555 matches
-
tipului de dispute atât de dragi peisajului românesc, chiar și celui actual, Împărțit Între ai noștri și ai lor, Între cei absolut răi și cei absolut buni. Autoarea dezvoltă pe larg, În baza unei documentații inedite și a analizei discursului eugenic cu unelte foucaultiene, argumentele legate de faptul că legionarii au fost simpatetici față de astfel de idei care sprijineau interesele lor pentru statul etnocratic. Dar dezvoltă și argumentele și dovezile care atestă faptul că eugeniștii autoasumați nu au făcut parte din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
care mulți dintre ei au considerat-o mai oportună decât sterilizarea forțată. Lor li se datorează introducerea programelor sociale, a orelor de educație fizică, a organizațiilor de cercetași - „Șoimii Carpaților”: băieți (și numai băieți) educați pentru curaj, moralitate și responsabilitate eugenică, pentru prețuirea „ideii de România”. Aceste achiziții noi În peisajul românesc au venit mai ales pe filiera influenței americane și preponderent cu finanțarea Fundației Rockefeller, fără de care, de exemplu, Institutul de Igienă din București poate nu exista, fiindcă pe studii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
etatist și jocul de‑a destinul celorlalți" Fiecare cetățean trebuia să devină o rotiță a marelui motor care urma să pună statul În mișcare. Acțiunile fiecărui individ urmau să fie evaluate În funcție de interesele biologice ale națiunii și În funcție de potențialul său eugenic. (M.B.) Pentru prima oară, ne spune Maria Bucur, medicii deveniseră „actori semnificativi În procesul de elaborare și implementare a politicilor publice. „Legea Moldovan” a Însemnat o regândire radicală a administrației, În sensul descentralizării resurselor pentru medicină preventivă, Îngrijirea nașterilor și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
avea cancer, tratamentul se calcula după oportunitatea ca o persoană să trăiască. Romii trebuiau depistați și deposedați de pământ, fiindcă erau considerați „disgenici”. Disgenicii trebuiau supraimpozitați (la fel și celibatarii În comunism). Veniturile trebuiau redistribuite ca să-i sprijine pe cei eugenic mai apți și pentru creșterea potențialului biologic. O expresie clară a incompatibilității dintre eugeniști și gândirea liberală este relevată de autoare În contextul cercetării problemei alianțelor politice eugeniste. În afara alianței extreme, cu legionarii, au existat alianțe benigne cu PNȚ, În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
morală, capabili să judece În locul celorlalți, lipsiți de responsabilitate față de viitorul biologic al nației. „Ceilalți” erau Înecați Într-o „retorică a rușinării”. Eugeniștii visau ca fiecare individ să aibă un „dosar biologic”, un „pedigreu” genetic. Ei pledau pentru „noua elită eugenică”, biologic, intelectual și moral, selectată din rândul urmașilor celor talentați. Cine erau membrii acestei elite? Firește: bărbați educați din elitele profesionale, de preferință români și, pe cât se poate, din profesii științifice. Ei urmau să Îi Înlocuiască pe politicieni, instaurând o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
doar factorii culturali construiesc astfel de diferențe: psihologul Alexandru Roșca. El susține că raritatea manifestării genialității (termen atât de drag elitiștilor români, indiferent de timp) la femei este cauzată de lipsa șanselor egale de dezvoltare intelectuală. Astra vedea Însă misiunea eugenică, naturală a femeilor drept prioritate absolută. De aceea, deși foarte lăudabile, școlile pentru femei erau și școli ale limitării șanselor acestora: „Procesele de educație trebuiau controlate foarte atent și În toate detaliile, astfel Încât beneficiarii să nu fure focul sacru al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
mai temătoare (româncele măritate cu ungurii) sau chiar mai viclene (unguroaicele măritate cu români). Femeile divorțate aveau „trecut pătat” și era bine ca o autoritate să vegheze asupra lor. Faptul de a practica avortul sau contracepția era judecat În funcție de potențialul eugenic și pedeapsa direct proporțională cu acesta. Pentru „disgenice”, avortul, ba chiar și sterilizarea erau tratate ca dezirabile. * * * Determinismul ereditar are, desigur, o premisă greu de conciliat cu liberalismul și cu social-democrația. De aceea, eugeniștii au mai adăugat ceva mortar În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
președintele Academiei Române; Dimitrie Gusti, cel mai important sociolog al perioadei interbelice; Sabin Manuilă, marcant demograf interbelic; Simion Mehedinți; Alexandru Ștefănescu-Goangă și Iuliu Hațegan. Ultimii doi au fost și rectori ai Universității din Cluj În perioada interbelică. Două publicații lunare, Buletin Eugenic și Biopolitic (1927-1947) și Revista de Igienă Socială (1930-1944), difuzau cu precădere ideile eugeniste. Articole pe tema eugeniei apăreau Însă În multe alte publicații, de la reviste de specialitate, cum ar fi Ardealul Medical și Revista de Medicină Legală, până la periodice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
