582 matches
-
5) Dar dincolo de motivația personală, mai există o nuanță care plutește nespusă în cartea Georgianei Sîrbu: că românii poartă pe dinăuntru o mahala subtilă și foarte stăruitoare, un maidan psihic din cauza căruia, acolo unde ajung, murdăresc locurile. Că există un etos mahalagesc de origine morală de care poți suferi chiar și atunci cînd stai într-un castel. În concluzie, o carte care te dispune spre un gen de filozofare sui-generis: meditația pe marginea mahalalei și a neputinței ei de a inspira
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
Slavici sau Stere, ca să luăm două exemple grăitoare, sînt perfect coerenți în atitudinea lor: primul e un ardelean care refuză ideea unirii convins că Ardealul are numai de cîștigat rămînînd în Austro-Ungaria, celălalt e un basarabean care, din aversiune față de etosul rusesc, nu șovăie să aleagă tabăra nemților. În fond, e drama unor oameni siliți să trăiască într-o țară care trebuia să reacționeze într-un fel la extinderea conflictului european. Că unii au reacționat sub forma simpatiei față de Puterile Centrale
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
de Liliana Lupaș, București, Editura Humanitas, 2011, 322 pag. Ce ne atrage la elini e intuirea rupturii care ne desparte de ei: depărtarea în timp e atît de mare, că sîntem scutiți de neplăcerea de a le căuta asemănări cu etosul modern. Pur și simplu, Elada antică e din altă încrengă tură de spirit și doar un ochi de o naivitate pozitivistă îi citește pe Eschil sau Sofocle spre a se regăsi în personajele lor. De aceea, atracția estetică a tragediilor
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
Sofocle spre a se regăsi în personajele lor. De aceea, atracția estetică a tragediilor nu stă într-o pretinsă continuitate cu tiparul gîndirii actuale, ci în stupoarea pe care o trăiești constatînd schimbarea orizontului valoric. Fără sesizarea zidului care împiedică etosul elin să ajungă pînă la noi, degustarea lumii lui Homer sau Euripide e plicticoasă și inutilă, semănînd cu proiectarea unor categorii contemporane asupra unui univers care nu le rabdă defel ingerința. Iată de ce speculațiile făcute în marginea grecilor nu reușesc
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
mitul dă carnea alegorică prin care viața capătă gust. Fără mituri, viața ar fi un grafic plat trasat de un creion lipsit de imaginație, cum fără logos viața ar fi un zigzag de peripeții căzute din ordinea spiritului. În descrierea etosului grec, Robert Flacelière procedează ca un strateg care are de cercetat un tărîm străin, dar de care se apropie încetul cu încetul, din afară spre interior: mai întîi cadrul geografic, clima, vegetația, populația epocii, apoi agricultura și meșteșugurile, pentru a
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
decapitat de ascensor sau Horia Cosmovici suportînd în închisoare scoaterea unui ochi fără anestezie - detalii care nu pot ieși decît dintr-o pupilă cu încordare la observație. Cartea Sub zidurile tradiției e precum autorul: te dispune la ruminații în marginea etosului contemporan, cu primejdiile și speranțele lui.
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
acest portret sub ochi, ce izbește în litera cărții este inadecvarea crasă dintre fibra autorului și stringența decorului în care se pomenește strămutat. Autorul merge în Athos ca și cum s-ar deplasa în Rhodos, trăgînd după sine toate obișnuințele căpătate în etosul bucureștean, suficiența aceasta de spirit predispunîndu-l la crize de inadaptare. Crize care de altfel chiar au loc, căci, scos din regimul tabieturilor, autorul trece printr-o iritare a nervilor cu deznodămînt sever: în primele zile e muncit de o dispoziție
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
fie amendată. Deoarece, în ciuda unui destin contorsionat (încheiat, din nefericire, în cuptoarele de la Auschwitz), opera scriitorului și filosofului, în bună măsură necunoscută, are o amplitudine care redimensionează părțile din care este alcătuită. De-abia în prezența creației integrale putem discerne etosul lui Fundoianu și resorturile interioare ale unei creații care n-a lăsat pe nimeni indiferent, chiar dacă n-a fost până acum validată ca fiind de primă mărime, nici în România, nici în Franța. Ediția B. Fundoianu - Opere I. Poezia antumă
Invitație la un recurs: Fundoianu – Fondane by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4650_a_5975]
-
te bazezi pe viziunea altora: pe cea a înaintașilor. Prin urmare, pentru intelectualul născut la Tîrgu Jiu în 1925, a cărui tinerețe s-a petrecut în București în regim de strecurare subterană, ținta întrezăririlor a fost dublă: credința creștină și etosul național. Chiar și cariera de la Europa Liberă a fost o prelungire a acestor întrezăriri. Fără să-și dea seama de la început, a ajuns să facă exact munca ce-i venea în întîmpinarea imboldurilor: să fie în contact cu românii și
