KorAP: Find »[drukola/base=eugenic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...23 >

555 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

apropiați colaboratori ai săi au fost Petre Râmneanțu și Iordache Făcăoaru, ambii foști studenți ai lui Moldovan. Râmneanțu a debutat ca asistent al lui Moldovan la Institutul de Igienă Socială În 1931 și a continuat să lucreze În spiritul conceptelor eugenice ale lui Moldovan până la moartea sa, În 1980. Pe parcursul lungii sale cariere, Râmneanțu a publicat un număr impresionant de studii, multe dintre ele reprezentând abordări care Încercau să folosească analiza statistică și diverse măsurători bioși antropometrice pentru a determina fondul

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Râmneanțu a rămas Împăcat cu faptul că susținuse ideile eugeniste până la sfârșitul vieții sale49. Iordache Făcăoarutc "Iordache Făcăoaru" Iordache Făcăoaru era un alt colaborator apropiat al lui Moldovan. Pe tot parcursul vieții, Făcăoaru a fost un susținător neclintit al măsurilor eugenice coercitive, fiind interesat mai mult de găsirea soluțiilor celor mai eficiente de menținere a sănătății viitoare a națiunii (În sensul În care el definea această sănătate) decât de adaptarea acestor soluții la tradițiile locale și la mentalitatea populației românești. Este

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
eugeniei, inclusiv Moldovan, nu acordau o atenție la fel de mare ca și Făcăoaru purității rasiale/etnice. Un argument În sprijinul acestei afirmații este faptul că eugeniștii nu au susținut măsurile de sterilizare și au fost reținuți În aprobarea avorturilor pe criterii eugenice. Făcăoaru avea Înclinații politice de dreapta mărturisite, pe care le-a urmat devenind membru al Gărzii de Fier. Această mișcare se dezvoltase În România la sfârșitul anilor ’20, devenind dintr-un grup extremist antisemit, format mai ales din studenți, o

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
devenind dintr-un grup extremist antisemit, format mai ales din studenți, o organizație care se bucura de o susținere semnificativă și Își recruta simpatizanții dintr-o bază socială largă, de la intelectuali până la locuitorii mediului rural. Făcăoaru lăudase deschis eficiența programelor eugenice aplicate la Începutul anilor ’30 În Germania și făcuse publice sentimentele sale antițigănești și antisemite 55. În 1940, În scurta perioadă a regimului legionar, a deținut o funcție importantă În guvern, fiind responsabil de implementarea măsurilor de sănătate publică. Făcăoaru

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Această Școală a fost considerată atât În istoriografia din România, cât și În cea vestică o instituție importantă pentru dezvoltarea cercetării sociologice 64. În cadrul cursurilor de aici, se oferea o introducere În noțiunile de determinism ereditar În sens larg, teoriile eugenice și antropometrie. Gusti a deschis, de asemenea, paginile celebrei sale reviste, Arhiva pentru Știința și Reforma Socială, pentru contribuțiile promotorilor eugeniei și a mers chiar mai departe, creând o Secție de Antropologie și Eugenie În cadrul Institutului Social Român, condusă de

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
publice, În afara țării. Chiar dacă unii dintre colaboratorii lui Moldovan publicau articole În această revistă (e vorba În special despre Aurel Voinea), publicația editată de Banu menționa doar rareori rezultatele obținute de colegii lui Banu de la Cluj, la fel cum Buletinul Eugenic și Biopolitic publicat de Moldovan ignora aproape total mișcarea eugenistă din București 69. Motivele acestei aparente reticențe de a colabora, În ciuda interesului similar pentru eugenie, pot fi găsite În interesele regionale diferite, atât politice, cât și - mai ales - profesionale. Banu

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
foarte clar din rândurile acestui eseu83. În afară de medici și antropologi, și unii avocați au devenit interesați de teoriile eugeniste și de implicațiile lor pentru Însăși reconceptualizarea fundamentelor dreptului civil și penal. În particular, subiectul legalizării avorturilor În acord cu principiile eugenice a atras În mod special atenția multor persoane care lucrau În domeniul juridic. Ion Vasilescu-Buciumi, un avocat din Craiova, era unul dintre susținătorii ardenți ai necesității de a modifica principiile Codului penal În acord cu teoriile eugeniste, pe care le

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
devenit o prioritate a fost Însă rezultatul eforturilor unor personalități care lucrau În respectivele instituții și care s-au dedicat acestui obiectiv. La fel de importante pentru popularizarea ideilor eugeniste au fost și publicațiile periodice. Câteva reviste specializate, cum ar fi Buletin Eugenic și Biopolitic și Revista de Igienă Socială, dar și unele publicații cu o arie tematică mai largă, precum Calendarul, Transilvania și Arhiva pentru Știința și Reforma Socială, au jucat un rol esențial În familiarizarea publicului larg cu folosirea limbajului determinismului

