167 matches
-
tăia respirația pentru că întâlnești imagini care prin sugestia lor, îți oferă oglinda necesară pentru a te cunoaște și recunoaște. Poate că nu e întotdeauna foarte confortabil să te „vezi“ în oglinda altuia, dar e o lecție mai mult decât necesară. Eufonii fără cusur - s-ar putea cataloga poemele de față, de o muzicalitate și o cadență care s-ar putea compara cu cele mai bune versuri clasice românești și universale. Autorul posedă o știință perfectă a versificației, care fac poemele să
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
punctul de rupere. Sub cupola cerului am împărțit atâtea. O insolită alternanță între tensiune și relaxare! În zgomotul furtunii din travaliul durerii urmele au dispărut în intervalul exilat, neintegrabil, dar în oglinda apelor vii e-atâta liniște și dragoste în eufonia inimilor! Grăbit, fitilul verde deschide energia de la tulpina lujerului florii, acea mică explozie de viață ne dăruie covorul întins de petale roșii. Spune-mi, iubito, de ce purtăm în noi atâta dorință, ce nu-nțelegem, unde ne rătăcim, e asta adevărata
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
Acasa > Poeme > Antologie > EUFONIE PARADOXALĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cine în afara iubirii ar avea destulă delicatețe să poată trezi un copil soarele se rostogolește de la o noapte la alta la fel de înflăcărat la fel de jucăuș
EUFONIE PARADOXALĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372337_a_373666]
-
hotărî cele două brațe Denis și Laurențiu cele două speranțe gemene Laurențiu și Denis ridică viitorul în dreptul ochilor orizontul se întinde de la un capăt la altul ca un fluture ca un surâs Costel Zăgan ,ELEGII DE TREZIT COPILĂRIA Referință Bibliografică: EUFONIE PARADOXALĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1042, Anul III, 07 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
EUFONIE PARADOXALĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372337_a_373666]
-
cu generozitate, și, pe măsură ce micuții cresc, ei se pleacă dinaintea lor. E în firea lucrurilor să se petreacă așa. Bunicii se fac mai mici, pe măsură ce nepoții cresc și se înalță, devenind oameni. Alegând versul clasic, muzical, cu rezonanță plăcută, cu eufonie perfectă, cu exteriorizări pe măsura priceperii celor cărora le este adresată, Vera Crăciun a reușit să creeze un cadru specific lumii copiilor, gradului de înțelegere și stilului direct, interactiv care-i atrag atât de mult pe cei mici, descoperindu-le
UNIVERSUL COPIILOR. CRONICĂ LA CARTEA VEREI CRĂCIUN ROCHIŢA CU BULINE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 845 din 24 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345975_a_347304]
-
îți aduce aminte de paradisul pierdut (de câte ori într-o singură viață?) Dar, tot de atâtea ori regăsit, spre bucuria ochiului și a inimii. Ținând cont de toate determinările prozodice, de un ritm susținut și de o rimă curată, poeta obține eufonii perfecte care pot migra într-un cântec fără sfârșit, de auzit în orice clipă a existenței. De auzit cu urechile minții. Văzute cu ochiul din frunte. Adevăruri știute și înrădăcinate-n ființă, sunt convertite în mici povestiri de viață. Ceva
RUGUL DE LINIŞTE AL IERTĂRII. RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE TOAMNA CUVINTELOR DESCULŢE , EDITURA INFORAPART, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345983_a_347312]
-
canoanelor clasice și s-au lepădat de veșmintele metaforice, preferând un discurs liric simplu, de o directețe care poate părea brutală, dacă n-ar intra în firescul cotidian. Câți, îndeobște, mai sunt poeții care se lasă ademeniți de incantație, de eufonie, de ritm și măsură, dar mai ales, de imagistica rămasă în pastel ori în poeziile cu formă fixă? Volumul începe cu cinci balade în stil modernist, una dedicată primăverii, alta luminii, o alta a păcii și una a tăcerii. Cea
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
al Nadiei, percepeam lumina înflorită în jurul Nadiei, ca un vis, o fericire, o iubire! Și eu, și Maria-Daniela Pănăzan mișcam ochii uimiți, pe deasupra mulțimii care nu putea fi cuprinsă cu ochii, amândoi orchestram în auzul minții aclamațiile adunate într-o eufonie triumfală a iubirii. Amândoi însoțeam cu vocile interioare corul mulțimii, răsunător până departe, la pădurile Slănicului, odată cu susurul râurilor de pe Valea Muntelui. Marea gardă a oficialităților a fost mică și anemică, lipsită de șansa confiscării evenimentului. Politica a fost micșorată
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
Acasa > Strofe > Creatie > EUFONIE PARADOXALĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 814 din 24 martie 2013 Toate Articolele Autorului Cine în afara iubirii ar avea destulă delicatețe să poată trezi un copil soarele se rostogolește de la o noapte la alta la fel de înflăcărat la fel de jucăuș
