318 matches
-
îl desemnează pe gladiator. Mulsum: vin (alb sau roșu) aromatizat. Cel mai obișnuit mulsum este preparat cu miere, cuișoare și piper. Unele variante conțin trandafiri sau alți îndulcitori și substanțe aromatice. Munera: jocuri de gladiatori destinate unui ritual colectiv; din etruscul munus, „ofrandă adusă zeilor“. Murus: linie de apărare formată din soldați aliniați unul lângă celălalt. Mutatio Ordinis: schimbarea ordinii (a primei linii) unei centurii în timpul luptei. Prin această schimbare, soldații pot să lupte câteva zeci de secunde și să treacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
colectiv pentru: Dario Battaglia, expert în arheologie experimentală, fondator al Institutului Ars Dimicandi, care se ocupă cu reconstituirea empirică a tuturor disciplinelor din lumea circului și din cea atletică și militară a Antichității greco-romane. A reconstituit și experimentat tehnicile pugilatului etrusc, ale atleticii grele, gladiaturii și armatei romane. A colaborat, printre altele, cu muzeul Kunst und Gewerbe din Hamburg și cu muzeele din Köln și Rosenheim (Germania), cu muzeul din Helenaveen (Olanda), cu Roman Legionary Museum din Caerleon (Marea Britanie), cu Museo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
firmă de design interior - sunt sigură că le-a spus tuturor că ea a aranjat casa. ceea ce e complet fals eu am făcut chiar și finisările la zugrăvit- știi, am făcut un curs, am pus și imitația de marmură verde etrusc din baia tatei... —Vinișoarele au ieșit perfect, i-am spus lingușitor. —Trebuie să folosești pene, mi-a mărturisit Suki. Îți arăt, dacă vrei. Oricum, eu am făcut-o și nu Genny. Doamne, o urăsc. Deci ți-a spus că ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
70 și ’80. În legendele istorice ale Romei antice, Horatius Cocles (Horatius-Chiorul, În latină) este eroul care a apărat de unul singur HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/Pons Sublicius" \o "Pons Sublicius" Pons Sublicius, podul de peste Tibru către Roma, Împotriva etruscilor. Samosa este o gustare foarte obișnuită În Asia de sud, În țări precum HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/India" \o "India" India, HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/Pakistan" \o "Pakistan" Pakistan, HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/Nepal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
revoluția copernicană a filosofiei moderne și-ți puneai soarta-n joc pe afirmația asta. Belbo, așezat În fața ta, putea să-și privească mâinile așa, deodată, sau să-și ațintească genunchiul, sau să-și lase pleoapele În jos, schițând un surâs etrusc, sau să rămână câteva clipe cu gura căscată, cu ochii În tavan, iar apoi să zică, așa, ușor bâlbâit: „Ei, bineînțeles, Kant ăsta...” Sau, În caz că se angaja ceva mai explicit Într-un atentat la Întregul sistem al idealismului transcendental: „Mda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
se țineau strâns în brațe sub cearcea ful aceluiași pat. D. era întinsă în patul de deasupra. M-am suit pe marginea celui de jos ca s-o văd mai bine: era dreaptă ca o statuie de pe-un sarcofag etrusc și mă privea drept în față. Trebuie să vă mai spun că D. avea cei mai frumoși ochi galbeni pe care ți-i poți imagina, cu gene răsucite ca niște mici cârlige. Azi nu-i mai are la fel. De câte ori
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
o cunosc, mereu alta și de fapt întotdeauna aceeași, pentru că ea pentru mine este doar marea. Este esența acelor zile de nisip și de sare, de statui de bronz lungite pe plajă ca pe un capac nesfârșit de sar cofag etrusc, de efectele de lentilă, violete și iri zate, ale soarelui triumfător. E promis cuitatea totală, anonimă și insuportabil de dulce, marea sărată și umedă și senzuală din care toți am ieșit. Până anul acesta, însă, n-am cunoscut cu adevărat
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
și pline de dragoste, ceva care să nu fie o armă distrugătoare și vandabilă, la mîna vreunui afacerist animat de binele public. Să nu uitați, domnule Rennie, nu facem nimic nou. De cinci-șase sute de mii de ani, artiștii egipteni, etrusci și chinezi și-au folosit marea lor artă în mormintele care n-au fost deschise niciodată. Vechii greci și romani au avut la fel de mulți Leonardo, Rembrandt sau Cézannes ca noi, și toți au pictat pe tencuiala care-acum s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în folosirea imaginilor imagines maiorum, care sunt și personae. De asemenea, masca stabilește imutabil identitatea purtătorului în momentul în care se transformă în personaj divin sau uman. Pe de altă parte, termenul de persoană, este probabil derivat din Phersu, nume etrusc al zeului morților, asemenea lui Dionisos, zeul măștii, de unde rezultă că este un termen anterior influenței teatrului literar grec în Roma (secolul III a. C.), deci nu face parte din termenii împrumutați din limba greacă, pe care limba latină îi folosea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
