164 matches
-
nivelul conștiinței de mai multe exemple, de unde și numele de euristica disponibilității. Ce se întâmplă dacă televiziunea și ziarele ne oferă mereu imagini despre gripa aviară? Vom dispune la nivelul conștiinței de o bancă de imagini și vom crede, conform euristicii disponibilității, că acesta este un fenomen frecvent. Euristica disponibilității ne face să considerăm, involuntar, că există riscul real de epidemie. Euristica disponibilității este evidentă într-un alt exemplu, bine cunoscut: ne temem mai mult de călătoria în avion, decât de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
numele de euristica disponibilității. Ce se întâmplă dacă televiziunea și ziarele ne oferă mereu imagini despre gripa aviară? Vom dispune la nivelul conștiinței de o bancă de imagini și vom crede, conform euristicii disponibilității, că acesta este un fenomen frecvent. Euristica disponibilității ne face să considerăm, involuntar, că există riscul real de epidemie. Euristica disponibilității este evidentă într-un alt exemplu, bine cunoscut: ne temem mai mult de călătoria în avion, decât de cea în automobil. De ce? Pentru că intrăm în contact
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mereu imagini despre gripa aviară? Vom dispune la nivelul conștiinței de o bancă de imagini și vom crede, conform euristicii disponibilității, că acesta este un fenomen frecvent. Euristica disponibilității ne face să considerăm, involuntar, că există riscul real de epidemie. Euristica disponibilității este evidentă într-un alt exemplu, bine cunoscut: ne temem mai mult de călătoria în avion, decât de cea în automobil. De ce? Pentru că intrăm în contact (datorită mass-media) cu numeroase imagini în care sunt prezentate accidente aeriene, acestea hrănind
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
disponibilității este evidentă într-un alt exemplu, bine cunoscut: ne temem mai mult de călătoria în avion, decât de cea în automobil. De ce? Pentru că intrăm în contact (datorită mass-media) cu numeroase imagini în care sunt prezentate accidente aeriene, acestea hrănind euristica disponibilității. Imaginile accidentelor aviatice, din cauza laturii lor telegenice, ne invadează ecranele și ne determină o percepție falsă asupra riscului statistic normal. Astfel ajungem să ne înșelăm complet asupra probabilității unei catastrofe, după cum arată următorul experiment: În 1991, trei psihologi de la
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
imagini cu inundații, chiar dacă numărul dezastrelor pe unitate de timp era același. Totuși, voluntarii care au luat contact cu această variantă au considerat că riscurile sunt mult mai mari! Erau mai multe imagini mentale disponibile pe care își fondau estimările. Euristica disponibilității îi făcea să supraestimeze riscul. A priori, aceste efecte par a se explica printr-un mecanism simplu: cu cât dispunem de mai multe imagini despre un eveniment, cu atât considerăm probabil evenimentul respectiv. Dar mecanismul fundamental ar putea fi
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
să distingă lucrurile. Cum poate fi explicat faptul că lectura profundă a jurnalelor nu protejează împotriva unei tendințe psihologic atât de irațional precum tendinței de asimilare, ba chiar ne face mai vulnerabili la acest fenomen. Explicația face apel aici la euristica disponibilității (vezi fișa 2). Identificată în anii 1970 de economiștii Amos Tversky și Daniel Kahneman, această tendință psihologic funcționează după următorul principiu: cu cât suntem mai documentați într-o problemă, cu atât ne putem face o reprezentare mentală detaliată. Ori
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mașinațiile necinstite din mediul politic, primirea unor comisioane necinstite, moduri de fraudare a fiscului etc. În loc să folosească aceste cunoștințe pentru a distinge lucrurile și a-și da seama că astfel de întâmplări nu pot afecta întreaga clasă politică, i cedează euristicii disponibilității și concluzionează greșit că oamenii politici sunt „putrezi”. Și jurnaliștii? Anchetatorii din cadrul redacțiilor marilor ziare au informații foarte detaliate legate de aceste scandaluri. Întreaga zi le este ocupată de obținerea de documente, reconstituirea lor, telefoane către cei implicați etc.