EUFONIE PARADOXALĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345380_a_346709]
-
hotărî cele două brațe Denis și Laurențiu cele două speranțe gemene Laurențiu și Denis ridică viitorul în dreptul ochilor orizontul se întinde de la un capăt la altul ca un fluture ca un surâs Costel Zăgan , ELEGII DE TREZIT COPILĂRIA Referință Bibliografică: EUFONIE PARADOXALĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 814, Anul III, 24 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
EUFONIE PARADOXALĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345380_a_346709]
-
iadului ce-așteaptă pe supărat cu gura prăpastiei căscată! Vocația înaltă pe care o are actrița Doina Ghițescu este intonația voioșiei în intertextualitatea unor glume citite din zâmbet. Dacă nu e observată când spusele îndesate cu spirit intră în largă eufonie cu râsul ei și în totală concordanță cu destinderea feței pe care joacă o bunătate spulberătoare de umbre, privitul pierde gingășia actriței, lacună a multora... Cine prinde câteva terminologii poetice din umorul ei irezistibil rămâne o clipă mai atent, deajuns
DOINA GHIŢESCU. ÎMPREUNĂ, EDUCAŢIA ŞI PERSONALITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376675_a_378004]
-
care vine noaptea.../ Când se nasc prunci, lumina coboară cu ei...// Cu toate acestea, / Pe pământ / viețuiește prihana!” (Gaură în cer). Practicând versul liber, Teo Cabel și-a format un stil oarecum epic, nu lipsit însă de ritm și de eufonii. Îl ajută metaforele folosite și celelalte mijloace de stil, uzitate însă, cu parcimonie. Există și definiții admirabile, de pildă cea a durerii: „Da, durerea e o femeie frumoasă” (Romantică). Iată și o câteva versuri admirabile: „Miresele-n rochii dospeau prin
LUMEA VĂZUTĂ PRIN CEL DE-AL TREILEA OCHI. RECENZIE LA CARTEA LUI TEO CABEL TABLOURI FĂRĂ SEMNĂTURĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/374684_a_376013]
-
a poetului Virgil Ciucă este ușurința în versificare, versul clasic de 11 silabe, (endecasilabic), cu o rimă încrucișată, mijloace artistice obișnuite: metaforă, epitet, comparație, personificare, autorul stăpânind foarte bine regulile de teorie a versificației. Poemele au în general 5-6 strofe. Eufonia este fără cusur. Drumul vieții sale, parcurs până în prezent, poate fi rezumat astfel: „Am înotat în ape de oceane / Ce se lovesc de țărmuri fără nume / Cetăți la malurile riverane / Le deslușesc din apele în spume // Lovit ades de nemiloase
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
nobila domniei sale prezență. Venind, jovială, dintr-o Românie antebelică, atît de tînjită de noi (mai) toți. Atît de neștiutoare de învrăjbirea noastră de-acum. La revedere. 22 mai Cu, pardon, creionul prin București. Pardon, ca să evit cacofonia, nerenunțînd însă la eufonia argheziană, cea cu bastonul, care l-a logodit pe patriarhul literelor cu regimul lui Ghiță Dej. Dar nici la scena întîlnirii poetului cu savantul, acesta din urmă aflat deja în stafful comunist și recomandîndu-se: Parhon. La care, știți doar, mucalitul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Centrul Județean Drobeta-Turnu Severin al Creației Populare. A debutat în 1963, cu versuri, în revista „Ramuri”. A mai colaborat la „Tribuna”, „Orizont”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Vatra”. Placheta de debut a lui A., Să visăm (1970), însumează poeme în care eufoniile de sorginte folclorică și reminiscențele din Nichita Stănescu se combină cu formulări sentențioase ori de o anumită prețiozitate. Ponderea cea mai însemnată în economia volumului o deține lirica erotică: femeia e chemată într-un univers miraculos, încărcat de rezonanțe folclorice
ARMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285455_a_286784]
-
schițează tablouri angoasante (Desrădăcinat, Mustrările, Ghionoaea, Întuneric) ori, contrastant, de o luminozitate feerică (Hohot de lumină, Renaștere, Grigoresciană, Seceriș). Rareori însă imaginile nu le amintesc pe acelea din volumele anterioare ori chiar pe ale altor poeți. Pe de altă parte, eufonia, răspunzând negreșit unei nevoi mnemotehnice, sfârșește prin a deveni mecanică. Aceeași cauză a impus, probabil, și recursul masiv la trama epică. Aproape impecabile în construcție, aducând eroi memorabili, baladele cuprinse în volum (Fata din Heliodaur, Zora, Dolores, Baldovin și Miralina
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
titlu printr-o programatică îndepărtare de tot ceea ce poate să pară sens constituit, fixat, închegat. Poetul dă senzația că ascultă de un „singur instinct, al Cântului”: versurile sale sunt perfect ermetice, deschizându-se cu greu înțelegerii, dar, prin extraordinara lor eufonie, solicitând simțul auditiv: „Gasteropozi!/ Mult-limpezi rapsozi,/ Moduri de ode/ Ceruri eșarfă/ Antene în harfă: // Uvendenrode/ Peste mode și timp/ Olimp!” B. se apropie aici foarte mult de natura orfică a poeziei; poemul său nu mai narează un act necugetat de