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
și Arhiva pentru Știința și Reforma Socială, au jucat un rol esențial În familiarizarea publicului larg cu folosirea limbajului determinismului ereditar și al ideilor eugeniste pentru a dezbate crizele și reformele curente. Aceste publicații au contribuit la crearea unei „culturi eugenice” care reunea diferite orientări intelectuale, ideologice și politice. Convingerile politice ale promotorilor eugeniei variau de la susținerea Partidului Național-Țărănesc condus de Iuliu Maniu până la alianțele cu regimul antisemit Goga-Cuza și participarea ca membri deplini la activitățile Gărzii de Fier. Aceste legături

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ca membri deplini la activitățile Gărzii de Fier. Aceste legături variate vor fi explorate În capitolul 3. Pentru moment, discuția de față se va Îndrepta către fundamentele intelectuale ale mișcării eugeniste din România. CAPITOLUL 2TC " CAPITOLUL 2" Soluție eugenicătc "Soluție eugenică" O nouă paradigmă științificătc "O nouă paradigmă științifică" Omul nu a găsit În știință un talisman, cu care să pătrundă toate misterele ființei sale. El a obținut numai o bună unealtă pentru a se ghida și mai ales pentru a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Înconjurătoare și de a găsi o cale de modernizare a crescut În România. Subiectul central al capitolului de față Îl reprezintă rolul jucat de eugeniști În acest proces și importanța sa. Vom analiza mai Întâi sursele intelectuale ale noii „evanghelii” eugenice, insistând asupra ideilor, personalităților și instituțiilor din străinătate care au influențat cel mai mult viziunea specifică eugeniștilor români. Mai Întâi, trebuie să Înțelegem cum au ajuns adepții din România ai ideilor eugeniste la sinteza cel mai bine ilustrată de lucrările

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
XIX-lea și Începutul secolului XX plecând de la teoria controversată a lui Francis Galton despre ereditatea geniului, pentru a deveni o mișcare internațională bine articulată care milita pentru schimbare socială. Practic, toate țările din Europa de Vest au Încurajat dezvoltarea propriilor societăți eugenice, de la Franța, Anglia și Italia până la Germania și Finlanda 4. Eugeniștii din Europa de Vest susțineau că secolul al XIX-lea produsese o serie de epidemii cronice, de la boli venerice infecțioase - În special sifilis - până la afecțiuni psihice, cum ar fi isteria. Părea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ideilor eugeniste interpretau această situație ca pe o criză ce nu era doar morală, ci, În același timp, biologică și ereditară. Dincolo de Atlantic, Societatea Americană de Eugenie și alte organizații similare au transformat Statele Unite În căminul avangardei cercetării și programelor eugenice. Un exemplu În acest sens Îl constituie pionieratul Statelor Unite În domeniul sterilizării, care până În 1939 fusese legalizată Într-o formă sau alta În 29 de state, primul dintre acestea fiind Indiana (1907). Adepții eugeniei au găsit simpatizanți și printre promotorii

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
negative ale industrializării și dorința de a regenera În special clasele muncitoare. Majoritatea eugeniștilor români considerau neolamarckismul o teorie depășită, chiar dacă erau mult influențați de puericultura franceză. Banu privea mai favorabil mișcarea eugenistă din Franța și a adoptat ca priorități eugenice unele dintre preocupările franceze pentru sănătatea și bunăstarea femeilor din clasele muncitoare 16. În Germania, mișcarea eugenistă era bine consolidată Încă Înainte de formarea Republicii de la Weimar 17. În perioada wilhelmiană, promotorii germani ai igienei rasei - așa cum Își intitulau propria versiune

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
unui grup de intelectuali germani ce erau interesați de definirea problemelor curente ale societății În care trăiau În parametrii unor constructe rasiale. Unii dintre reprezentanții de notorietate ai acestui grup, care au avut un impact major și asupra dezvoltării conceptelor eugenice În România, au fost Alfred Ploetz, Ernst Rudin și Friz Lenz. Ei considerau că soluția pentru problemele sociale era separarea populației sănătoase de cele degenerate folosind delimitări rasiale mai degrabă decât sociale, educaționale sau pur medicale 19. Mai mult, ei

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
pur medicale 19. Mai mult, ei Împărtășeau atitudinea negativă față de efectele progresului material necontrolat din secolul al XIX-lea și foloseau noua știință a eugeniei pentru a-și construi argumentele critice la adresa economiei laissez-faire și a politicii liberale 20. Teoriile eugenice au devenit un culoar prin care numeroși intelectuali și practicanți de profesii nemulțumiți puteau să atace democrația liberală cu ajutorul științei. Câteva dintre figurile cele mai importante ale mișcării eugeniste din România, personalități ca Moldovan și Făcăoaru, au venit În contact