și Revista de Medicină Legală, până la periodice adresate publicului larg, de exemplu, Societatea de Mâine, Transilvania și Calendarul Asociațiunii. Se discuta atât de mult despre ideile eugeniste, Încât până și ziare ca Universul sau Adevărul publicau ocazional articole despre sterilizarea eugenică și controlul nașterilor. Pe lângă familiarizarea publicului român cu ideile eugeniste, care, de fapt, generau o cultură eugenică, o contribuție importantă la definirea României interbelice, eugeniștii urmăreau să pună În aplicare reforme În domeniul sănătății publice și al educației. Ei au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Calendarul Asociațiunii. Se discuta atât de mult despre ideile eugeniste, Încât până și ziare ca Universul sau Adevărul publicau ocazional articole despre sterilizarea eugenică și controlul nașterilor. Pe lângă familiarizarea publicului român cu ideile eugeniste, care, de fapt, generau o cultură eugenică, o contribuție importantă la definirea României interbelice, eugeniștii urmăreau să pună În aplicare reforme În domeniul sănătății publice și al educației. Ei au impus În Învățământ predarea ideilor eugeniste de la școala primară până la Învățământul medical universitar și au Încercat să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Începând de la pregătirea doctorilor, Îngrijirea copiilor și controlul bolilor venerice, până la igiena industrială și strângerea de fonduri pe plan local pentru sănătatea publică. Totuși, cum eugeniștii din România se pronunțau, În general, Împotriva sterilizării ca mijloc de generare a Îmbunătățirilor eugenice, această lege nu a inclus astfel de măsuri. În schimb, legea Moldovan și alte politici și-au pus speranța În educație și În puterea persuasiunii - În faptul că indivizii Își vor schimba comportamentul dacă vor fi informați despre limitele lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
inclus astfel de măsuri. În schimb, legea Moldovan și alte politici și-au pus speranța În educație și În puterea persuasiunii - În faptul că indivizii Își vor schimba comportamentul dacă vor fi informați despre limitele lor biologice și responsabilitățile lor eugenice. Sub presiunea susținătorilor eugeniei au mai fost promulgate unele măsuri restrictive la mijlocul anilor ’30. Avortul a fost interzis prin lege, cu o singură excepție - atunci când prerogativele eugenice dictau necesitatea de a Împiedica reproducerea (dacă părinții sufereau de defecte ereditare). Totuși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
schimba comportamentul dacă vor fi informați despre limitele lor biologice și responsabilitățile lor eugenice. Sub presiunea susținătorilor eugeniei au mai fost promulgate unele măsuri restrictive la mijlocul anilor ’30. Avortul a fost interzis prin lege, cu o singură excepție - atunci când prerogativele eugenice dictau necesitatea de a Împiedica reproducerea (dacă părinții sufereau de defecte ereditare). Totuși, chiar și În acest caz, avortul rămânea voluntar. O altă măsură restrictivă urmărea să Împiedice căsătoria etnicilor români cu persoane aparținând altor etnii. Deși nu exista o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
a unui Weltanschauung ale cărui implicații se extind dincolo de definirea și controlul capacităților reproductive ale femeilor și de omogenizarea rasială a națiunii. Transformarea diferențelor de gen și a celor etnice/rasiale În criterii de definire și impunere a ierarhiei sociale eugenice a reprezentat o modalitate de a renegocia legitimitatea tuturor acțiunilor În relația dintre prerogativele individuale și cele comunitare. Măsurile eugenice au acționat la fel de pregnant În sensul distrugerii autonomiei indivizilor „normali” ca și În cazul celor „degenerați”19. Fără Îndoială, au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
a națiunii. Transformarea diferențelor de gen și a celor etnice/rasiale În criterii de definire și impunere a ierarhiei sociale eugenice a reprezentat o modalitate de a renegocia legitimitatea tuturor acțiunilor În relația dintre prerogativele individuale și cele comunitare. Măsurile eugenice au acționat la fel de pregnant În sensul distrugerii autonomiei indivizilor „normali” ca și În cazul celor „degenerați”19. Fără Îndoială, au existat deosebiri calitative de proporții Între tratamentul efectiv al acestor două categorii de indivizi. Eugeniștii doreau Însă ca deciziile despre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
tradiție consolidată a intervenției statului În asigurarea bunăstării sociale, a sănătății publice și a altor activități publice propuse de eugeniști. În Franța, Marea Britanie și Statele Unite, sprijinul neguvernamental acordat acestor activități a oferit o bază substitutivă pentru a experimenta cu proiectele eugenice. Dar tocmai datorită existenței acestor alternative, precum și datorită prezenței unei culturi politice a individualismului, eforturile eugeniștilor de a modifica legislația și de extinde responsabilitățile statului În domeniul sănătății publice și al asigurării bunăstării generale nu au avut succes În aceste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
