159 matches
-
structural-sociali și simbolici. În termenii genetici s-ar putea vorbi totuși despre baza emoțională a respectivelor conținuturi psihosociale, despre resorturile mai generale și de adâncime ale naturii (esenței) umane, privite ca disponibilități. Cercetările - unele interdisciplinare - de biochimie, neurofiziologie, genetică și etologie umană sunt pe cale să particularizeze, să transcrie într-un limbaj mai precis și să dilate evantaiul determinațiilor biologice. Și atunci poate că o considerabilă parte dintre descrierile filosofice - ce se vor obiective - privitoare la natura sau esența umană vor deveni
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai mari pentru că asigură, în principiu, un mai mare acces la hrană, atât nemijlocit (la resursele date într-un areal), cât și prin dispersia indivizilor bătăioși pe un teritoriu mai mare, și deci prin posibilitatea de a controla noi resurse. Etologii, considerând că valoarea adaptivă a agresivității interspecii este evidentă, și-au concentrat atenția asupra celei dintre indivizii comuni unei specii (conspecifică). Aici se vede bine cum agresivitatea are funcții pozitive nu numai în competiția pentru hrană, ci și în cea
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nici la mecanisme care să controleze agresivitatea. Iată de ce, o dată cu inventarea armelor - și mai ales a acelora ce au capacitatea de a omorî la distanță, când adversarul nu poate induce milă și reținere -, la oameni a crescut violența conspecifică. Desigur, etologii și sociobiologii recunosc că există factori sociali și culturali care îngrădesc instinctul agresivității, dar ei subliniază că la om lipsește condiția inhibativă înnăscută în a-l tempera. O altă abordare de natură biologistă mizează pe importanța factorului înnăscut și în
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
reprezintă o simplă pregătire a cunoașterii și nu o cunoaștere propriu-zisă (gnosis). Este, dacă vreți, o preistorie a științei. Adevărata știință începe abia o dată cu relativismul și cu microfizica, cu genetica și teoria generală a continuităților semantice, cu teoria holografică și etologia comparată cu ipoteza bootstrap și teoria stringurilor ș.a. Astfel, vine "ziua cînd omul va descoperi prin cunoaștere științifică și experiență și manifestare pămîntească ceea ce spiritele au știut din-totdeauna prin Dumnezeu și ceea ce inimile noastre au știut prin dorul lor" (Khalil
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
interacțiunii sînt ușor de observat. Viața curentă este bogată în exemple și o mare parte de rituri, prescripții și proscripții, care fondează politețea, au ca scop principal evitarea lor. Aplicată la societatea umană, noțiunea "teritorialitate" nu se limitează, ca în etologia animală, la teritoriul propriu-zis, ci vizează și alte diverse dependențe ale eului. Cea mai mare parte dintre considerațiile legate de noțiunile de "spațiu" și de "teritoriu" se raportează la corporalitate și la proiecțiile ei. Zona de joncțiune cea mai sensibilă
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
potențării neuronale în mecanismul memoriei, Universitatea stabilește un premiu cu numele său. 129 Konrad Zacharias Lorenz (1903-1989) zoolog austriac, laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie împreună cu Nikolaas Tinbergen și Karl von Frisch (pentru studiul comportamentului animalelor în mediul lor natural - etologie). Lorenz întreprinde cercetarea numită "studiul instinctului animal, în special la păsări". Fiecare act instinctiv are o energie specifică aflată în neuronii creierului. Studiul diferenței dintre animalele sălbatice și cele domesticite îl conduce la observații despre învățare la animale. 130 Nikolaas
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de peste un an se constată de asemenea tulburări în aproape toate sectoarele dezvoltării psihice: retard parțial sau global în dezvoltarea psihomotrică, apatie; sau dimpotrivă instabilitate psihomotrică, comportament fără conținut desfășurate în gol. Lucrările amintite au completat rezultatele cererilor din domeniul etologiei (Harlow, 1961ă privind efectele negative ale deprivării materne. Toate aceste studii au avut un răsunet deosebit în politicile sociale privind protecția copilului ocrotit în instituții de îngrijire (creșe și case de copiiă. R.A. Spitz (1946ă, J. Bowlby (1958ă, J. Robertson
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
vorbește tinerilor despre apropierea dintre ei, vizitând în medie două licee pe lună. Prea puțini știu însă că dr. Cristian Andrei este președintele fondator al Institutului de Relații Umane din București (www.iru.ro), unde promovează concepte moderne din domeniul etologiei și teoriei fractale în psihologie. ZÂMBETUL TĂU Zâmbetul tău e-un fenomen Care merită studiat Îndelung. Mă-ncântă ca un refren La al cărui sunet înalt Nu ajung. E rar zâmbetul tău, E tot mai rar, Și îl vreau. Îmi
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
