320 matches
-
al Argentinei constă în pășuni întinse, pe când în zonele mai aride din sud și de vest există o îmbinare (numită "monte") de arbuști pitici și ierburi. În Pampas se pot întâlni, în special, ierburi sau arbori rezistenți la secetă, ca: eucaliptul, sicamorul și acacia. În partea subtropicală a provinciei Chaco, ierburile de savană se îmbină cu pădurile de arbuști pitici și spinoși. "Pădurile-galerii și zonele umede": râurile nordice (în special, Paraná) au sute de kilometri de maluri puternic împădurite. Speciile importante
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
învățat, dintre ctitorii cartierului, a scris: Străzile cartierului, de trei ori mai lațe decât ulițele Ierusalimului în anii aceia, au fost construite în cruciș, în plan ortogonal,iar la marginea lor s-au prevăzut locuri pentru plantarea de pomi, inclusiv eucalipți. Cartierul buhar a devenit faimos pentru mărimea caselor și întinderea curților din preajma lor.Casele erau înzestrate cu ferestre în stil neogotic, acoperișuri cu țigle, arcade în stil neo-maur și componente din marmură italiană. Fațadele erau ornamentate cu motive evreiești că
Cartierul Buharilor din Ierusalim () [Corola-website/Science/330533_a_331862]
-
XX-lea, ar putea fi atipice, din moment ce erau realizate asupra unei specii care era deja foarte aproape de a dispărea complet. E posibil ca unele caracteristici comportamentale să fi fost luate de la diavolul tasmanian. Lupul marsupial trăia în pădurile uscate de eucalipt, în zonele umede și pajiștile din Australia continentală. Picturile rupestre ale indigenilor indică faptul că lupul marsupial trăia de-a lungul Australiei și Noii Guinee. Dovezi asupra existenței acestuia pe continent au venit de la o carcasă uscată de lup marsupial
Lup marsupial () [Corola-website/Science/307355_a_308684]
-
Însă fumul i-a afectat și pe cei din Indonezia, Malaysia, Brunei si Singapore. În ciuda previziunilor referitoare la secetă, incendiile au izbucnit și în mai și iunie, iar până în septembrie ele ieșiseră de sub control în mai multe locuri. Sud-Estul Australiei - Eucaliptul se aprinde foarte ușor deoarece scoarța sa conține uleiuri ușor inflamabile. De asemenea din el cad multe frunze și crengi uscate care reprezintă combustibil excelent pentru incendii. Australia de Sud-Est este una din regiunile cele mai expuse la incendii din
Incendiile naturale () [Corola-website/Science/317570_a_318899]
-
cidrat și în mod special în esență de verbina din India (lemn grass). 4) Citronelal. Se găsește în uleiul de cidrat. III) Aldehide ciclanice, ciclenice sau cicloterpenice. 1) Felandral sau aldehida tetrahidrocuminica. Se găsește în esențele de mărar sau de eucalipt. 2) Ciclocitrali A și B. Se obține din citral. 3) Perilaldehida. Se găsește în uleiurile esențiale din Perilla mankinensis. 4) Safranal. IV) Aldehide aromatice. 1) Benzaldehida (aldehida benzoica) [C(3)H(5).CHO]. Lichid incolor cu miros caracteristic de migdale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166830_a_168159]
-
față. O vreme nu-și aminti decât verdele albăstrui al pinilor din Ain Draham și șoselele desfundate care urcau spre Kroumiria. Aici Africa se ghicea ca o presimțire. În tăcerea colinelor, Africa era o boare uscată, vibrând în tulpinile de eucalipt și în coamele cu iarbă înaltă, peste care lumina se aduna în boabe de chihlimbar. Era greu de crezut să găsești mistreți în întinderile de calcar și plută, dar Mehria vânase de multe ori și își sărbătorise vânatul în cabanele
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
brun-ciocolatie. Koala din populațiile nordice sunt de obicei mai mici și mai deschise la culoare decât cele din sud. Este posibil că aceste populații să fie subspecii distincte, dar acest lucru este discutabil. Koala trăiesc de obicei în pădurile de eucalipt, iar frunzele acestor copaci reprezintă o mare parte din hrana lor. Hrana are un conținut scăzut de nutrienți. Ele sunt animale sedentare și dorm 20 de ore pe zi. Nu sunt sociale, și singurele relații sunt între mamă și pui
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
aveau stucturi auditive bine dezvoltate, ceea ce sugerează că metoda de comunicare prin pufnete la distanță mare a fost folosită încă de atunci. În timpul Miocenului, clima Australiei a devenit mai uscată, ducând la dispariția pădurilor tropicale și răspândirea pădurilor rare de eucalipt. Genul "Phascolarctos" s-a desprins din genul "Litokoala" în Miocenul târziu și și-a făcut adaptări speciale care i-au permis să treacă pe o dietă compusă exclusiv din eucalipt: deplasarea palatului în sus; molari și premolari mai mari; o
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