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
Humboldt în opera sa nemuritoare: Asupra varietăței structurei limbei umane și influința acestei structuri asupra genului uman, p. 67. Humboldt într-alt loc zice: "Dispărțenia sunetului de orce consonanțe cari-l spurcă e nea[pă]rată pentru claritate și posibilitatea eufoniei consonunătoare". (Despre) Înspre partea acestor consonanțe, precum suflarea, țîștîire, ton nazal ș. a. m. d., amenință pericol pentru marginea esactă și curată a sunetelor. De-aceea observă Humboldt cumcă e dovadă puternică de domnirea unui simț limbistic corect daca un alfabet
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a perioadei pretinde a le vedea împlinite. Prin ondulațiunea ritmică, cu care ajung periodele de lovesc auzul nostru, intră elementul muzical în declamațiunea prozei. Un artist care în cugetare, ce peste tot domnește în proză, poate să aducă încă și eufonia la dreptul ei, care îmblînzește asprimele întîmplătoare din coliziunile vorbirei și dimprotivă elevează muzicalul din structura diferitelor elemente, acela transmite prin asta auditorului o gingașă adiere de simțământ, căci el lasă ca prin viața gîndirei să transpară încă și ceva
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să fie în esență unul și-același, fără privire la dispozițiunile sufletești cu totul varii din cîtetrei caracterele. Cîteștrei sânt chipuri ideale din lumea elină, din care să ni se arate deplina frumusețe a tonului, toată mărimea celei mai nobile eufonii de care e capabilă vocea umană; ca o copie a acelei vieți ideale căreia aparțin aceste chipuri. Dar, înăuntrul acestui ton fundamental comun, totuși tonurile fundamentale al Phadrei și al [lui] Sappho vor prezinta o înrudire mai de-aproape între
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în tonul fundamental antiteza caracterului Cordeliei, cu iubirea și adevărul ei cel mai ofensator, abstrăgând cu totul de la sensul cuvintelor ei, o asemenea reprezentare ar rămânea în urma așteptărilor și pretențiunilor noastre. Nu în zădar poetul îi dă Cordeliei acea blândă eufonie a tonului care să fie o imagine frumoasă a sufletului ei. ESECUTAREA CARACTERULUI Masca, costumul, ținuta și tonul fundamental pun înainte-ne o icoană (precisă) solidă a caracterului. Însă această icoană schițată de cătră actor, ea trebuie să se și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
chiar de retorică. Este o poezie care afirmă virtutea nu numai a „cuvântului” și nici doar a „cuvintelor” ci a cuvântării, adică a sensului, a înțelesului, propriu-zis: a exhortației. Cât despre muzicalitate, ea nu are la Dan Verona funcția de eufonie, de sunet vag și solubil în aer; dimpotrivă, se instaurează în spațiu și rezistă; discursul său e incantatoriu și se desfășoară cu siguranța, aș zice cu autoritatea finalității sale, care este de a exorciza moartea, de a o transcende, salvând
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de educare purpurie din spațiul sovietic: extins prin extrapolare, nu firesc, În limitele evidenței. Ar trebui să vedem dacă, În discuția de acum, nu apelăm cumva la accepțiunea extrapolată, forțată a termenului. În privința termenului contra-reeducare, nici mie nu-mi place eufonia scrâșnitoare de la mijloc, dar mai am și alte obiecții, pe care le las mai la urmă. Pe de altă parte, referitor la ceea ce a spus Marius, nu cred că putem vorbi de „contra-cultură”, fiindcă acesta desemnează, ca termen acreditat, o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
redactor de anglistică la „Secolul 20”. A semnat cu pseudonimul Gheorghe Vâlcu texte pentru cântece compuse de tatăl său. Poezia lui Ș. din placheta de debut Troienii (1983), urmată de Lumina și uitarea (1989), se remarcă printr-o constanță stilistică (eufonie și lexic clasic), neanexabilă însă unei conștiințe ironice de factură livrescă. Situate la intersecția problematică dintre omul blestemat să poarte „memoria lucrurilor” și „omul fără nostalgii”, textele se achită de „marea plimbare” în spațiul mitologiilor consacrate (Troia, Ahile, Aiax, William
SERBAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289633_a_290962]
-
desfășoară pe fondul unor considerații avântate, chiar lirice, asupra valorii creației eminesciene, însoțite de repetate reproșuri la adresa editorilor care nu au respectat voința autorului și spiritul poeziei, făcând lecțiuni sau modificări care uneori conduc la nonsensuri ori la alterări ale eufoniei. O simbioză între cercetarea istorico-literară și munca de editare la T. are ca rezultat seria Studii și documente literare (I-XIII, 1931-1946), adevărat tezaur al culturii române. „Ceea ce Biblia înseamnă pentru cunoașterea lui Dumnezeu și a lumii, caută să însemne
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]