164 matches
-
noi. Construirea identității virtuale a participanților la comunitatea virtuală reprezintă a patra euristică a modelului elaborat de Gallant, Boone și Heap. Comunitățile cele mai bine evaluate sunt cele care permit crearea și exprimarea identității membrilor într-o manieră activă. Ultima euristică se referă la sistemul de recompense și costuri evidente pentru utilizatori. Recompensele sunt de obicei de natură socială și includ posibilitatea de comunicare cu alte persoane care împărtășesc aceleași interese, dobândirea unui statut social, schimburile de informații. Costurile participării la
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de disociere și conjugare funcțională. Activitatea creatoare presupune și beneficiează de utilizarea unor procedee de lucru algoritmice. În același timp, există posibilitatea ca, odată verificate și 17 completate, procedeele euristice să se transforme În algoritmi, iar la nivelul ei elementar euristica rezidă În alegerea algoritmului potrivit pentru efectuarea unei sarcini noi pentru subiect. În plus, trebuie avut În vedere că nu toate sarcinile Învățării pot fi rezolvate prin strategii algoritmice, ci există numeroase aspecte ale instruirii care solicită punerea de noi
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
drept certitudini și credințe pe care doar revoluțiile științifice le mai pot schimba. d) Soluții exemplare Paradigmele nu cuprind doar enunțuri teoretice, ci și o anumită manieră de a rezolva problemele tipice sau "exemplare": ele sînt "puzzle-solvers". Paradigmele includ o euristică proprie, un mod de acțiune sau "soluții exemplare" deduse din teoria dominantă. CAPITOLUL 1 FRANȚA ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA CONDIȚII SOCIALE ȘI ECONOMICE În secolul al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea Franța era încă un stat
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
adj. Coord. Ed ; Prof. care lucrează în massmedia Expunerea, conversația, prezentarea unui filmuleț realizat în școala; slogan publicitar 6. Activitate:”Școală Coordonatorul Tot personalul Problemati 2. MIXUL DE COMUNICARE ÎN SERVICIILE PUBLICE 81 noastră - proiecție în viitor” educativ zarea, conversația euristica 7. Realizarea unui chestionar intitulat : Imaginea școlii din perspectiva elevilor”și aplicarea lui pe eșantioane de elevi Coordonatorul educativ Cadrele didactice cu funcție de diriginte - ale claselor terminale-liceu și ș.a.m. Identificarea impactului școlii asupra elevilor prin: problemati zare, descoperire 8
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
adj. Coord. Ed ; Prof. care lucrează în massmedia Expunerea, conversația, prezentarea unui filmuleț realizat în școala; slogan publicitar 6. Activitate:”Școală Coordonatorul Tot personalul Problemati 2. MIXUL DE COMUNICARE ÎN SERVICIILE PUBLICE 81 noastră - proiecție în viitor” educativ zarea, conversația euristica 7. Realizarea unui chestionar intitulat : Imaginea școlii din perspectiva elevilor”și aplicarea lui pe eșantioane de elevi Coordonatorul educativ Cadrele didactice cu funcție de diriginte - ale claselor terminale-liceu și ș.a.m. Identificarea impactului școlii asupra elevilor prin: problemati zare, descoperire 8
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
nivelului de creativitate al elevilor. Evident, un mare rol în acest sens îl are personalitatea creativă a educatorilor de a concepe și practica original diferite strategii de antrenare a creativității elevilor prin utilizarea unor metode moderne specifice învățământului formativ, ca: euristica, descoperirea, problematizarea, procedeele imaginativ - creatoare ale lui A. Osborn, rezolvarea și punerea de probleme. II.6 Factori care blochează manifestările creative ale elevilor Creativitatea a fost considerată atributul unei minorități deoarece se avea în vedere nivelul creativității inovatoare și cel
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