s-ar putea numi culturalismul lui Noica. În mod consecvent, această "viziune culturalistă" este extinsă și asupra marilor comunități istorice. Cu adevărat, destinul popoarelor trece, după Noica, prin cultură, iar popoarele care nu au creat cultură mare - precum hitiții sau etruscii - au dispărut din istorie. Capitalul de cultură și producția culturală sânt certitudinile de supraviețuire ale unui popor, și nu gradul lui de participare la evenimentele lumii; dovadă turcii care, după ce au zguduit istoria Europei vreme de secole, au terminat prin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
derivă termenul de persoană din denumirea phersu, Înscrisă sub o figură mascată din mormintele etrusce. Se crede că numele ar aparține unui zeu subteran, Înrudit, dacă nu chiar identic, cu Persephona sau Persus. Teatrul roman a preluat masca teatrală de la etrusci. Astfel, primul sens al cuvântului persoană a fost acela de mască, de „costumație”, prin care actorii teatrului antic Întruchipau sau simbolizau pe cineva de pe scenă. Al doilea sens, obținut prin extensiune, se referă la rolul social Îndeplinit de cineva În
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cască având puterea de a-l face invizibil și despre care Hesiod spune că era confecționată din piele de câine și că „închidea în ea tenebrele lugubre ale nopții”. După unii teoreticieni, cuvântul latinesc persona („mască”) ar fi derivat din etruscul Phersu, echivalent al grecescului Perseu. Phersu este purtătorul de mască în ritualul funebru organizat întru cinstirea unui defunct. Masca figurează astfel spiritul celui mort și, în dansul ritual, cel ce o poartă mimează și actualizează puterile subpământene, după cum Persefona, prin
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
viziunea lui Craig în Despre arta teatrului, o viziune populată de statui. Într-adevăr, pentru a defini arta teatrului, Craig nu încetează să se refere la statuarul primitiv al anticilor idoli sacri care nu aveau nimic mimetic: statuarul egiptean, statuarul etrusc, statuarul din templele Orientului, forme de piatră înăuntrul cărora stăteau ferecate nebănuite și puternice forțe. La acest statuar apelează Craig atunci când încearcă să definească esența supramarionetei. Supramarioneta și idolul antic sunt, pentru Craig, unul și același lucru; ne-o dovedește
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de Opalia, în cinstea soției lui Saturn, ca zeitate a rodniciei pământului și de Juvenaliile, sărbătoarea tinerilor sau copiilor. Ianus, cel cu două fețe, una spre trecut și alta spre viitor, unul din cei mai vechi zei romani, moștenit de la etrusci, era venerat cu ocazia calendelor ianuarii care celebrau noul an agrar, timp în care se făceau urări de sănătate și belșug, se prevestea viitorul, se practica aratul și semănatul simbolic.41 Primele 12 zile ale lui ianuarie erau prevestitoare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
trei lumi. Știința cunoașterii "limbii păsărilor" este dobândită în urma inițierilor în tainele vieții și morții. Pasărea poate prevesti destinul implacabil și moartea, valențele oraculare fac posibilă descifrarea viitorului, după strigătele și zborul păsărilor, artă practicată de romani și moștenită de la etrusci.230 Zborul păsărilor reprezintă, în majoritatea mitologiilor, un simbol al relațiilor dintre cer și pământ, ca prevestire, "mesaj al cerului". Desenele preistorice, care figurau oamenii-păsări, au fost interpretate ca semnificând "zborul sufletului" sau zborul extatic al șamanului. În mitologia occidentală
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai apropiat de noi: "pe jos e semnul lumii, dar în văzduh/ deplâng un turn pustiu/ și-un duh/ singurătatea lumii-n care pier" ("Totem", Romulus Guga). Evocarea istorică surprinde pe paleta el figuri de voievozi, virtuțile dacilor, sciților, sarmaților, etruscilor și pentru că mitologia ne lipsește, poeții au dat dimensiune eposului, l-au mitizat, l-au legat de munții și de marea noastră. Au cântat nunți, petreceri și înmormântări într-o lume liberă. Lucian Blaga a pătruns în spiritualitatea dacilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ape curgătoare. În nord se află orașul Bolsena cu un castel din secolul al XIII lea, biserica St. Cristine renumită prin ,, miracolul’’ Ăîn 1923 o picătură de sânge ar fi apărut pe ostie). Tot aici s-a descoperit urmele orașului etrusc Volsinies, o așezare din epoca bronzului și o necropolă din secolul VII î.H. BRACCIANO - lac vulcanic de tip calderă situat la 25 Km de Roma. Este situat la 164 m altitudine și este drenat de râul Arrone spre Marea