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
din Germania, pe care unii le terminaseră la trecerea dintre secole, iar alții după primul război mondial. Propriile lor idei urmau, astfel, să fie influențate mult mai mult de modelul german decât de oricare altul, În special În ceea ce privește aplicarea teoriilor eugenice. Statele Unite au servit, de asemenea, ca exemplu proeminent pentru tinerii eugeniști români 21. Până În anul 1918, Statele Unite Își câștigaseră reputația de a avea cea mai puternică legislație și mișcare eugeniste. Imaginea Societății Americane de Eugenie era cea a unei organizații

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
mai puternică legislație și mișcare eugeniste. Imaginea Societății Americane de Eugenie era cea a unei organizații consolidate, care funcționa pe premise științifice solide. Organizația obținuse sprijinul financiar al unor donatori importanți precum Andrew Carnegie. Charles Davenport Își Înființase propriul laborator eugenic În Long Island. Acest centru de cercetare producea statistici după statistici referitoare la aspectele ereditare ale problemelor de sănătate publică și realiza recomandări În privința reformelor necesare pentru a corecta problemele pe care le identificase, În același timp participând la construcția

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ei percepeau ca fiind spiritul admirabil de voluntariat motivat civic al americanilor 23. În comentariile pe care românii le-au redactat despre colegii lor americani, este remarcabilă absența oricăror referiri la aspectele rasiste și xenofobe ale unora dintre variantele teoriilor eugenice din Statele Unite. Chiar dacă s-a născut din contactul cu astfel de mișcări eugeniste deja consolidate, mișcarea din România nu era doar o continuare imitativă a tendinței europene generale din perioada interbelică de a căuta calea de mijloc Între liberalism și

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
mai ales către problematicile asistenței sociale, a oferit paradigma de urmat pentru eugeniștii din Transilvania 48. Mendelismul a fost o alegere conștientă pentru eugeniștii români, care au simțit adesea nevoia să Își apere această poziție În confruntarea cu neolamarckismul. Buletinul Eugenic și Biopolitic a publicat În paginile primelor sale ediții o serie de articole care Încercau să prezinte fundamentele științifice ale relației dintre teoriile determinismului ereditar - atât medeliene, cât și lamarckiene - și eugenie. Autorul, Val Pușcariu, a Început prin a prezenta

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
academice din domeniul sănătății publice care se desfășurau la Universitatea Johns Hopkins sau În alte centre - spre exemplu, laboratorul din Long Island al lui Charles Davenport. Itinerariile de vizită ale acestor bursieri includeau multiple posibilități de a observa aplicarea conceptelor eugenice despre sănătatea publică, pentru că În programul acestora erau incluse prezentări ale diferitelor programe create de instituții guvernamentale dedicate asistenței sociale sau de organizații medicale private. Corespondența lui Sabin Manuilă și jurnalul de călătorie detaliat pe care Iuliu Moldovan l-a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În particular, eugeniștii americani și-au promovat ideile În cadrul unei democrații liberale parlamentare pe care nu au criticat-o În nici un moment ca fiind falimentară. Pe de altă parte, eugeniștii din Germania - În special Școala din München - Își fundamentau conceptele eugenice pe critica normativă a individualismului și a efectelor negative ale experimentului de democrație parlamentară, reprezentat de Republica de la Weimar. Poziția eugeniștilor români era mult mai apropiată de exemplul german decât de cel american, datorită propriilor afinități intelectuale, precum și felului În

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Monitorizarea conștientă a mișcărilor eugeniste occidentale nu era doar un exercițiu academic. Mai degrabă, aceste informații erau aduse la cunoștința publicului român ca subiecte care meritau dezbătute În vederea unei posibile adaptări la contextul românesc. Acesta era În special cazul legislației eugenice din străinătate, ce era amplu discutată În periodicele românești, unde se ofereau și aluzii foarte explicite la exemplele pe care România ar fi trebuit să le urmeze. Legile și programele cărora revistele eugeniste românești le acordau cea mai mare atenție

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
impresionați de gândirea consistentă și sistematică a eugeniștilor germani, precum și de modul comprehensiv În care principiile eugeniste erau aplicate În toate domeniile vieții. Dincolo de exemplele din Germania și Statele Unite, eugeniștii români nu au fost la fel de entuziaști față de legislația sau programele eugenice din nici o altă țară, chiar dacă erau la curent, de exemplu, cu tradiția lambrosiană din Italia și cu dezbaterile care se derulau acolo despre transmiterea ereditară a predispozițiilor infracționale 61. De asemenea, eugeniștii români manifestau un interes sporit pentru teoriile lui

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
eugenistă franceză a rămas cu toate acestea o influență marginală pentru dezvoltarea eugeniei În România, mult surclasată de impactul mișcărilor din Germania și Statele Unite. Problema natalității În Banat a devenit, de fapt, cel mai des folosit exemplu În discutarea programelor eugenice În România, atât sub aspect calitativ, cât și cantitativ. Franța era invocată ca prototip pentru ceea ce s-ar putea Întâmpla În România dacă cele două aspecte ale reproducerii nu erau luate În considerare În același timp. Argumentele și limbajul folosite

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]