391 matches
-
de agenți patogeni, în raport cu selful, utilizând un număr relativ restrâns de receptori, deși agenții infecțioși au tendința de a suferi mutații. Această tendință este contracarată de existența unor receptori ce recunosc componente antigenice bine conservate, care nu se găsesc la eucariotele superioare, dar îndeplinesc roluri esențiale în biologia agenților patogeni și sunt supuse proceselor mutaționale cu o rată scăzută (mananii din peretele levurilor, peptidele formilate ale bacteriilor, LPS, acizii lipoteichoici). Macrofagul este o celulă multifuncțională, capabilă de a primi o multitudine
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
al doilea mecanism depinde de interacțiunea dintre elementele de secvență supuse rearanjamentului de segmente genice imunoglobulinice și factorii de transcripție a căror activitate și disponibilitate sunt reglate diferențiat în cursul maturării celulelor B și T. De regulă, promotorul unei gene eucariote este localizat la capătul 5’ al secvenței sale de nucleotide. Cum în cadrul unei gene funcționale imunoglobulinice, capătul său 5’ derivă dintr-un segment genic V ales la întâmplare, înseamnă că fiecare segment genic VL sau VH trebuie să conțină propria
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de transcripție care include și o ARN polimerază. Poziționarea corespunzătoare a mașinăriei de transcripție este asigurată prin recunoașterea anumitor secvențe ale ADN din regiunea din amonte de situsul start al transcripției, regiune care reprezintă promotorul. Ca și multe alte gene eucariote și genele pentru globine prezintă în regiunea promotor cutii de omologie ADN, cunoscute ca secvențe TATA și CCAAT, aflate la 30, și respectiv, la 70 de perechi de nucleotide în amonte de situsul CAP. În afară de aceste regiuni, multe gene cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
2001). 16.1.4. REGLAREA ACTIVITĂȚII GENELOR PENTRU CATENELE GLOBINICE La bacterii genele sunt organizate în unități transcripționale multicistronice numite operoni și sunt transcrise coordonat în ARNm policistronic, purtător de mesaj genetic pentru mai multe catene polipeptidice. În general, genele eucariote nu sunt organizate în operoni, fiind transcrise individual în ARNm monocistronic, fiecare genă având propriul său promotor și elemente reglatoare înrudite acestuia aflate în amonte de punctul de inițiere a transcpriției situat la o distanță de până la 2 kb de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
însă și gene la care elementele reglatoare cis-activatoare (localizate în același segment de ADN cu secvențele codificatoare supuse reglării) se află la distanță mult mai mare de secvența codificatoare, exercitând un control la distanță mare asupra unor clusteri genici. La eucariote, cromozomii sunt organizați spațial în teritorii cromozomale (Meaburn și Misteli, 2007) și funcțional în domenii de expresie genică numite domenii cromatinice, delimitate după toate probabilitățile prin mecanisme de modificare epigenetică a histonelor. Atunci când unei fragmentări spontane a cromozomului urmează un
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în medie din 1000-1500 de nucleotizi dispuși liniar; - în cazul genei pot avea loc recombinări și mutații; - genele structurale codifică sinteza proteinelor; - genele reglatoare controlează și dirijează acțiunea genelor structurale; există diferite mecanisme ale reglării activității genelor la procariote și eucariote. ACTIVITATEA GENICĂ LA PROCARIOTE Materialul genetic la procariote se caracterizează printr-o serie de particularități, și anume: 1. genomul bacterian este alcătuit din două categorii de determinanți genetici: a. genele esențiale (eucromozomiale), localizate în cromozomul bacterian; b. genele accesorii, localizate
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
un singur grup linkage (caracteristic “cromozomului bacterian” sau nucleoidului); 6. bacteriile sunt organisme haploide (atunci când nu are loc replicarea ADN), dar pot fi diploide și parțial diploide, în funcție de sinteza ADN); 7. transmiterea caracterelor ereditare este diferită de cea a eucariotelor, întrucât lipsește procesul clasic al reproducerii sexuale. Cromozomul bacterian este alcătuit dintr-o moleculă de ADN dublu catenară circulară. Lungimea ei variază între 1000-1400 μm, diametrul fiind de 2,5 nm. Numărul de nucleotizi la Escherichia coli este de 4
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
servește drept țintă pentru proteina-represor, care împiedică o genă să funcționeze, adică să fie transcrisă și translată. Urmează genele structurale, care controlează sinteza unor proteine specifice cu rol structural sau enzimatic. La procariote genele structurale funcționează în grup, iar la eucariote funcționează individual. Genele structurale sunt urmate de un sector de ADN, numit terminator, care condiționează sfârșitul transcripției ARNm . Genele promotor și operator sunt precedate de către o genă reglatoare. Ea este separată de genele operonului, asupra căruia acționează. Gena reglatoare
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
