patru au fondat revista Rânduiala, care a apărut trimestrial timp de trei ani. Tot în anul 1935, Ernest Bernea a fost numit conferențiar la catedra de antropogeografie a lui Simion Mehedinți, unde a predat sociologie comparată și primul curs de etnologie din România, până în anul 1940. Rânduiala, revistă de atitudine culturală și politică, a găzduit semnături importante ale vremii ca Lucian Blaga, Radu Gyr și Haig Acterian. Gruparea de la Rânduiala s-a încadrat în tendințele epocii de a întrupa idealul „tinereți
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
un suflet pătruns de intuiții esențiale, Ernest Bernea arată că asemenea distincții automate nu reflectă în mod obligatoriu realitatea: “Raportul teoretic între religie și magie, spune Ernest Bernea, este o problemă centrală, astăzi devenită clasică în domeniul sociologiei religioase și etnologiei ... În sat, lucrurile sunt vii; faptele au o stare și un rost propriu, într-un întreg organic. Cu deosebire în câmpul religiei și magiei, această afirmație este întemeiată ... Există în viața spirituală a satului o seamă de fapte de o
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
trecere, Editura Polirom, Iași, p.200. Ghinoiu, Ion, (2003), Atlasul etnografic român, Editura Academiei și Editura Monitorul Oficial, București, p.296. Morariu, Leca, (1983), De la noi. Povești, poezii și cimilituri populare, Editura Minerva, București, p.186. Mureșanu, Ștefan, Lucian, (2011), Etnologie și folclor - studii, Editura Victor, București, p.296. Muthu, Mircea, (1996), Călcâiul lui Delacroix, București, Editura Libra, p.168. Tatomirescu, Ion, Pachia, (2001), Istoria religiilor, vol. I (Din paleolitic / neolitic, prin Zalmoxianism, până în Creștinismul Cosmic al Valahilor / Dacoromânilor), Timișoara, Editura
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
M. Sadoveanu, G. Călinescu, Pamfil Șeicaru, Ovidiu Papadima, Theodor T. Burada ș. a.), el nu s-a cantonat doar în teritoriul literaturii culte, nici numai în cel al culturii scrise; și l-a apropriat și pe cel al literaturii populare, cu etnologie și etnografie cu tot. Activitatea lui scriptică e dublată de una de promovare și stimulare a culturii, materializată îndeosebi într-o susținuta producție editorial de ținută. Cele trei edituri ale sale, „Saeculum I. O“, „Vestala“ și „Saeculum vizual“ (n.a. la
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
datină de țară” cu TVM iar în 1997 participă la o serată de creație cu genericul „Secunda care sînt eu” organizată în cadrul Festivalului de muzică folk „Galbenă gutuie”.Din 1999 pînă în 2006 este redactor prezentator al emisiunilor săptămânale de etnologie și muzică populară „Ethnos” și „Du-te, dor, pe la izvor”la Radio Antena C, Chișinău. În 2008 activează ca producător al emisiunii de folclor „Ethnos” la DTV, Chișinău, Moldova. Din 2010 până în 2012 este referent principal la cultură, știință și
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
În 2008 activează ca producător al emisiunii de folclor „Ethnos” la DTV, Chișinău, Moldova. Din 2010 până în 2012 este referent principal la cultură, știință și învățământ în Aparatul Președintelui Republicii Moldova, apoi, din 2012 funcționează ca redactor prezentator al emisiunii de etnologie „Dor de izvor” la Radio România Chișinău.Toată activitatea sa artistică este fundamentată de nenumărate expediții folclorice în Basarabia, Ucraina, România și Iugoslavia, precum și de participarea la diverse manifestări științifice din aceste țări. Nu de mică elevație artistică sunt turneele
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
care au influențat acceptarea acelor cutume, a aflării și datării cu mai multă exactitate a existențialului în cultura tradițiilor strămoșilor noștri. Nu vom ignora nici ipoteza etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt, dragobete, ar avea originea din limba tracă, iar etimologia lui ar putea distribui următoarea explicație: cuvântul trago, de origine dacă, a