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
redacțiilor marilor ziare au informații foarte detaliate legate de aceste scandaluri. Întreaga zi le este ocupată de obținerea de documente, reconstituirea lor, telefoane către cei implicați etc. Însă, în ciuda practicii pe care o au, sunt și ei oameni la care euristica disponibilității funcționează: unii dintre ei își pot forma o părere foarte negativă despre clasa politică în general. Și cum ei sunt cei care creează informația destinată publicului, acest public recepționează un mesaj a priori ostil. Concluzie Impactul scandalurilor asupra opiniei
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cum ei sunt cei care creează informația destinată publicului, acest public recepționează un mesaj a priori ostil. Concluzie Impactul scandalurilor asupra opiniei publice prin intermediul ziarelor determină apariția a cel puțin trei factori psihologici: efectul de asimilare, efectul de contrast și euristica disponibilității. Toate trei sunt responsabile pentru faptul că opinia publică are tendința de a generaliza plecând de la câteva cazuri particulare și consumul regulat de presă, fie ea și „calificată”, are tendința să întărească proasta părere pe care ne-o facem
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
contrast de negativitate simplei expuneri endomorfine eroare fundamentală de atribuire stimă de sine expunere selectivă la informație F frecvență a imaginilor fundamentală a vocii G gestică așa-zis „adaptatoare” metaforică care punctează gyrus fusiform orbitofrontal median H emisferă dreaptă stângă euristica disponibilității hipocamp I inferențe semantice influență socială infra-umanizare inițiere la violență L legătură „para-socială” M mascul dominant memorie de lucru mod asociativ central de tratare al informației deliberativ morfină distanță față de victimă N narativ auto-referențial neotenie Nucleus accumbens P persuasiune
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
timpul suficient pentru analiza rațională a subiectului propus). Astfel, retorica a fost de cele mai multe ori redusă fie la funcția sa epidictică, fiind privită ca stilizare și ornamentare de suprafață ale unui discurs (devenind doar un studiu al tropilor), fie la euristică, fiind considerată drept metodă de aplicat în cazul disputelor sau polemicilor, fie la o tehnică de argumentare, exercițiu util în vederea câștigării unei dezbateri. Demersul retoric pare astfel alungat din spațiul raționalității, intrând într-o sinuoasă dezvoltare istorică. Observând seria de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
date de lămuririle mai analitice pentru ca problema să se definească într-un enunț cât mai clar. Urmează ordonarea informațiilor caracteristice și avansarea de soluții ipotetice, simultan cu restructurarea datelor acumulate. Secvența operațională se desfășoară atât prin deducții, cât și prin euristica lui "ghicește și verifică" sau prin "raționament retroductiv". Soluția se poate căuta și cu un model ce apelează la simbolizări și alte procedee figurative folosite prin metoda încercărilor și erorilor. O regulă a acestei secvențe poate fi împletirea fermității cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de disociere și conjugare funcțională. Activitatea creatoare presupune și beneficiează de utilizarea unor procedee de lucru algoritmice. În același timp, există posibilitatea ca, odată verificate și 17 completate, procedeele euristice să se transforme În algoritmi, iar la nivelul ei elementar euristica rezidă În alegerea algoritmului potrivit pentru efectuarea unei sarcini noi pentru subiect. În plus, trebuie avut În vedere că nu toate sarcinile Învățării pot fi rezolvate prin strategii algoritmice, ci există numeroase aspecte ale instruirii care solicită punerea de noi
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
fost dat termenului de fizicianul Niels Bohr. Biologia moleculară și biologia evoluției stau la extremele unui spectru de cercetări care urmăresc obiective diferite. Se poate spune că aceste discipline reprezintă două prototipuri ale științei naturii, care acționează pe baza unor euristici complementare. Reflecții metodologice convergente a formulat Ernst Mayr. Ca și eminenții cercetători ai comportamentului la care m-am referit, Mayr nu crede că profilul epistemic diferit al celor două mari grupuri de discipline biologice este expresia unor deosebiri în ceea ce privește maturitatea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