naționale și internaționale de prestigiu. Este membru în asociații profesionale internaționale de profil și desfășoară activități didactice, de cercetare și practică. Alina S. Rusu este cercetător postdoctorand la Catedra de Psihologie a Universității „Babeș-Bolyai”, unde desfășoară activități de cercetare în etologie aplicată, psihologie comparată și ecologie comportamentală. Pe lângă aceste domenii, interesele sale științifice acoperă terapia asistată de animale, etologia umană și știintele evoluționiste în general. Alina S. Rusu a obținut titlul de doctor în Stiințe Naturale în 2004, la Universitatea din
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cercetare și practică. Alina S. Rusu este cercetător postdoctorand la Catedra de Psihologie a Universității „Babeș-Bolyai”, unde desfășoară activități de cercetare în etologie aplicată, psihologie comparată și ecologie comportamentală. Pe lângă aceste domenii, interesele sale științifice acoperă terapia asistată de animale, etologia umană și știintele evoluționiste în general. Alina S. Rusu a obținut titlul de doctor în Stiințe Naturale în 2004, la Universitatea din Zürich. A participat la numeroase conferințe internationale și stagii de cercetare în etologie, biochimie comportamentală, sociobiologie și evoluționism
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
acoperă terapia asistată de animale, etologia umană și știintele evoluționiste în general. Alina S. Rusu a obținut titlul de doctor în Stiințe Naturale în 2004, la Universitatea din Zürich. A participat la numeroase conferințe internationale și stagii de cercetare în etologie, biochimie comportamentală, sociobiologie și evoluționism. În perioada 2003-2005, a participat la seminariile științifice organizate la Universitatea din Zürich de către doi dintre cei mai celebri biologi evoluționiști în viață și continuatori ai cercetărilor lui Charles Darwin în Galapagos, Rosemary și Peter
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
termeni, cum ar fi promiscuitatea, este variabilă în funcție de studiu (de obicei, promiscuitatea se referă la un număr indefinit de parteneri pe care fiecare sex îi poate obține de-a lungul vieții, sau de-a lungul unei perioade de reproducere). În etologie și în psihologia evoluționistă, cele mai utilizate definiții ale sistemelor de împerechere sunt prezentate mai jos (pentru detalii, vezi Murphy, 2006). Astfel, monogamia reprezintă împerecherea dintre un singur mascul și o singură femelă pe parcursul uneia sau a mai multor perioade
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
fost generos abordate de psihologi, în general, și psihologi evoluționiști, în particular. Interesant este că până în momentul de față nu există un acord între cercetătorii acestor fenomene privind strategiile fundamentale de reproducere la om (Schmitt, 2005). În psihologia evoluționistă și etologia umană, cele mai vehiculate ipoteze privind strategiile de reproducere la specia umană sunt: ipoteza monogamiei (Hazan și Zeifman, 1999), conform căreia specia umană manifestă relații monogamice de lungă durată ipoteza relațiilor poligine (Symons, 1979), conform căreia bărbații au dezvoltat strategii
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
à la compassion. Enfin l'utilisation de cette distinction dans les stratégies de la prévention du STS est discutée. Mots-clés: stress traumatique secondaire, personnel médical, empathie În seria Psihologie au apărut (selectiv): • Aproape de ,,sufletul" animalelor. O sinteză de psihologie animală și etologie, Mihai-Iosif Mihai • Fundamentele psihologiei speciale, Gheorghe Schwartz • Humorul ca sentiment vital, Harald Hoffding • Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România, Aurel Stan • Istoria Psihologiei, Mihai-Iosif Mihai • Lexic de psihanaliză, Frédéric de Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
la Radio, ori mă trimite pe mine, să-și verse năduhul... Rubrica face „pui“. Sper nu morți. Sub „amenințarea“ de care mă apără doar microfonul - și ăsta la fel de „amenințător“, consimt: să vorbim, cândva, și despre Lorenz, acela care a fundamentat etologia. A schimbat o literă doar pentru a arunca o mănușă: care sunt mijloacele, nu numai nevoia și finalitatea - obiectul ecologiei - prin care cineva, Închingat Într’un lanț trofic extrem de sensibil și basculant - Între viață și moarte - Își realizează scopul? Comportamentul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la acela aflat Între urechi... Fără rațiune, animalul nu e barbar. Mai mult, „barbaria“ pe care i-o atribuim În limitele percepției noastre antropomorfizante a rămas aceeași, neschimbată de când lumea, a speciei lui desigur. De aceea a putut fi ezvoltată etologia, știința comportamentului animal; cât despre om, el nu poate fi Încadrat Într’o etologie - spuneți-i umană: e prea neașteptat În reacții. Sau, altfel spus, etologia exclude barbaria. Rod al rațiunii fiind, barbaria e și subiectivă. Cândva, europeanul o vedea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe care i-o atribuim În limitele percepției noastre antropomorfizante a rămas aceeași, neschimbată de când