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
și literatura veche (2003), adună și siste �matizează toate știrile și documentele privind relația poetului cu „scripturile bătrâne", dar și trecerea lui prin aceste locuri. Cercetarea din Toponomia Țării Loviștei (2001) se află la con �fluența istoriei cu lingvistica și etnologia. Autorul pune statornic în evidență contribuția locală la formarea, perpetua �rea, îmbogățirea și înnoirea tezaurului lexical al limbii române.Opera: Tipografi și tipografii (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1973; Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), Craiova, 1981; Drumuri pe Olt, București, 1983
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
comun, ne făceau să deslușim fiindul. Într-o seară cețoasă a lunii ianuarie 2012 mă întoarcem grăbit spre casă pentru a-mi depăna momentele plăcute, pe care le trăisem la una dintre sesiunile științifice ale facultății la care predam, pe lângă etnologie și folclor, antropologie culturală și ... mitologie. În mijlocul de transport în care mă aflam, se apropie de mine un bătrânel uscățiv, înalt și aplecat de umeri. Își apropie gura de urechea mea șoptindu-mi: Păreți îngândurat însă, după cum observ eu, gândurile
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
-
vedea statul independent dintr-o perespectivă istorică. Colecțiile au fost aduse la Palatul Industrial, acum aripa stângă a Muzeului Regal de Arte Frumoase din Belgia. Instituția a devenit mai târziu cunoscută sub numele de Muzeul Regal de Armuri, Antichități și Etnologie. Colecțiile sale au fost mutate la Porte de Hal, iar atunci când Porte de Hal a devenit neîncăpător pentru a găzdui numărul tot mai mare al exponatelor, s-a decis separarea colecțiilor. Sub conducerea noului șef conservator Eugène Van Overloop, obiectele
CINQUANTENAIRE – MUZEUL REGAL DE ARTĂ ŞI ISTORIE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355363_a_356692]
-
Eu am optat să mă îndrept spre presă. Nu știu dacă aș avea răbdare cu copiii. Cu toate că uneori nu mai am răbdare nici în presă. Visez să mă îndrept spre cercetarea tradițiilor. În acest sens fac și un masterat în etnologie. Da, mi-ar plăcea să aflu mai multe despre țăranul român, lucruri pe care să le arhivez pentru generațiile următoare. Avem tradiții cu care putem să ne fălim întregii lumi. Ar trebui să îngenunchiem în fața țăranului. Mă deranjează când unii
TAINA SCRISULUI (24) – SCRIU PRECUM RESPIR... de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355058_a_356387]
-
promovare a scrisului vom fi oameni fericiți. Până atunci ne pierdem în anonimatul provincial. Am pus accentul pe proza jurnalistică, mai puțin abordată la Bistrița, însă bine receptată de critica de specialitate din capitală. Nu am uitat de cărțile de etnologie, cu care merg în paralel. Sunt un tip al contrariilor, iubesc presa, de care nu m-aș despărți, iubesc atât creionul și izul cernelii, dar și sticla. Lucrez așadar și în presa scrisă, dar și în televiziune. Iubesc tradițiile cărora
TAINA SCRISULUI (24) – SCRIU PRECUM RESPIR... de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355058_a_356387]
-
urmează ceva? A:B.: - (râzând!) - Încă nu m-am hotărât! Dar, dacă aș avea timpul necesar (și totuși sper să-l am în viitorul nu foarte depărtat) să știți că m-aș înscrie la o școală doctorală, evident tot pe etnologie și folclor. Încă nu am ,,studiat” în amănunt acest proiect, (e deocamdată un vis). Rămâne de văzut ce ne aduce viitorul, cum vom sta cu banii, cu resursele, cu bugetul? Dar, mai vorbim, despre acestea. Azi am alte priorități, sincer
I.J.J. MARAMURES (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345935_a_347264]