reformelor sociale, despre rolurile femeilor și despre responsabilitatea statului În asigurarea bunăstării sociale. Mai mult, eugeniștii au impus adoptarea unei serii de măsuri legislative În domeniul sănătății publice, de la legea Moldovan, adoptată În 1930, și până la legalizarea avortului pe criterii eugenice. Eugeniștii au fost, de asemenea, implicați În promovarea reformelor În educație pentru toate nivelurile. Un alt instrument metodologic important pentru lucrarea de față este analiza de gen, așa cum arată și secțiunea de mai sus referitoare la istoriografia mișcărilor eugeniste. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
În societate și pentru a justifica legitimitatea revendicărilor sale asupra destinelor claselor inferioare. Evidențiez, de asemenea, dimensiunea etnică a discursului eugenist, care urmărea să consolideze autoritatea clasei de mijloc profesionale, de etnie română, În asumarea conducerii tehnocrate a viitorului stat eugenic. Eugeniștii nu au susținut un sistem special de cote pentru a asigura predominanța etnicilor români În administrație, educație și În profesiile liberale. Cu toate acestea, În discuțiile eugeniștilor despre căsătoriile mixte sau despre dezvoltarea urbană apar referiri dese la preponderența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
În poziții de autoritate În aceste domenii ca fiind o problemă socială care pune În pericol sănătatea Întregii națiuni. Structura cărțiitc "Structura cărții" Studiul este alcătuit din două părți: prima parte discută ideile eugeniste, iar cea de-a doua reformele eugenice. Capitolul 1 prezintă datele biografice ale celor mai importanți membri ai mișcării eugeniste, oferind astfel contextul istoric necesar pentru a interpreta modul În care eugeniștii au reformulat relațiile sociale În termeni biologizanți, precum și direcțiile ideologice pe care ideile lor le-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
reprezentată de efortul de a elibera din ignoranță Întreaga populație de etnie română și de a-i mobiliza În acest fel energiile fizice și intelectuale. Cea de-a doua tendință a fost de a direcționa energiile astfel descătușate către scopurile eugenice. Dubla dorință a eugeniștilor - de a mobiliza și, În același timp, de a controla energiile umane - se regăsește și În reformele eugenice din domeniul sănătății publice, care fac subiectul capitolului 6. Deși eugeniștii, În special Moldovan, au creat În perioada
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
fizice și intelectuale. Cea de-a doua tendință a fost de a direcționa energiile astfel descătușate către scopurile eugenice. Dubla dorință a eugeniștilor - de a mobiliza și, În același timp, de a controla energiile umane - se regăsește și În reformele eugenice din domeniul sănătății publice, care fac subiectul capitolului 6. Deși eugeniștii, În special Moldovan, au creat În perioada interbelică o legislație cuprinzătoare În sfera sănătății publice, contribuțiile lor În acest domeniu nu au fost scutite de eșecuri. Adepții ideilor eugeniste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
de director al acestuia până În august 1940, când armata ungară a ocupat Transilvania de nord19. Institutul de Igienă Socială a devenit cea mai importantă instituție În susținerea eugeniei de pe teritoriul României. Mai multe generații de medici au studiat aici teoriile eugenice și s-au pregătit pentru aplicarea eugeniei În laborator și În cercetarea de teren. Lista cursurilor oferite și proiectele specifice din domeniul sănătății și igienei publice derulate de acest institut s-au dezvoltat pe baza interesului general pentru eugenie al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
părțile mai vechi ale Regatului. Moldovan și-a folosit experiența din armată pentru a Înțelege cauzele nivelului aparent dezastruos al sănătății populației și pentru a formula soluții pentru această situație critică. Tehnica pe care o folosea Moldovan nu era intrinsec eugenică. Cu toate acestea, modul specific de analiză a problemelor de sănătate ale populației, așa cum reieșeau din datele culese, soluțiile obținute și obiectivele pe termen lung ale măsurilor aplicate erau direct legate de viziunea sa eugenistă mai largă 20. Interesul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
derularea unor proiecte, printre care se număra noul Serviciu Social. Ca membru de prim rang al Consiliului și ca lider al noului Serviciu Social, Gusti a intervenit de mai multe ori În ajutorul eforturilor lui Moldovan de a promova reformele eugenice, acordând subvenții de stat pentru activitățile Astrei 28. La acel moment, Moldovan renunțase deja la ambițiile de a obține o schimbare la nivel național prin adoptarea unei legislații de ansamblu și acționa În continuare În scopul introducerii eugeniei În educație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
În curând unele dintre cele mai importante canale de articulare și implementare a programelor de orientare eugenistă din Transilvania. Pentru că aceste măsuri au precedat orice inițiativă finanțată de stat, liderii Astrei au continuat să susțină autonomia activităților organizației În ceea ce privește programele eugenice și au negociat implicarea În acțiunile guvernamentale ulterioare care sperau să Își Întemeieze succesul pe experiența dovedită a Astrei În acest domeniu 32. Modificarea obiectivelor principale ale activităților Astrei a avut un impact enorm asupra mișcării eugeniste. Deși Secția Biopolitică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]