Are loc transcripția ARNm și sinteza enzimelor necesare. Acest proces continuă până când apare surplus de substrat, care se unește cu proteina represor și blochează operatorul. În rezultat, genele structurale se inactivează și sinteza enzimei respective se întrerupe. ACTIVITATEA GENICĂ LA EUCARIOTE La eucariote materialul genetic are o organizare cu mult mai complexă. Moleculele liniare de ADN, dublu catenare, formează complexe cu proteinele histonice, alcătuind fibra elementară nucleohistonică (nucleozomală) (fig.2). Aceste substanțe, completându-se cu ARN și proteinele nehistonice, formează cromatina
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
transcripția ARNm și sinteza enzimelor necesare. Acest proces continuă până când apare surplus de substrat, care se unește cu proteina represor și blochează operatorul. În rezultat, genele structurale se inactivează și sinteza enzimei respective se întrerupe. ACTIVITATEA GENICĂ LA EUCARIOTE La eucariote materialul genetic are o organizare cu mult mai complexă. Moleculele liniare de ADN, dublu catenare, formează complexe cu proteinele histonice, alcătuind fibra elementară nucleohistonică (nucleozomală) (fig.2). Aceste substanțe, completându-se cu ARN și proteinele nehistonice, formează cromatina, materialul din
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
ADN, dublu catenare, formează complexe cu proteinele histonice, alcătuind fibra elementară nucleohistonică (nucleozomală) (fig.2). Aceste substanțe, completându-se cu ARN și proteinele nehistonice, formează cromatina, materialul din care se diferențiază, în procesul de diviziune, cromozomii. De menționat că la eucariote materialul genetic se caracterizează printr-o discontinuitate genetică (în molecula de ADN se succed secvențe informaționale (exoni) și neinformaționale (introni), care sunt eliminate în procesul de transcripție a informației genetice (fig.3). Purtătorii materiali ai informației ereditare sunt considerați cromozomii
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
soma” - corp) reprezintă unități structurale compacte, constante, alcătuite din acizi nucleici și proteine, vizibili în timpul diviziunii celulare la o tratare cu coloranți bazici. Cromozomii au un rol deosebit în viața celulei (organismului), deoarece asigură transmiterea caracterelor la descendenți. La organismele eucariote, genele nu sunt asamblate în operoni, sistemele de reglaj fiind mult mai complicate decât la bacterii. În general, reglarea activității genelor la eucariote este mai puțin studiată. Această situație este determinată de o serie de factori, printre care: existența nucleului
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
Cromozomii au un rol deosebit în viața celulei (organismului), deoarece asigură transmiterea caracterelor la descendenți. La organismele eucariote, genele nu sunt asamblate în operoni, sistemele de reglaj fiind mult mai complicate decât la bacterii. În general, reglarea activității genelor la eucariote este mai puțin studiată. Această situație este determinată de o serie de factori, printre care: existența nucleului separat de citoplasmă, structura complicată a cromozomului, influența sistemelor generale de reglare a organismului, în special a hormonilor etc. S-a descoperit că
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
acești hormoni se fixează în citoplasmă pe moleculele de receptori specifici. Aceste complexe receptor-hormon pătrund în nucleu (în timpul interfazei), unde mai apoi se unesc cu cromozomii și afectează (pozitiv sau negativ) sinteza proteinelor. S-a stabilit că ARNm din celulele eucariote sunt monocistronice, astfel că un ARNm codifică o singură proteină. La eucariote, în cromozomul condensat cu histone, ADN-ul nu funcționează ca matrice pentru transcripția ARNm, genele sunt în stare de represare. Trecerea acestor gene în stare activă este posibilă
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
complexe receptor-hormon pătrund în nucleu (în timpul interfazei), unde mai apoi se unesc cu cromozomii și afectează (pozitiv sau negativ) sinteza proteinelor. S-a stabilit că ARNm din celulele eucariote sunt monocistronice, astfel că un ARNm codifică o singură proteină. La eucariote, în cromozomul condensat cu histone, ADN-ul nu funcționează ca matrice pentru transcripția ARNm, genele sunt în stare de represare. Trecerea acestor gene în stare activă este posibilă doar prin înlăturarea histonelor și eliberarea ADNului. Eliminarea histonelor are loc sub
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
nu funcționează ca matrice pentru transcripția ARNm, genele sunt în stare de represare. Trecerea acestor gene în stare activă este posibilă doar prin înlăturarea histonelor și eliberarea ADNului. Eliminarea histonelor are loc sub acțiunea histon-proteazei. Reglarea expresiei genelor la organismele eucariote se face, în primul rând, la nivelul transcripției. În unele cazuri, reglarea se poate manifesta și în momentul decodificării mesajului la nivelul translației. Astfel, unele proteine sunt capabile de a se fixa într-o manieră selectivă pe propriul ARNm, în
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
a se fixa într-o manieră selectivă pe propriul ARNm, în acest fel împiedicând ribozomii să sintetizeze proteina respectivă în cantitate mai mare. Spre deosebire de genele procariote, care sunt unitare atât în replicare, cât și în transcripție și translație, genele organismelor eucariote sunt unitare în replicare, dar neunitare și discontinue în transcripție și translație. S-a demonstrat că genele organismelor eucariote sunt fragmentate în exoni și introni. Intronii și exonii, într-o genă, ocupă poziții stabile, și sunt variabili în număr și
