111 matches
-
Posibilitatea unei Îmbogățiri culturale reciproce este o idee de dată recentă, la apariția căreia au contribuit interdependența economiilor și fluxurile emigrațiilor. Indiferent dacă ne bazăm pe o teorie a „câmpurilor”, ne situăm Într-o perspectivă interacționistă sau aderăm la postulatele etnometodologiei, ar mai fi de menționat o mulțime de teme de discuție. Să semnalăm În special studierea stilurilor de viață și a tipurilor de sociabilitate, analiza impactului mass-media și a determinanților creației artistice, dezbaterile asupra relativismului și etnicității sau asupra mondializării
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a dobândit o extindere pluridisciplinară (Seca, 2001). Dacă istoricii, sociologii, psihologii, geografii, antropologii, economiștii și alți specialiști folosesc În lucrările lor, În mod explicit, prin sinonimie sau metonimie (mentalitate, cultură, sistem de opinii, de semne sau discursiv, mod de viață, etnometodologie, univers semiotic etc.), referințe din domeniul RS, motivul este că acestea nu constituie doar o teorie, ci fenomene și cristalizări reperabile În materialitatea arhivelor, monumentelor, transcrierilor tranzacțiilor verbale (discursuri, dialoguri, talk shows, dezbateri publice), a creațiilor artistice, științifice, culturale sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aplicare a unei logici de tip contractual, bazată pe concesii reciproce), psihologie (reflecție asupra noțiunii de identitate și luarea În considerare a modalităților, atât subiective, cât și obiective, atât interne, cât și externe etc.). Termenul este utilizat curent și de către etnometodologi și se referă la interacțiunile dintre grupuri și indivizi prin intermediul a diverse procese, relaționale sau biografice. ν Aceste procese, așa cum bine au arătat Jean Remy și Liliane Voyé (reluând astfel preceptele Școlii de la Chicago), nu se limitează la negociere și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tehnică sociologică sau psihologică, alături de cea lingvistică. V. conținut, analiză a discursului. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; PAYNE-BARBERA 2004; ROVENȚA- FRUMUȘANI 2004; VARO - LINARES 2004. DH ANALIZĂ A CONVERSAȚIEI. Numită și analiză conversațională, noțiunea a fost definită și descrisă în cadrul etnometodologiei, curent de gîndire promovat în cercetarea americană a științelor sociale, după 1970, prin contribuția lui H. Sacks, E. Schlegloff, G. Jefferson ș. a. Deși nu este întotdeauna admisă ca fiind o componentă a analizei discursului, analiza conversației nu se poate realiza
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lume și de a oferi o viziune despre lume, determinată de contextul cultural. C. Lévi-Strauss folosește expresia divizare conceptuală a lumii, avînd între predecesori pe lingviștii americani Benjamin Lee Whorf și Edward Sapir. De aici a evoluat perspectiva oferită de etnometodologie, unde noțiunea "categorizare" urmărește să explice de ce participanții la o situație ajung să clasifice într-o manieră apropiată. De altfel, încă din Antichitate, s-a constatat că spiritul reflectă realitatea, care capătă astfel o reprezentare internă în cadrul căreia elementele ei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
element al realității. Prin urmare, aceasta este o categorizare individualizantă, diferită de cea transferabilă la mai mulți referenți a numelui comun, și constituie modul de semnificare al numelui propriu, iar nominația conferă statutul de individ prin ea însăși. V. definiție, etnometodologie, praxem. BENVENISTE 1966; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004. RN CÎMP. Deși element al limbii generale cu o semnificație foarte concretă, cuvîntul cîmp, însoțit de determinări, are o mare întrebuinațare în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o dată cu dezvoltarea abordării pragmatice. Cei mai mulți lingviști admit astăzi importanța contextului și recunosc că limbajul este un fenomen social cu două aspecte: el este determinat de contextul social și este, în același timp, o practică socială în sine. V. cadru, cotext, etnometodologie, pragmatică. GOFFMAN 1966; DURANTI - GOODWIN 1992; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. MT CONTEXTUALIZARE. Prin lucrările de sociolingvistică ale lui John Gumperz, care au pus în evidență funcțiile comunicative ale variabilității lingvistice, s-a adus în atenție contextualizarea ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
instituțional de defășurare. Conversația a dobîndit statutul de obiect al științei limbii o dată cu dezvoltarea lingvisticii enunțării și a pragmaticii. Astfel, conversațiile orale ordinare au fost studiate de școala anglo-saxonă care s-a dezvoltat pe baza unui curent al sociologiei numit etnometodologie, fondat de Harold Garfinkel, după 1960. A n a l i z a d i s c u r s u l u i conversațional între doi sau mai mulți participanți a fost fondată de Harvey Sacks în anii următori
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prezența sau absența profesorului, într-o pauză la bibliotecă etc.); f) este structurată în sensul alternării diverselor intervenții ale participanților; g) se caracterizează prin consubstanțialitatea comportament social /comportament lingvistic și, din această perspectivă, poate fi interacțională, dar și ilocuționară. V. etnometodologie, ilocuționar, interacțiune, schimb. KERBRAT-ORECCHIONI 1995, 1996; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ROVENȚA-FRUMUȘANI 2004; GA 2005. LC COOCURENȚĂ. Dacă ocurența este prezența unui element al limbii într-un enunț, coocurența, prin însăși structura termenului, indică prezența în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