cercetarea socială, Garell Publishing House, București. Pitariu, D., Horia, (2000), Managementul resurselor umane. Evaluarea performanțelor profesionale, Editura Beck, București. Porojan, Dumitru, (1993), Statistica și teoria sondajului, Casa de editură și presă "ȘANSA" S.R.L., București. Rădulescu, M., Sorin, (1994), Ipoteză și euristică în cunoașterea socială, Editura Academiei Române, București. Rotariu, Traian și Iluț, (1997), Petru, Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică, Editura Polirom, Iași. Rotariu Traian (coordonator), Bădescu, Gabriel, Culic, Irina, Mezei, Elemer, Mureșan, Cornelia, (1999), Metode statistice aplicate în
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
preferințe și situații; supus, ascultător (Dicționarul Limbii Române Contemporane, V. Breban, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1980). Epistemic se referă la cercetarea asupra modului de lărgire a cunoștințelor, sprijinindu-se pe un sistem de referință constituit la un moment dat. Euristica (engl. euristics, fr. euristique) arta investigării, căutării și descoperirii, prin intermediul gîndirii, a căilor de soluționare și a inventivității umane. Creativitatea fiind o condiție esențială a inovației științifice, e. s-a constituit ca o ramură specială a metodologiei științei. Ca procedee
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Quaderno 1 che partiți e associazioni costituiscono i momenti tramite i quali și costruisce îl consenso. Lo Stato è îl soggetto di tale iniziativa pur agendo per mezzo sia di canali esplicitamente pubblici, sia di canali apparentemente privați. La capacità euristica di questo schemă interpretativo appare tanto più evidente oggi, quando lo sviluppo dei mass media e la loro incidenza appare così largamente riconosciuta: ai vecchi "apparati egemonici" come la scuola o la stampa și sono infatti aggiunte - fondamentali nella creazione
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
1995, p. 81) MeGee (1997) a atras atenția însă că modelul Hildei Taba este cu adevărat superior prin accepțiunea extinsă conferită conceptului de obiectiv pedagogic. Ea nu îl reduce la „abilități” sau „comportamente” precum Tyler, ci desemnează atitudini, valori, concepte, euristică, cunoaștere teoretică ș.a.18 Totuși modelul rămâne eficientist și progresivist. Nu avem de-a face cu un model umanist, așa cum cere gândirea postmodernă. Hilda Taba însăși a sesizat problema, dar nu i-a putut găsi o soluție exhaustivă. După Hilda
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
antrenați să-și formeze abilități de muncă efectivă în fabrică. Designerul postmodern trebuie să fie racordat la scopurile educaționale, înțelese ca forțe ale înțelegerii conceptuale și ale capacităților de rezolvare a problemelor în domeniul practic respectiv; c) Folosește obiectivele ca euristică pentru ghidarea proiectării instrucționale! În descrierea operațională a scopurilor nu apare nici o valoare specială; în consecință, operaționalizarea devine constrângătoare în raport cu scopurile celor care învață și cu dezvoltarea. Coborârea scopului la nivelul specificațiilor comportamentale poate fi adesea doar o risipă de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cărui funcționalitate este recunoscută și acceptată de majoritate. Este deci imposibil a gîndi modernitatea în afara tradiției și tradiționalismului așa cum este imposibil să gîndim noțiunea de vale fără cea de deal. Modernitatea este față de tradiție, dar mai ales față de tradiționalism, ceea ce euristica este față de algoritmică. Precizarea accepțiunii acestor termeni permite dezvăluirea relației și dinamicii mecanismului ce reunește modernul și tradiționalul. Se pot sesiza două planuri a căror mișcare, prin ecoul ei social și cultural, generează metamorfozarea unuia în celălalt, într-o succesiune
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