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
în cantitate mai mare. Spre deosebire de genele procariote, care sunt unitare atât în replicare, cât și în transcripție și translație, genele organismelor eucariote sunt unitare în replicare, dar neunitare și discontinue în transcripție și translație. S-a demonstrat că genele organismelor eucariote sunt fragmentate în exoni și introni. Intronii și exonii, într-o genă, ocupă poziții stabile, și sunt variabili în număr și mărime. Astfel, gena ce codifică actina (proteina necesară motilității celulei) posedă doi exoni și un singur intron. În genele
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
de introni. Cercetările efectuate de către Slonimski și col. (1978, 1980) au demonstrat că intronii participă la reglarea expresiei genelor prin controlul cantității de proteine sintetizate sub acțiunea genelor. Ipotetic, se consideră că intronii au fost prezervați de evoluție în cromozomii eucariotelor, deoarece ei au un rol particular, prezent doar la eucariote și absent la procariote. Pornind de la diferența fundamentală dintre procariote și eucariote (prezența diferențierii celulare la organismele superioare), a apărut ipoteza privind existența unei legături dintre introni și reglarea expresiei
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
au demonstrat că intronii participă la reglarea expresiei genelor prin controlul cantității de proteine sintetizate sub acțiunea genelor. Ipotetic, se consideră că intronii au fost prezervați de evoluție în cromozomii eucariotelor, deoarece ei au un rol particular, prezent doar la eucariote și absent la procariote. Pornind de la diferența fundamentală dintre procariote și eucariote (prezența diferențierii celulare la organismele superioare), a apărut ipoteza privind existența unei legături dintre introni și reglarea expresiei genelor. De menționat că reglarea activității genelor în celulele eucariote
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
de proteine sintetizate sub acțiunea genelor. Ipotetic, se consideră că intronii au fost prezervați de evoluție în cromozomii eucariotelor, deoarece ei au un rol particular, prezent doar la eucariote și absent la procariote. Pornind de la diferența fundamentală dintre procariote și eucariote (prezența diferențierii celulare la organismele superioare), a apărut ipoteza privind existența unei legături dintre introni și reglarea expresiei genelor. De menționat că reglarea activității genelor în celulele eucariote are loc pe tot parcursul procesului de fenotipizare a informației ereditare, de la
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
eucariote și absent la procariote. Pornind de la diferența fundamentală dintre procariote și eucariote (prezența diferențierii celulare la organismele superioare), a apărut ipoteza privind existența unei legături dintre introni și reglarea expresiei genelor. De menționat că reglarea activității genelor în celulele eucariote are loc pe tot parcursul procesului de fenotipizare a informației ereditare, de la transcripție până la translație. Deosebim cinci niveluri principale de reglaj genetic, și anume: 1. reglajul transcripțional, prin care se determină tipul genelor ce vor fi transcrise în ARNm; 2
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
de ARNm ce vor fi translate în proteine; 5. reglajul degradării ARNm, prin care se selectează moleculele de ARNm ce vor fi degradate (Figura 4). Deși reglajul genetic se poate realiza la oricare dintre nivelurile menționate, cel mai important, la eucariote, este cel care se derulează la nivel transcripțional. Pentru controlul transcripției genelor există doar două mecanisme de reglaj genetic: - reglajul negativ, prin care genele funcționează numai în prezența proteinelor represoare; - reglajul pozitiv, prin care genele funcționează numai în prezența unor
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
derulează la nivel transcripțional. Pentru controlul transcripției genelor există doar două mecanisme de reglaj genetic: - reglajul negativ, prin care genele funcționează numai în prezența proteinelor represoare; - reglajul pozitiv, prin care genele funcționează numai în prezența unor proteine inductoare. În celulele eucariote sunt prezente ambele mecanisme de reglaj, însă predomină mecanismul de reglaj pozitiv. Pentru celulă este mai economic să sintetizeze proteine inductoare pentru 7-10% din ADN, care se transcriu în ARNm, decât să sintetizeze proteine represoare pentru 90-93% din genom. În
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
mecanisme de reglaj, însă predomină mecanismul de reglaj pozitiv. Pentru celulă este mai economic să sintetizeze proteine inductoare pentru 7-10% din ADN, care se transcriu în ARNm, decât să sintetizeze proteine represoare pentru 90-93% din genom. În reglajul genetic, la eucariote, intervin două tipuri de proteine cromozomiale: histonice și nonhistonice. Histonele asigură stabilitatea structurii fibrei de cromatină, condensarea sa în cromozomii eucariotelor și inactivarea nespecifică a genelor. Nonhistonele au un rol important în reglajul specific diferențiat al genelor. Prezența lor determină
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]