registre ce constituie repertoriul verbal al unui individ sau al unui grup. Etnografia comunicării are ca obiectiv aflarea explicațiilor globale în legătură cu conduitele discursive locale în cadrul general al credințelor, acțiunilor și normelor constitutive pentru o realitate socială și culturală. V. context, etnometodologie, interacțiune, intercultural. DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN ETNOMETODOLOGIE. Cu originea în a doua jumătate a secolului al XX-lea, etnometodologia s-a afirmat ca un studiu al cunoașterii sociale comune, în măsura în care această cunoaștere este în relație
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Etnografia comunicării are ca obiectiv aflarea explicațiilor globale în legătură cu conduitele discursive locale în cadrul general al credințelor, acțiunilor și normelor constitutive pentru o realitate socială și culturală. V. context, etnometodologie, interacțiune, intercultural. DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN ETNOMETODOLOGIE. Cu originea în a doua jumătate a secolului al XX-lea, etnometodologia s-a afirmat ca un studiu al cunoașterii sociale comune, în măsura în care această cunoaștere este în relație cu înțelegerea celorlalți de către individ și cu observarea circumstanțelor în care această
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în cadrul general al credințelor, acțiunilor și normelor constitutive pentru o realitate socială și culturală. V. context, etnometodologie, interacțiune, intercultural. DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN ETNOMETODOLOGIE. Cu originea în a doua jumătate a secolului al XX-lea, etnometodologia s-a afirmat ca un studiu al cunoașterii sociale comune, în măsura în care această cunoaștere este în relație cu înțelegerea celorlalți de către individ și cu observarea circumstanțelor în care această înțelegere poate avea loc. Etnometodologia a apărut ca un curent nord-american în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
doua jumătate a secolului al XX-lea, etnometodologia s-a afirmat ca un studiu al cunoașterii sociale comune, în măsura în care această cunoaștere este în relație cu înțelegerea celorlalți de către individ și cu observarea circumstanțelor în care această înțelegere poate avea loc. Etnometodologia a apărut ca un curent nord-american în cercetarea sociologică, avînd ca obiectiv analiza conversațională, realizată sub forma unui studiu al interacțiunii verbale, privite ca proces de coordonare a acțiunilor și ca realizare practică. Orientată diferit în raport cu tradiția sociologică și cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
apărut ca un curent nord-american în cercetarea sociologică, avînd ca obiectiv analiza conversațională, realizată sub forma unui studiu al interacțiunii verbale, privite ca proces de coordonare a acțiunilor și ca realizare practică. Orientată diferit în raport cu tradiția sociologică și cu sociolingvistica, etnometodologia a preluat idei din curente precum fenomenologia socială și interacționismul simbolic (și acestea de origine americană) pentru a propune o abordare dinamică sub aspect social, care acordă un loc central punctului de vedere al participanților la interacțiune (actorilor), observați în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vizează concepția despre structura și organizarea socială, el rămîne operant pe terenul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i doar ca element posibil al contextului. V. axiologie, context, etnometodologie, formație discursivă, reprezentare. GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN IMPLICARE. Termenul implicare desemnează o relație logică între două sau mai multe propoziții printr-un proces inferențial deductiv. Implicarea este adevărată dacă și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
s c u r s u l u i (discurs politic, jurnalistic, literar etc.), de analiză a conversației sau a schimburilor verbale, la care se alătură studiile în domeniul argumentației, precum și cercetările de etnografie a comunicării, de microsociologie sau de etnometodologie. Din perspectiva analizei conversației, partenerii implicați în acest proces valorifică în permanență un fond comun de informații (acțiuni, gusturi, principii, valori sau reacții habituale ș.a.), ceea ce orientează în permanență selectarea și prezentarea mesajelor. Din această perspectivă, parametrii care modelează comunicarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de diverse tipuri de reguli: reguli ale inițiativei verbale, reguli ale accesului la cuvînt (lungimea intervenției, întreruperea interlocutorilor, suprapunerile dintre interlocutori, modalități de menținere a cuvîntului), reguli privind semnalele de recepție. V. dubla constrîngere, analiza conversației, strategie, etnografie (a comunicării), etnometodologie, negociere. WIENER 1948; GOFFMAN 1959; AUSTIN 1962; DUCROT - SCHAEFFER 1995; SEARLE 1969; KERBRAT-ORECCHIONI 1990; MOESCHLER - REBOUL 1994; ROVENȚA-FRUMUȘANI 2000; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ROVENȚA-FRUMUȘANI 2004; ȘERBĂNESCU 2007. IA INTERCULTURAL. Prin însăși structura lui, cuvîntul intercultural indică trăsătura de a viza raporturile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sensurile limbii, reflectare proprie comunității vorbitoare și relevantă pentru modul de umanizare a mediului cosmic specific limbii. Această manieră specifică modelează la rîndul ei pe indivizii vorbitori, încît se regăsește în modul de alcătuire și în componentele discursului. V. categorizare, etnometodologie, dialectică, glosocosmos, praxem, reprezentare, traducere. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO LUARE DE CUVÎNT. Prin luare de cuvînt se înțelege contribuția unui locutor într-un anumit moment la conversație, adică ceea ce în limbajul teatral se numește replică. Luările de cuvînt ale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care joacă rolul de semnalmente în ceea ce privește producerea discursului în desfășurare; ele stabilesc și indică o legătură între segmentele lingvistice sau între formele lingvistice din context. Se regăsește astfel aici caracterul funciar reflexiv al practicii comunicative, asupra căruia s-a orientat etnometodologia. Nu există un consens în delimitarea acestei categorii, deși importanța ei este unanim recunoscută, și, de aceea, există o mare varietate de sintagme numitoare pentru ea: "semnal de coordonare", "conector fatic", "suport al discursului", marcator discursiv, "particulă enunțiativă", particulă de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
oral și ele sînt primele care sînt suprimate în versiunile scrise ale unui dialog, căci sînt semnele unei limbi secundare. Importanța lor pentru decriptarea mecanismului conversațional nu se poate însă nega, studiul lor presupunînd unele probleme de metodologie. V. context, etnometodologie, relație interpersonală, secvență conversațională. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MARCATOR DISCURSIV v. MARCATOR CONVERSAȚIONAL MATERIALISM v. MATERIALITATE MATERIALITATE. În general, materialitatea este considerată ca fiind trăsătura obiectelor și proceselor ce se pot percepe cu simțurile, prin urmare, ca fiind raportabile la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
obiecte, schema generală a schimbului fiind alternanța luărilor de cuvînt pe diferite teme, cu antrenarea semnelor a căror valoare semantică și pragmatică în enunțuri este schimbată, momentul de cotitură fiind reprezentat prin obținerea identității de opinii. În lucrările atașate ideilor etnometodologiei, noțiunea "negociere" cuprinde și procesele care asigură gestiunea colectivă a schimbului și care implică sau nu un dezacord între participanți. Negocierea apare în mod necesar în cazul existenței unui conflict și al cooperării în vederea eliminării lui. Pornind de la această schemă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conflict și al cooperării în vederea eliminării lui. Pornind de la această schemă însă, negocierea conversațională prezintă configurații foarte diversificate, plecînd de la obiectul negocierii, de la durata și dificultățile ei, de la maniera de desfășurare și de la procedeele antrenate de parteneri. V. argumentație, conversație, etnometodologie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN NEÎNȚELEGERE. În înțelesul obișnuit, neînțelegerea este o "diferență de interpretare a persoanelor care cred că se înțeleg". Uneori, cuvîntul neînțelegere este folosit însă și într-un sens extins, care integrează fenomenul defecțiunii sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
exprimă cu ajutorul gesturilor, mimicii și atitudinii". Aceasta a făcut posibilă realizarea studiilor asupra comunicării realizate de Școala de la Palo Alto, care grupa sociologi, antropologi, psihiatri și lingviști, ale căror studii asupra limbii corpului au intrat în atenția lingvisticii. Cercetările de etnometodologie și de etnografie a comunicării au condus la acceptarea ideii că elementele non-verbale trebuie avute în atenție în analiza situației de comunicare, fiindcă ele contribuie într-un mod semnificativ la realizarea enunțului. Astfel, studiile asupra limbajului corporal au pus în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vedere tot ce variază în limbă și structurează structura socială a acestei variații. Pe o direcție apropiată perspectivei deschise de teoria lui W. Labov se înscrie praxematica, fiindcă ea urmărește aceeași plasare a raportului limbă-societate în centrul lingvisticii. V. diglosie, etnometodologie, praxematică, variație lingvistică. DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. IO SOFISM. Cînd paralogismul este construit intenționat, pentru a induce în eroare, el devine sofism. Cel care recurge la sofism
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
du français, Ophrys, Paris, 1996; (în colab. cu Florea, Ligia Stela et al.) Dictionnaire des verbes du français actuel. Constructions, emplois, synonymes, Ophrys, Paris, 2010. Harold GARFINKEL (1917-2011), sociolog american, profesor la Universitatea din California, recunoscut pentru contribuția la impunerea etnometodologiei ca domeniu distinct în cadrul sociologiei. Lucrările cele mai importante au apărut reunite în volumul Studies in Ethnomethodology, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, N.J., 1967. Gérard GENETTE (n. 1930), specialist francez în teoria literaturii, reprezentant al "noii critici" (alături de R. Barthes), cel mai
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]