la voi însă și perii capului, toți sunt numărați" (Matei, 10, 30). Pentru revelarea rostului tainic al unui eveniment istoric se dăruiește credința, deoarece rațiunea, deși necesară, nu este suficientă. Metoda Fără a neglija cele patru metode de cercetare istorică: euristica (descoperirea și analiza izvoarelor), critica surselor, hermeneutica și expunerea 47, noi ne propunem, la fel ca teologul catolic Jean Danélou, "aplicarea principiilor biblice la probleme la care Scriptură nu le-a aplicat explicit"48, adică, în cazul nostru, la evenimente
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
societății civile, care să includă eventual cuvântul civic în numele lor oficial” (nota 81, p. 104). Teoriile asupra societății civile și raportului dintre aceasta și puterea politică sunt numeroase, generând uneori confuzii. în teoria sistemică a lui David Easton, atât de euristică, se face delimitarea dintre societatea civilă și societatea politică, partidele aparținând, evident, celei de-a doua. Nici n-ar putea fi altfel, de vreme ce din nici o definiție a partidelor nu lipsește, într-o formă sau alta, urmărirea accederii la putere. Iar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de toamnă pe care le-au căutat și citit anterior; - vor realiza lucrări plastice, colaje cu tematica propusă, activități gospodărești; - vor evalua lucrările obținute de ei și de către colegi; - vor complecta fișerebus pentru a descoperi titlul potrivit acestei lecții. Conversația euristică Elevii se pregătesc efectiv pentru derularea activității. Li se reamintește că trebuie să recite rar, clar, destul de tare și mai ales foarte expresiv. Conținutul scenariului vizează poezii, cântece și mici scenete tematice. Poezii: “Tomna” - St. Iosif; “Rapsodii de toamnă” - G
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
Nicolae Manolescu, Avangardismul în perspectivă retorică, RL, 1990, 36; Eugen Simion, Îngerul abstract sau Păzitorul de litere, RL, 1990, 41; Ioan Moldovan, De la dicționar la realitate, F, 1990, 11; Ioan Holban, S-ar părea..., CRC, 1990, 49; Vasile Spiridon, Între euristică și evaluare, ATN, 1990, 11-12; Monica Spiridon, Avangardismul bine temperat, R, 1990, 12 ; Mircea Martin, Avangarda, un capitol de istorie literară, VR, 1990, 12 ; Ștefan Borbély, Un sfert de veac de poezie, RL, 1991, 4 ; Gheorghe Grigurcu, Aventura semnului, VR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
fiind subiect al propriei sale formări, deci participant activ și nu receptor pasiv de informații, permit elevilor să achiziționeze nu numai cunoștințe deja furnizate ci și tehnici de cunoaștere, educă pe elev să obțină rezultate, valorificându-și astfel efortul propriu. Euristica, adică astfel concepută încât să conducă la “descoperirea" a ceva nou pentru elev. Întrebările sunt astfel puse încât elevii să descopere noi proprietăți ale substanțelor studiate, să facă deducție asupra raporturilor dintre substanțe. Întrebările trebuie să să-i conducă pe
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
vom arăta mai jos - și multe limite, deformări și, deci, riscuri cognitive. Dar, ca principiu, un astfel de comportament este rațional și, pentru nevoile curente ale omului obișnuit, suficient de productiv. Un exemplu, pe care cogniția socială îl plasează în cadrul euristicii reprezentativității, îl constituie următorul raționament: cu cât un individ este mai asemănător cu membrul tipic al unui grup, cu atât este mai mare probabilitatea ca el să aparțină grupului respectiv. Practica de zi cu zi, precum și studiile experimentale arată cât
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de explorare din care să rezulte o problemă de căutare și de cercetare și care să se poată rezolva cu ajutorul cunoștințelor și capacităților existente În prealabil În mintea elevilor, contându-se pe un efort independent de gândire. În acest sens, euristica se sprijină pe exercițiul sever al reflecției personale și eventual pe experimentul mintal. În general, este călăuzită de sarcini teoretice, abstracte, realizabilă cu metode inductive, deductive și transductive. În cazul metodelor inductive, subiectul progresează de la reconstrucția unor cunoștințe sau structuri