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
în conștient, vrea ființa androgină care să sară peste dezbinarea dintre sexe, vrea spiritul care se ascunde în miezul naturii, și mai ales vrea duhul interior care, trecînd în forma exterioară, își întipărește esența grație unui cod aparte. Cuvintelecheie ale etosului romantic sînt sinonime cu exagerarea: exuberanță, extaz, extremă și extravaganță, iar alături de ele: entuziasmul, tensiunea, vibrația, toate mergînd spre unirea mistică. Romanticii vor dezgrădiri în vederea contopirii, vor depășiri în vederea comuniunii, și nimic nu le displace mai mult ca definițiile seci
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
E.T.A Hoffman și Heinrich von Kleist, pe Schiller și Franz Baader? Despre fermentul acesta vorbește volumul Ricardei Huch. Pentru a se ridica la înălțimea protagoniștilor, Ricarda Huch nu putea să joace decît o singură carte: să se molipsească de etosul lor, împrumutîndu-le entuziasmul și scriind patetic, dintr-un elan de simpatie inițială, a cărei intensitate se transmite cititorului prin contaminare. În schimb, dacă ar fi intrat în chingile jargonului academic, ar fi omorît tema, preschimbînd-o într-o înșiruire funestă de
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
euro.” Barbu Cioculescu cade în exces de înduioșare culturală, numai așa explicîndu-se hiperbola prin care pe același piedestal sînt chemați să stea Shakespeare și Caragiale. Oricît ne-am regăsi noi în personajele lui și oricît de reprezentativ ar fi pentru etosul de aici, comparația e eliptică de simț critic. E deajuns să ne întrebăm ce sugerează Caragiale publicului german sau englez ca să ne dezumflăm. Caragiale nu trece pragul exportului cultural, iar detaliul acesta nu e în favoarea dramaturgului. Barbu Cioculescu ori e
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4538_a_5863]
-
întîlnim în mituri, arte și știință. O carte lapidară și totuși consistentă, pe care o citești cu plăcere contrariată, avînd impresia că ești inițiat într-o mentalitate aparținînd altui univers. Gîndirea orientală există, și ea nu poate fi redusă la etosul occidental. Alte apariții recente Constantin Abăluță, Tot atât de liber, poeme, Editura Cartea Românească, 2013, 78 pag. Corina Ciocârlie, Un țărm prea îndepărtat, studiu, Editura Cartea Românească, 2013, 184 pag. Eugeniu Cazan, Femeia onirică, proză, Editura Tracus Arte, 2013, 128 pag. Alexandru
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
cu concepția „sănătoasă” de viață, optimismul și încrederea în izbânda „grupului social” din care face parte, până la preluarea râsului „sănătos”, a gestului, a moralității „omului din popor”, nemaivorbind de valorile folclorului, fiindcă prin arta sa, „Creangă este profund implantat în etosul popular”, miezul apartenenței sale. „În acest genial scriitor popular trăiește conștiința unei mari culturi, la care participă și spre care se întoarce cu o admirație și încredere vrednice de orice umanist european.” La fel cum umaniștii Renașterii se adăpau la
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
sale, răspunsurile consacrate ale înțelepciunii populare”, geniul nefăcând decât să profite de asemenea filon generos. Pledoaria nu se oprește aici. „Opera lui Creangă comunică din toate punctele de vedere cu valorile folclorului, etice și estetice... Creangă este profund implantat (!) în etosul popular...”, îngemănare de natură să rezolve ecuația identității. Sigur că un Creangă pus exclusiv în seama poporului, ca „scriitor de origine populară”, e valabil oricărui anotimp istoric, oricărei cenzuri și oricărui orgoliu ocazional naționalist. Riscul este că o asemenea reprezentare
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
o cultură antropologică care îl califică drept observator versat al fenomenelor colective, profesorul universitar de la SNSPA trece prin analiză o varietate babilonică de teme actuale: manele, cîini maidanezi, înmormîntări, obiceiuri culinare (de la sarmale și porcul de Cră- ciun pînă la etosul grătarului), clanuri țigănești, vrăjitoare, campanii de vaccinare, recorduri neaoșe, sondaje de opinie, invective pe internet, parveniți moderni, dispariția țărănimii, revoltele de stradă etc. Simpla lor enumerare te aruncă într-o junglă pe care ai fi înclinat s-o consideri fictivă
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
s-a ajuns la intrigi și disponibilitatea noilor sosiți să-l susțină sub orice formă pe cel mai puternic. "În orice caz, desemnarea fostei colaboratoare a președintelui ca purtător de cuvânt arată că Vasile Blaga este preocupat să regăsească vechiul etos al colegialității, care l-ar putea recupera, dacă nu ar fi prea târziu, pe președintele însuși", conchide DW.