ducând la dispariția pădurilor tropicale și răspândirea pădurilor rare de eucalipt. Genul "Phascolarctos" s-a desprins din genul "Litokoala" în Miocenul târziu și și-a făcut adaptări speciale care i-au permis să treacă pe o dietă compusă exclusiv din eucalipt: deplasarea palatului în sus; molari și premolari mai mari; o fosă pterigoidă mai mică; și o bară mai mare între molari și incisivi. În timpul Pliocenului și Pleistocenului, când Australia a suferit schimbări în climat și vegetație, speciile de koala au
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
sunet cu frecvențe joase. Față de corzile vocale ale mamiferelor, care se pliază în laringe, aceste organe se află în palatul moale și sunt numite corzile vocale ale palatului moale. Koala are mai multe adaptări pentru dieta sa pe bază de eucalipt, care are o valoare nutritivă mică, o toxicitate ridicată și e bogată în fibre. Dentiția animalului constă în incisivi și dinții jugali (un singur premolar și 4 premolari pe fiecare arcadă dentară), care sunt separați de un spațiu gol mare
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
bucali înainte de a fi gata de mestecat. Molarii parțial tociți ai exemplarelor de vârstă mijlocie sunt optimi pentru ruperea frunzelor în bucățele mici, ceea ce înseamnă o digestie și o absorbție mai eficientă a nutrienților în intestine, care digeră frunzele de eucalipt pentru a furniza majoritatea energiei animalului. Koala regurgitează uneori mâncarea în gură pentru a fi mestecată a doua oară. Spre deosebire de canguri și de posumii mâncători de eucalipt, koala fermentează hrana în epigastru, iar retenția lor digestivă poate dura până la 100
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
și o absorbție mai eficientă a nutrienților în intestine, care digeră frunzele de eucalipt pentru a furniza majoritatea energiei animalului. Koala regurgitează uneori mâncarea în gură pentru a fi mestecată a doua oară. Spre deosebire de canguri și de posumii mâncători de eucalipt, koala fermentează hrana în epigastru, iar retenția lor digestivă poate dura până la 100 de ore în sălbăticie, și până la 200 de ore în captivitate. Acest fapt este datorat dimensiunii foarte mari a cecului lor 200 cm în lungime și 10
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
rare, iar climatul de la tropical la rece. În climatele semiaride, preferă habitatele riverane, unde pârâiașele și pâraiele aproapiate furnizează adăpost în timpul secetelor și perioadelor extrem de calde. Koala este un animal erbivor, și chiar dacă majoritatea dietei sale constă în frunze de eucalipt, el poate fi găsit în alți copaci, cum ar fi "Acacia, Allocasuarina, Callitris, Leptospermum "și "Melaleuca." Deși există peste 600 de specii de eucalipt, koala preferă doar în jur de 30. Ei tind să aleagă speciile care au o cantitate
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
extrem de calde. Koala este un animal erbivor, și chiar dacă majoritatea dietei sale constă în frunze de eucalipt, el poate fi găsit în alți copaci, cum ar fi "Acacia, Allocasuarina, Callitris, Leptospermum "și "Melaleuca." Deși există peste 600 de specii de eucalipt, koala preferă doar în jur de 30. Ei tind să aleagă speciile care au o cantitate mare de proteine și proporții mici de fibre și lignină. Speciile favorite sunt "Eucalyptus microcorys, E. tereticornis, "și "E. camaldusenis", care, în medie, constituie
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
și "E. camaldusenis", care, în medie, constituie 20% din dieta lor. Deși sunt cunoscuți ca având o dietă foarte restrânsă, dieta lor este mai variată decât cea a altor specii de marsupiale, cum ar fi "Petauroides volans". Deoarece frunzele de eucalipt conțin multă apă, koala nu trebuie să bea des; zilnic ea bea de la 71 la 91 mililitri de apă pe kilogram. Deși femelele își pot satisface nevoia de apă doar mâncând frunzele, masculii mai mari au nevoie să găsească mai
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
26 de săptămâni, animalul, având blana completă, seamănă cu un adult, începând să-și scoată capul afară din marsupiu. Când puiul de koala se apropie de vârsta de 6 luni, mama începe să-l pregătească pentru dieta pe bază de eucalipt pre-digerându-i frunzele, producând un boț fecal pe care puiul îl mănâncă din cloaca ei. Restul e diferit în compoziție de excrementele normale, înfățișând în loc conținutului cecului, care are o concentrație ridicată de bacterii. Mâncat timp de o lună, restul furnizează
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
variații ale gradului de infectare de la nordul la sudul Australiei. Populațiile nordice sunt complet infectate, pe când unele populații sudice (inclusiv cea din Insula Cangurilor) sunt complet neafectate. Animalele sunt vulnerabile incendiilor de pădure din cauza mișcării lor lente și a inflamabilității eucalipților. Koala caută adăpost instinctiv în crengile din vârf, unde sunt vulnerabile la căldura intensă și la flăcări. Incendiile de pădure distrug și habitatul animalului, care limitează deplasarea lor și duce la scăderea populației și la pierderea de diversitate genetică. Deshidratarea