lumea, a speciei lui desigur. De aceea a putut fi ezvoltată etologia, știința comportamentului animal; cât despre om, el nu poate fi Încadrat Într’o etologie - spuneți-i umană: e prea neașteptat În reacții. Sau, altfel spus, etologia exclude barbaria. Rod al rațiunii fiind, barbaria e și subiectivă. Cândva, europeanul o vedea pe cea a tătarului, nu și pe a lui când punea pe rug pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aceeași, neschimbată de când lumea, a speciei lui desigur. De aceea a putut fi ezvoltată etologia, știința comportamentului animal; cât despre om, el nu poate fi Încadrat Într’o etologie - spuneți-i umană: e prea neașteptat În reacții. Sau, altfel spus, etologia exclude barbaria. Rod al rațiunii fiind, barbaria e și subiectivă. Cândva, europeanul o vedea pe cea a tătarului, nu și pe a lui când punea pe rug pe careva acoperind, cu eufemisticul „act de credință“, faptul că acela doar gândea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
excedentar spre cel deficitar, cum ar fi Într’un lichen de la algă la ciupercă, dar și de substanță În ambele sensuri, fiind vorba deci de o relație absolut ecologică, anumite relații de parazitism par a fi mai degrabă de domeniul etologiei. Ce schimb reciproc de substanță există Între purice și pisică ori Între tenie și om? Aici e vorba de fapt de un fel de prădătorism, din partea primilor, precum face Însăși pisica față de șoarece... Ca și În simbioză, În parazitism există
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Mimetism și Antropomorfism” , 200 pagini text, 327 fotografii color și 137 titluri bibliografice. Conținutul acestei cărți m a impresionat și mi-a plăcut în mod deosebit pentru că autorii realizează o osmoză, sinapse între informațiile necesare din biologie, zoologie, botanică, ecologie, etologie, logică, filozofie, semiotică, poezie, religie, viață socială, critică socială, etc. Și aici scriu și zic: ”Amazing, well done and congratulations”, dinamism, talent, creativitate, în comportare sa , silent ca un pește din zodia lui. De aceea, la aniversarea sa, la bilanțul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
în unitatea și diversitatea sa. Deși, în zilele noastre, grație microscopului electronic și al celui atomic cu tunel, a fost posibilă evidențierea celor mai profunde structuri biologice, acest lucru nu este suficient pentru a putea cuprinde caracteristicile vitalului. Punând bazele etologiei ca știință, Konrad Lorenz ne introduce în înțelegerea comportamentului ființelor vii și, prin aceasta, deschide poarta către cunoașterea aspectelor fenomenologice ale vitalului. Ca biologi, înțelegem că nu putem vorbi de viață, de existența unei ființe vii, dacă aceasta nu intră
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ni-l facă auzit. ASPECTE DIN OPERA EVOLUȚIONISTĂ A LUI EMIL RACOVIȚĂ Emil Racoviță a fost unul dintre cei mai străluciți biologi ai timpului său și ai neamului nostru. Activitatea sa științifică s-a manifestat în diverse domenii: zoologie, oceanologie, etologie, ecologie, evoluționism etc. A fost un observator de mare finețe al naturii, a pus bazele unei noi științe - biospeologia și și-a adus contribuția la fundamentarea evoluționismului, multe dintre ideile sale fiind și astăzi de actualitate. În Weltanschauung-ul său
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
care din comoditate nu m-am aruncat: mă supărase faptul că văzuse în mine doar pe abilul manipulator al limbii de răchită. *** Și iată că ajung la Frog-Island (numit astfel de Rosbifalieni), unde cu timpul Elpi va fi descoperit principiile etologiei broscarine 101: fugi de ce e mai mare, încaleci pe cel egal (cu scop reproductiv dar și simbolic, pentru a arăta că "ești călare pe situație"), mănânci tot ce apare ca fiind mai mic. Obișnuindu-se a asculta emisiile sonore ale
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
128, 131, 133, 148, 150, 155, 158 X Xenopol, Alexandru D., 23, 28, 40, 51, 136, 137, 141 Z Zamfirescu, Duiliu, 13 Zörgö, Beniamin, 155 În seria Psihologie au apărut (selectiv): • Aproape de ,,sufletul" animalelor. O sinteză de psihologie animală și etologie, Mihai-Iosif Mihai • Humorul ca sentiment vital Harald Hoffding • Istoria Psihologiei, Mihai-Iosif Mihai • Lexic de psihanaliză, Frédéric de Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologia
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Ștefan Boncu. MihaiIosif Mihai este în prezent cadru didactic la Universitatea "Ovidius" din Constanța, la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, fiind titular al cursurilor de Istoria Psihologiei și de Neuropsihofiziologie. Sa remarcat ca cercetător în domeniul psihologiei comparate, al etologiei, desfășurînd studii extinse asupra reactivității instinctive și inteligente a peștilor și delfinilor, asupra implicării reacțiilor respiratorii în evoluția acvatică a delfinilor, în adaptarea lor la mediul captiv de viață. A activat mulți ani în cadrul Acvariului și Delfinariului din Constanța. Este
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]