325 matches
-
grecești poate fi divizată în mai multe perioade: Sculptura greacă clasică a avut o perioadă de evoluție relativ scurtă (circa trei secole), dar a marcat puternic istoria sculpturii universale. Pe teritoriul Italiei de astăzi, înaintea civilizației romane a înflorit cea etruscă (secolele VIII - III î.Hr.). Fiind un popor profund religios, etruscii au creat o sculptură care avea o destinație religioasă și mai ales funerară: sarcofage, urne pentru cenușa decedaților etc. Sculptura romană are ca punct de plecare cea etruscă, cu deosebirea
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
înflorit cea etruscă (secolele VIII - III î.Hr.). Fiind un popor profund religios, etruscii au creat o sculptură care avea o destinație religioasă și mai ales funerară: sarcofage, urne pentru cenușa decedaților etc. Sculptura romană are ca punct de plecare cea etruscă, cu deosebirea că romanii acordau mai multă atenție cultului strămoșilor, motiv pentru care romanii au avut o preferință specială pentru arta portretului. Spre deosebire de greci, romanii nu excelau în sensibilitate estetică și intelectuală. Împărații lor impuneau realizarea unor portrete realiste și
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
lor din Italia pentru trupe. Consulul Lucius Aemilius Papus comanda patru legiuni formate din 22,000 de cetățeni romani și 32,000 de trupe aliate staționate la Ariminum. El a poziționat de 54,000 de sabini și etrusci pe granița etruscă sub comanda unui pretor și a trimis 40,000 de umbri, veneți și cenomani să atace teritoriul boilor pentru a-i distrage de la războiul cu Roma. Gaius Atilius Regulus se găsea în fruntea unei forțe asemănătoare celei a consulului Papus
Bătălia de la Telamon () [Corola-website/Science/324982_a_326311]
-
situat la intersecția autostrăzilor Milano-Ancona (Autostradă Soarelui A1) și Ravenna-Roma (E45). Bertinoro, Cervia (RA), Cesenatico, Civitella di Romagna, Gambettola, Longiano, Meldola, Mercato Saraceno, Monțiano, Ravenna (RA), Roncofreddo, Sarsina Denumirea localității "Cesena", în timpul românilor, era "Caesena". De la fondarea să în epoca etrusca, în secolul al VII-lea i. Hr., trecând prin cea română, prin perioadă bizantina, apoi prin vicisitudinile diferiților seniori, prin perioadă statului pontifical, fără să uităm perioadele familiilor "Ordelaffi", "Malatesta", "Borgia", epoca lui Napoleon, perioada Risorgimento-ului, apoi epoca lui Garibaldi
Cesena () [Corola-website/Science/308866_a_310195]
-
incinta teatrului, să se generalizeze asupra omului. Procesul similar s-a petrecut și cu trecerea de la vechiul cuvânt rusesc licina la cuvântul licinosti, personalitate. Unii filologi derivă termenul de persoană din denumirea phersu, înscrisă sub o figură mascată din mormintele etrusce. Se crede că numele ar aparține unui zeu subteran, înrudit, dacă nu chiar identic, cu Persephona sau Persus. Teatrul roman a preluat masca teatrală de la etrusci. Astfel, primul sens al cuvântului persoană a fost acela de mască, de „costumație”, prin
Persoană () [Corola-website/Science/307673_a_309002]
-
ani, timp în care trebuiau să-și păstreze virginitatea. În caz de încălcare a acestor reguli erau zidite de vii. O instituție similară e semnalată în imperiul incaș. Sarcina vestalelor era de a păzi focul sacru. Colegiul augural utiliza cărți etrusce (libri haruspicini, libri rituales și libri fulgurales) și grecești (oracole la care au existat contrafaceri evreiești și creștine) pentru a stabili datele faste și nefaste. Existau la Roma și alte grupări religioase specializate, cum erau fețialii, preoții salieni, Frates Arvales
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]
-
(n. 9 noiembrie 1909 - d. 7 februarie 1995) a fost arheolog specializat in civilizația etruscă și arta acestei civilizații. La începutul carierei sale s-a ocupat de cercetările din Templul lui Apollo la Veii. El este creatorul disciplinei moderne a etruscologiei. A publicat numeros material arheologic și a întemeiat un institut de cercetare în Roma
Massimo Pallottino () [Corola-website/Science/302975_a_304304]
-
Roma cunoscut astăzi sub numele de "C.N.R. per l'Archeologia etrusco-italica"; este unul din fondatorii revistei de arheologie "Studi Etruschi" și profesor al Universității din Roma "La Sapienza". Principalele sale preocupări de-a lungul carierei au fost arta și cultura etruscă. Una din cele mai cunoscute lucrări ale sale este cartea "Etruscologia" publicată în 1942 la Milano și tradusă ulterior în mai multe limbi, ramâne un punct de referință în cadrul studiului civilizației etrusce. Lui i s-a decernat în 1982 Premiul
Massimo Pallottino () [Corola-website/Science/302975_a_304304]
-
a lungul carierei au fost arta și cultura etruscă. Una din cele mai cunoscute lucrări ale sale este cartea "Etruscologia" publicată în 1942 la Milano și tradusă ulterior în mai multe limbi, ramâne un punct de referință în cadrul studiului civilizației etrusce. Lui i s-a decernat în 1982 Premiul Balzan pentru științe istorice, cu următoarea motivare a premierii: Pentru că a efectuat cercetări și descoperiri de importanță fundamentală în domeniul cunoașterii antichității, prin săpăturile de la Pyrgi, pentru contribuțiile la interpretatrea etruscilor, cercetările
Massimo Pallottino () [Corola-website/Science/302975_a_304304]
-
în domeniul cunoașterii antichității, prin săpăturile de la Pyrgi, pentru contribuțiile la interpretatrea etruscilor, cercetările cu privire la Roma și la popoarele sale din Italia preromană". În 1997 memoria sa a fost onorată prin publicarea în amintirea sa a lucrării în două volume "Etrusca et Italica: Scritti in ricordo di Massimo Pallottino".