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unor metode creează dificultăți suplimentare În ceea ce privește stabilirea poziției lor Într-un grup sau altul, deoarece funcția și respectiv locul fiecăreia diferă de la o situație la alta. O metodă poate, de exemplu, să devină demonstrativă Într-o secvență de Învățare și euristică În altă secvență etc. În mod operațional vorbind, poziția unei metode poate fi determinată numai În raport cu o situație concretă, căreia urmează să i se asocieze. Suntem Îndreptățiți, ca atare, să considerăm ca relativă oricare dintre clasificările admisibile. Nici o clasificare nu
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ca profesorul să cunoască „logica nașterii Întrebărilor”, să stăpânească arta formulării cu abilitate a acestora și să posede, cum spune Piaget, „...unele calități ale lui Socrate”, imaginație și o bogată cultură. Firește, toate acestea se câștigă În decursul experienței. Tehnica euristicii se Învață practicând euristica. Dar deprinderea ei poate fi simțitor ușurată și accelerată atunci când se cunosc particularitățile evoluției structurilor psihice ale școlarului, ale inteligenței lui, dar și principiile logicii (privitoare la elaborarea noțiunilor, a definițiilor, temeinicia argumentației, construcția raționamentelor etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
logica nașterii Întrebărilor”, să stăpânească arta formulării cu abilitate a acestora și să posede, cum spune Piaget, „...unele calități ale lui Socrate”, imaginație și o bogată cultură. Firește, toate acestea se câștigă În decursul experienței. Tehnica euristicii se Învață practicând euristica. Dar deprinderea ei poate fi simțitor ușurată și accelerată atunci când se cunosc particularitățile evoluției structurilor psihice ale școlarului, ale inteligenței lui, dar și principiile logicii (privitoare la elaborarea noțiunilor, a definițiilor, temeinicia argumentației, construcția raționamentelor etc.). Inițiativa dialogului nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
autodotare a atelierelor și laboratoarelor școlare, este folosită adeseori această metodă. 6. Metoda problematizării (instruirea prin problematizare)tc "6. Metoda problematizării (instruirea prin problematizare)" Învățarea prin rezolvarea de probleme (problem-solving) sau, altfel spus, prin explorarea alternativelor, este o variantă a euristicii, o altă modalitate, maicomplexă, de aplicare a teoriei Învățării prin descoperire. Premisele teoretice, psihopedagogice de la care se pornește, rezultatele pozitive obținute În cadrul studiilor și cercetărilor experimentale Întreprinse (S.L. Rubinstein, N.A. Leontiev, G. Polya, R.M. Gagné, J.S. Bruner, G. Kátona, W
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la experiment ca, de exemplu: activitățile de investigație orientate prin joc, curiozitate, gratuitate, interes imediat și pragmatic; activitățile, așa-zis, funcționalecare ajută elevii să-și formeze reprezentări inițiale. Metoda experimentului rămâne, așadar, În această fază, strâns legată de tatonare și euristică. Altfel stau Însă lucrurile Într-o fază de dezvoltare mai avansată. Așa, de exemplu, Între 11-12 și 14-15 ani, tânărul Își Însușește deja anumite instrumente intelectuale necesare experimentării propriu-zise. Sunt instrumente de gândire redate sub forma unor operații propoziționale sau
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
activitate este algoritmizată, Încetează de a mai fi creatoare; că organizarea riguros algoritmică pe cât este de utilă În vederea creșterii eficienței Învățării, pe atât de ușor ar putea să ducă la blocarea creativității, a gândirii divergente. Adică, algoritmizarea s-ar opune euristicii, deoarece ea impune elevilor trasee de urmat dinainte stabilite (tipare fixate), ferindu-i de efortul căutării, al rătăcirii, al comiterii greșelii și de cel al descoperirii proprii, al inițiativei și invenției. Algoritmizarea ar risca să ducă, astfel, la o stereotipizare
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]