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
dar mai ales proză și teatru, unele din cărțile prolificului autor trecând drept literatură de consum. Notorietatea internațională i-o aduc romanele istorice, în primul rând "Sinuhe egipteanul" (1945), un veritabil best-seller postbelic, urmat de "Aventurierul" (1948), "Johannes Angelos" (1951), "Etruscul" (1955), "Marco romanul" (1961) ș.a. Devine membru al Academiei Finlandeze din 1957. Autorul care știa totul despre istoria și civilizația pre- și post-creștină a bazinului mediteranean, nu putea rata un episod crucial al creștinismului în veacul XV și anume căderea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Dar mai este ceva: dacă primul motiv invocat de Érik Orsenna este de ordin practic, există un al doilea care provine din preocupările estetice: "Acest patronim îmi place din ce în ce mai mult, căci mi s-a spus că provine dintr-un nume etrusc. Se pare că ar fi existat un zeu cu numele de Porsenna; ceea ce nu prea sună bine, dar care, prin suprimarea lui "p", devine mult mai agreabil. În plus, este un nume, care, în mod ciudat deoarece este simplu: trei
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de nuntă, al miresei. Apa reprezintă semnul cel mai sigur de identificare a unui ritual de rodire; diferă funcția pe care o îndeplinește de la caz la caz, fie generativă, ca la nuntă, fie funerară, la moarte. În mormintele sumerienilor, egiptenilor, etruscilor s-au descoperit vase care au conținut cantități de vin; dacii însoțeau și ei mortul la groapă cu ritualuri bahice spectaculoase. Ambivalența funcțională apă-vin indică măsura și tonalitatea spectacolului ritualic: sobrietate și reținere în privința Caloianului, secvențe ample, dezlănțuite la Paparudă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în Italia, în Spania, în Galii; el se servea de un idiom de origine mai veche, cunoscut din timpul lui Cicero sub numele de lingua romanesca 84; un idiom la formarea căruia au participat fără îndoială popoarele din Latium, oscii, etruscii, colonii greci, galii, toți cei care au prins rădăcini în peninsula italică. Galii de pe cele două părți ale Alpilor se înțelegeau foarte bine, și istoria nu spune că les brenns sau aprigii lor tovarăși ar fi avut nevoie de interpret
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
-o la boxe, a pus-o fii-mea, Îmbracă-te aiurea și hai În mahalale. Bă, parcă m-a-nțepat un cuțit direct În corason, că tot ziceai de sezaria, de fidel și de ce ghevara ăla. Zicea ceva și cu un vas etrusc, cu paralelipiped, cică amorul era cubist, n-am prea Înțeles, nu poci cu matematica nici mort, da` refrenul e mortal. Că și sufletul meu e o mahala... Nu știu cum se exprima, mie nu-mi plac mahalagismele. De-aia ziceam de badea
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
împreună) se țineau strâns în brațe sub cearceaful aceluiași pat. D. era întinsă în patul de deasupra. M-am suit pe marginea celui de jos ca s-o văd mai bine: era dreaptă ca o statuie de pe-un sarcofag etrusc și mă privea drept în față. Trebuie să vă mai spun că D. avea cei mai frumoși ochi galbeni pe care ți-i poți imagina, cu gene răsucite ca niște mici cârlige. Azi nu-i mai are la fel. De câte ori
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
să reglementeze arta divinatorie. În astfel de societăți, ghicitorii se bucură de un înalt prestigiu grație organizării satisfăcătoare a corpului de tehnicieni. Anumite civilizații superioare au cunoscut la rândul lor metode clasice și școli de divinație: polinezienii, mexicanii, chinezii, sumerobabilonienii, etruscii, grecii și romanii"20. Și astăzi, ghicitorii practică cele mai diverse tehnici de divinație: cartomanție, chiromanție, cheidomanție, cefalomanție etc. Desigur, "ghicitul" are o largă utilizare, termenul fiind folosit de cele mai multe ori în locul celui de "divinație" sau ca un sinonim al
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
plin de semne și semnificații, ale cărui înțelesuri ascunse așteaptă încă să fie descoperite și decriptate. Anumite spații socio-culturale au privilegiat o multitudine de asemenea idei și reprezentări. De exemplu, egiptenii și babilonienii s-au ocupat în special de astrologie, etruscii de arta augurală și haruspicii etc. în Despre divinație, Cicero oferă o explicație plauzibilă a acestui fapt: condițiile geografice și cele care țin de profesiile și îndeletnicirile apropiate unei arii socio-culturale ar fi cele care favorizează apariția sau dezvoltatea unor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]