Massimo Pallottino () [Corola-website/Science/302975_a_304304]
-
organizare a statului. În zona Romei de mai târziu locuia în secolul al VII-lea î.e.n. o populație eterogenă din punct de vedere etnic: latini, sabini și liguri, alături de care trebuie să se fi aflat și o populație de origine etruscă. Din punct de vedere social, populația era împărțită în două mari categorii: patricienii și plebeii. Patricienii se numeau "„populus romanus”" și formau o castă socială închisă. Erau patricieni membrii triburilor fondatoare și urmașii acestora. Plebea era formată din populațiile vecine
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
ul (din etrusca: a) era proprietarul școlilor de gladiatori din Romă Antică. Venea din pătură superioară a societății, dar nu avea ascendent politic în viața politică a Romei. Ca antrenor al gladiatorilor, acesta numea un "Doctore" (de regulă sclav cu experiență în luptele
Lanist () [Corola-website/Science/326045_a_327374]
-
Orașul Romă este situat pe malurile fluviului Tibru, foarte aproape de coastă de vest a peninsulei Italia. Romă era situată pe granița dintre teritoriul în care era vorbită limba latină, la sud de Romă, și cel în care se vorbea limba etrusca, la nord de Romă. Adunările române erau alcătuite din cetățenii ce aveau că rol să voteze legile propuse de senat și de magistrați, să aleagă magistrații, având atribuții administrative, juridice și religioase. Deciziile erau luate prin vot, iar calcularea rezultatelor
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
înființând colonia latină de la Circei. Equii sunt definitiv înfrânți între 418-415, iar cetățile lor sunt ocupate. Etruscii se mențin între timp, cucerind Ianiculum, în timp ce românii ocupă Fidenae, vechi aliat al orașului etrusc Veii, în 435 î.Hr. Temându-se de influențele etrusce ce au pătruns la Romă, latinii și grecii din Cumae au militat pentru restaurarea Tarquinilor. Romă a profitat concurență pentru supremație în interiorul confederației latine, întocmită între Ardea, Lavinium, Aricia și Tusculum, însă era izolată în cadrul limitei incintei sale și ale
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
a vândut locuitorii că sclavi. Etruscii aliați au primit cetățenie română limitată. Nu au dispărut litigiile cu latinii, miza fiind controlul așezării Ardea, situată la 42 de km de Romă. Românii obțin salinele de la gurile Tibrului și supun alte centre etrusce, printre care și Volsinii, centru religios etrusc. Romă și restul Latiumului s-au confruntat cu puternică presiune din partea populațiilor sabellice, coborâte din munți. Muntenii doreau să se stabilească în Latium, iar samniții s-au stabilit în Campania. Volscii, sabini, equii
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
ce au coborât în Italia, dinspre nordul peninsulei. Prima migrare a fost în timpul domniei primului rege etrusc, la sfârșitul secolului al VI-lea, iar cea de-a doua a fost între secolele V-IV î.Hr. Migrația celților a stopat expansiunea etrusca din nordul peninsulei atunci când s-au stabilit în Câmpia Padului, de unde vor organiza incursiuni militare spre centrul și sudul peninsulei. Între 391-390 î.Hr., are loc prima mare invazie a celților, devastând cetatea Clusium. Fabii au rezistat împotriva celților, determinând atacul
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
vor organiza incursiuni militare spre centrul și sudul peninsulei. Între 391-390 î.Hr., are loc prima mare invazie a celților, devastând cetatea Clusium. Fabii au rezistat împotriva celților, determinând atacul celților asupra Romei în 390. Galii senoni au năvălit asupra orașelor etrusce din valea Padului, formându-se Galia Cisalpina. Sfătuite de emisarii Siracuzei, aflată în război cu cetatea etrusca Caere, numeroase cete de gali s-au răspândit în Italia centrală și meridionala. Una dintre aceste bande celtice, cea comandata de Brennus, la
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
a celților, devastând cetatea Clusium. Fabii au rezistat împotriva celților, determinând atacul celților asupra Romei în 390. Galii senoni au năvălit asupra orașelor etrusce din valea Padului, formându-se Galia Cisalpina. Sfătuite de emisarii Siracuzei, aflată în război cu cetatea etrusca Caere, numeroase cete de gali s-au răspândit în Italia centrală și meridionala. Una dintre aceste bande celtice, cea comandata de Brennus, la 18 iulie 387-386 î.Hr., pe râul Allia, la 15 km de Romă, a zdrobit forțele române și