DW: Numirea Adrianei Săftoiu, întoarcerea lui Blaga la era PDL-Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38280_a_39605]
-
stau aici, cum au stat toți ai mei, lăsând umbrele și vânturile să treacă. Eu nu număr frunzele care cad în jur de mine." De o rară frumusețe în densitatea lirismului ei meditativ, arhaică și totodată surprinzător de modernă, încifrând etosul românesc într-o formă adânc memorabilă, cartea lui Marin Bucur, La apa Vavilonului, reprezintă în toate sensurile cazul unei opere de excepție. Dinu Pillat Note ■ Originalul scrisorii și al micro-eseului, necunoscute până acum, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
decizie, cine și de ce i-a transformat în unici heralzi ai tradițiilor și moștenirii culturale nu e tocmai o enigmă. Convocați-i într-un seminar și o să descoperiți imediat cât de sinceri sunt în convingerile lor, adânc înrădăcinate într-un etos ce cuprinde, de-a valma, și complexe de inferioritate, și incultură, și găunoșenie morală, și obediență ierarhică și remanențe ale comunismului naționalist românesc. Asistăm, de altfel, de mai multă vreme, la o revanșă a mahalalei în viața publică de la noi
Mai slăbiți-mă cu „dorul” vostru... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2934_a_4259]
-
cinic-ironică asupra existenței. Protagoniștii tradiționali erau tributarii unei viziuni eurocentriste, cu câteva punți înspre continentul nordamerican, perceput însă exclusiv prin eroi ce ilustrau mitul Cuceririi Vestului. Nu răzbătea nimic din realitatea celeilalte Americi, urbană și dinamică - totul se rezuma la etosul „cow-boy-ului arian”, dacă e să împrumut sintagma unei cercetătoare extremiste, specializată în vânarea de „suprematiști albi” (vezi Schlatter, 2006). Periplurilor continentale - din Franța eroică și Italia idilică, până în Nordul dominat de miturile vikinge și de stilizatele saga ale populațiilor germanice
Prima întâlnire cu Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2981_a_4306]
-
exclus din scenarii cu privire la diverse candidaturi ale sale. "Anul 2014 va fi un an complex în punct de vedere al unor evoluții politice și sociale exterioare Serviciului. Reafirm valorile fundamentale cu care operăm: independență, neutralitate, profesionalism, axiologie deja încetățenită în etosul serviciului. Orice deviere va fi evident sancționată corespunzător. Personal, subliniez că acest aspect se aplică și directorului serviciului, s-a aplicat întotdeauna, și aș vrea să fiu eliminat din aceste scenarii privind diverse candidaturi", a declarat directorul SRI, George Maior
Ce spune George Maior despre candidatura la Președinție by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/39945_a_41270]
-
pe dinăuntru, pentru a o asimila organic și a o încreștina. Aceeași metoda este folosita acum, revendicativ, și de către apostolii post-creștinismului: ceea ce era odată religios se secularizeză și se repăgânizeza, iar ceea ce s-a secularizat „se respiritualizează”, este golit de etosul creștin de la care împrumută concepte, idealuri, expresii, vocabular religios dar cu sens, semnificație și conotație neo-păgână. După ce marii filozofi romantici și moderni din ultimile secole au reușit să demonteze din temelii sistemele metafizicii platonice și creștine, religia, cultura și morala
ISPITELE NOULUI EON POST-CREŞTIN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382930_a_384259]
-
creștinism. La nivel planetar, în peisajul sacru și cultural se poate de asemenea observa o adevărată „revoluție spirituală”, o nouă „paradigmă”, o creștere exponențial explosivă de idei și de manifestări spirituale, holistice, terapii ale minții, ale trupului și ale spiritului. Etosul post-creștin este mai tolerant cu omul cu sensibilitate religoasă decât au fost buldozerele ideologiilor materialismului ateist militant așa zis știintific fiindcă s-a ajuns undeva la concluzia că omul nu trăieste doar cu logică și rațiune, oricât de valoroase și
ISPITELE NOULUI EON POST-CREŞTIN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382930_a_384259]
-
subiectivă, necontrolată, se rătăcește în jungla fără de reguli și fără de stăpân a babilonului lingvistic și cultural global. Trăim așadar în mijlocul unei masive transformări culturale cu privire la „sine”, la profan și la sacru, a unei avalanșe de curente spirituale, dar de un etos nu în perspectiva tradițională ci o orientare aparte, în sens individualist, subiectiv, pragmatic, utilitar. Fiecare își este sieși lampa și lumina, autoritate morală; o morală dincolo de bine și de rău, fără vină, căință, păcat, fără de pocăință. Dacă ne încadrăm cât
ISPITELE NOULUI EON POST-CREŞTIN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382930_a_384259]
-
Burdea, 1994; Cultul grâului și al pâinii la români, 1997; Reporter în stepa tranziției sau zece prilejuri de deontologie, 2003; Semioză și deictica semnului în credințele românești, 2006; Studii și articole de etnologie, 2007; Homo Moralis. Mari paradigme etice și etosul românesc, 2008; Spiritul pendulator. Eseurile de la Stuttgart, I, 2010; Solemnitatea ignoranței. Eseurile de la Stuttgart, II, 2012; Iordan Datcu sau a trăi printre și pentru cărți, 2012; Lecturi intermitente, 2013; Crepuscul la Ullervad, 2014; Lecturi reflexive, 2015). Fiindcă scriitorul Iulian Chivu
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]