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
mai calde și mai uscate, sugerând că arealul koalei va scădea în est și în sud, în favoarea climatelor mai umede. Koala este afectată și de secetă. De exemplu, o secetă severă din 1980 a condus la pierderea frunzelor din numeroși eucalipți. Ulterior, 63% din populația din sud-vestul Queensland-ului a murit, în special animalele tinere care erau înlăturate din principalele locuri cu hrană de către koala dominanți, mai bătrâni, ceea ce a încetinit și mai mult redresarea populației. Mai târziu, această populație a scăzut
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
cea mai mare parte condițiilor mai aride și uscate ce au rezultat din secete anuale din 2002 în 2007. Alt rezultat negativ estimat al schimbărilor climatice este efectul creșterii nivelului atmosferic de CO în hrana koalei; creșterile de CO în eucalipți reduce cantitatea de proteine și o crește pe cea de tanin în frunze, reducând calitatea sursei de hrană. Prima referință scrisă despre koala a fost înregistrată de John Price, un servitor al lui John Hunter, guvernatorul provinciei New South Wales
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
intenția de a le aduce în cele din urmă înapoi. De exemplu, între 1930 și 1931, 165 de koala au fost translocate în Insula Prepelițelor. După o perioadă de creștere a populației, din care a rezultat mâncarea în exces a eucalipților de pe insulă, aproape 1300 de exemplare au fost duse pe continent în 1944. Translocarea exemplarelor de Koala a devenit o practică frecventă; Peter Menkorst, managerul statului Victoria, a estimat că, din 1923 până în 2006, aproape 25.000 de animale au
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
niciodată. SÎnt la Ella, Învățăm Împreună. — Luna istoriei negrilor. Succes, strigă Wakefield după ea. Paradisul, se dovedește, este doar temporar. Sandina Îi Înmînează un săpun Înfășurat În frunză de bananier, legat cu un șnur roșu de mătase. — Săpun fin de eucalipt și ovăz, făcut de mînă de cea mai bună prietenă a mea. Wakefield Îi sărută mîna și strecoară săpunul În buzunar. Oh, ce noroc pe tine, Diavole! Drumul pe care apucă Wakefield plecînd din rai urcă și se Încolăcește și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
CD player o compilație de Bach și se apucă să despacheteze Încet, punînd pe polița șemineului trofeele călătoriei sale: paharul de whiskey din Casa Viitorului, urechea de gargui de la Tribune Tower, quartzul murdar de la Gatobilis, săpunul fin de ovăz și eucalipt din paradis, o monedă de aur din epoca lui Pericle. Își scutură chilimurile și le pune pe balustrada balconului la aerisit, mătură podeaua, șterge de praf rafturile de cărți, schimbă cearceafurile, apoi se Întinde pe patul proaspăt făcut și alunecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de ușor se transformaseră În niște creaturi cârcotașe, văicărețe, ca niște copii care se țin după mama lor Într-o zi călduroasă la cumpărături. Dricul rula, orchestra mărșăluia, iar prietenii mei Își târau picioarele de-a lungul aleii mărginite de eucalipți, trecând pe lângă grămezi de gură-cască ieșiți din clădirea Academiei de Științe din California, țânci agățați de dinozaurii de cauciuc și țipând de bucurie la vederea acestei parade inedite. —Ham-ham! Cea mai tare emisiune! se auzeau strigăte. Harry dădea din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
și-au continuat drumul către peșteri. Pe măsură ce șoseaua urca intrând În munți, Marlena și Harry deveneau din ce În ce mai interesați de peisaj. Era de fapt o scuză pentru a-și apropia fețele și a face conversație. Ăia sunt plopi, cred... — Ia uite, eucalipt. —Ce-or fi ăia? Moff, care stătea În spatele lor, răspunse pe un ton plictisit. —Sălcii. —Ești sigur? spuse Harry. Nu prea par. —Nu toate sălciile sunt mari și plângătoare. Avea dreptate. Era un soi pitic de sălcii care cresc foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
asta le provoca lovituri la gură care se vindecau foarte greu. Și în plus aveau paraziți care le intrau printre solzi și trebuiau să fie pudrați sau îmbăiați cu mercurocrom; unora trebuia să li se facă inhalații cu ulei de eucalipt, din cauza problemelor cu plămânii, pentru că șerpii fac tuberculoză. Cel mai greu era când își lepădau pielea, căci parcă nășteau atunci când nu reușeau să se desprindă de ea și până și ochii li se încețoșau de o peliculă lăptoasă. Uneori Thea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]