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
î.Hr., ajung în Campania, unde sunt respinși. Invazia celților a reliefat slabă organizare defensivă a cetății, atunci nefiind ziduri care să oprească atacurile, precum și organizarea slabă a trupelor. Invaziile au determinat multe cetăți să iasă din coaliția română, inclusiv cele etrusce că Falerii, Caere, Tarquinium , Fidenae și cele ale voileilor. În privința organizării militare, se asigură o atenție asupra mobilității trupelor terestre, cască de piele fiind înlocuită cu una din fier, iar scutul este întărit cu lame din bronz.Se introduc manipulii
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
mari despăgubiri de război, dărâmarea zidurilor, primirea unei garnizoane române, intrarea cetății în sistemul alianțelor române. Romă a devenit incontestabila stăpâna a Italiei-de la Rubicon până la strâmbtoarea Messina. În 265 î.Hr., sub presiunea aristocrațiilor locale, Volsinii și Vulci, ultimele cetăți etrusce independente, au trecut sub ocupația Romei. Pentru a supune alte populații italice, Romă a recurs la soluția "Divide et impera", a recurs de de la anihilarea totală până la temelii a așezărilor inamice și primirea în rândurile ale cetățeniei române, fie ale
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
le-a impus protectoratul sau cand Herion era să-i calmeze. În 269 î.Hr., cănd Romă avea de furcă cu alti mercenari campanieni la Rhegium și în Calabria, mamertinii s-au pus sub protecția Romei preocupate de lichidarea ultimelor rezistente etrusce. Comițiile centuriate, împotriva ezitărilor senatului, acceptă colaborarea cu mamertinii și apărarea Messanei împotriva agresiunii Cartaginei. Românii aveau o slăbiciune pentru osci. Trupele române alunga din Messana garnizoana cartagineza, abia instalată, si in 263 î.Hr., a încheiat pace cu Siracuza, care
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
contopindu-le în creațiile lor tradiționale și făurind o civilizație profund originală. O astfel de sinteză originală reprezintă și cultura celtică care la rândul ei se bazează pe fondul autohton în care au fost integrate multiple și fecunde influențe grecești, etrusce ori de altă natură, adaptate și prelucrate în manieră proprie. Au existat raporturi între cultura daco-getică și cea celtică, intervenite în urma contactului direct în urma instalării celților pe teritoriul Daciei. Pătrunderea celților în spațiile daco-getice a avut loc încă în La
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
denotă un serios pas înainte, un avans al civilizației daco-getice, favorizat de prezența efectivă și activă a meșterilor greci. Tracii, al căror nivel de civilizație și cultură n-a fost egalat în antichitate pe întregul teritoriu european (în afara lumii grecești, etrusce și romane) decât de civilizația celților, pe care în unele privințe chiar au depășit-o, erau un popor a cărui forță și cultură s-a bucurat de multă considerație în antichitate. Denumirea generală de "traci" a fost dată triburilor de
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Aceasta este o listă a personajelor mitologice elene. Multe zeități din mitologia greacă au echivalent în mitologia romană și mitologia etruscă. De asemenea, se poate consulta arborele genealogic al creaturilor mitologice. Totodată sunt prezentați și semizeii și muritorii. Toți cei 12 zei de mai jos se numesc olimpieni pentru că trăiesc într-un palat aflat în nori deasupra celui mai mare munte
Lista personajelor mitologice elene () [Corola-website/Science/304617_a_305946]
-
(în italiană "Lupoaica de pe Capitol"), denumită și Lupa romana, este o statuie de bronz etruscă, turnată probabil în secolul al V-lea î.Hr., undeva pe valea fluviului Tibru. Originalul este păstrat în „Museo Nuovo” din "Palazzo dei Conservatori" din Roma. O copie este expusă în aer liber în Piazza Del Campidoglio și alta în grădina
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]