geneză a viitoarei inițieri În : faptă, În acțiune, o anticipare a cunoașterii de mai târziu. În aceeași viziune, acțiunea mijlocește În mod optim realizarea dezideratelor Învățământului modem prin Îmbinarea dintre Învățarea dirijată și cea spontană, dintre Învățarea algoritmică și cea euristică dintre programare și descoperire. Prin felul cum sunt concepute și proiectare, cele două laturi ale acțiunii (de orientare și execuție) se asigură factura și calitatea contactului și familiarizării elevului cu sarcinile de Învățare, precum și evidența și controlului asupra mișcărilor lui
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
urmă este, de fapt, cel care organizează situațiile de instruire, astfel încât să se obțină rezultatele dorite cu economie de timp și efort. Jarvis (1995) trece în revistă trei abordări ale predării în educația adulților, și anume: abordarea didacticistă, abordarea socratică/euristică și abordarea facilitatoare. Aceste abordări derivă din percepția profesorului privind rolul său de instructor, din presupozițiile legate de motivația adulților de a învăța, respectiv din concepția sa privind situațiile de instruire. Abordarea didacticistă este abordarea tradițională, aflată în continuu regres
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de învățat și de transmitere a lor, prin intermediul unor metode și tehnici expozitive/argumentative. Profesorul controlează continuu finalitățile, vehiculând conținuturile în manieră structurată și sistematică, iar cursanții iau notițe, apoi reproduc corect și cât mai exact respectivele informații. Abordarea socratică/euristică, mult încurajată, se bazează pe punerea unor întrebări. Ea constă în adresarea de către profesor a unei secvențe de întrebări studenților, astfel încât, prin răspunsurile pe care le dau, să-și exprime cunoștințele, să revină și să reflecteze asupra lor, să le
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
urmă este, de fapt, cel care organizează situațiile de instruire, astfel încât să se obțină rezultatele dorite cu economie de timp și efort. Jarvis (1995) trece în revistă trei abordări ale predării în educația adulților, și anume: abordarea didacticistă, abordarea socratică/euristică și abordarea facilitatoare. Aceste abordări derivă din percepția profesorului privind rolul său de instructor, din presupozițiile legate de motivația adulților de a învăța, respectiv din concepția sa privind situațiile de instruire. Abordarea didacticistă este abordarea tradițională, aflată în continuu regres
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de învățat și de transmitere a lor, prin intermediul unor metode și tehnici expozitive/argumentative. Profesorul controlează continuu finalitățile, vehiculând conținuturile în manieră structurată și sistematică, iar cursanții iau notițe, apoi reproduc corect și cât mai exact respectivele informații. Abordarea socratică/euristică, mult încurajată, se bazează pe punerea unor întrebări. Ea constă în adresarea de către profesor a unei secvențe de întrebări studenților, astfel încât, prin răspunsurile pe care le dau, să-și exprime cunoștințele, să revină și să reflecteze asupra lor, să le
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
întregului sistem psihic uman. De aceea, se consideră că învățarea este în diverse cadre generativă sau formativă și constructivă. Învățarea cognitivă contribuie și se sprijină pe dezvoltarea analizei și sintezei, abstractizării și generalizării, a comparației și clasificării, a algoritmicii și euristicii, a sistematizării și organizării logice a gândirii. În centrul preocupărilor învățării cognitive este conținutul informațional cognitiv asimilat. De aceea, programatic, învățarea cognitivă este potrivnic superficialității și formalismului. Se poate învăța ceva pentru a reproduce oral sau în scris prin cuvinte
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
înțelegerea integrală și aprofundată a materialului suspus studiului și propune cultivarea inteligenței. Cea mai activă strategie a învățării cognitive este problematizarea (prezentarea unor materiale în forma problemelor) și, în general, activitatea de rezolvare a problemelor. Cu deosebire, prin apelul la euristică se poate ajunge la performanțe creative, pentru că învățarea cognitivă nu se limitează numai la însușirea corectă a cunoștințelor științifice, ci tinde spre dezvoltarea lor consecventă și valorificarea lor aplicativă. Deși strict necesară, memorarea cunoștințelor, pentru a fi reduse apoi, nu
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
comportamentul și activitatea psihică creativă; b) structura personalității sau stilul creativ; c) creativitatea de grup În psihologia românească problema creativității a cunoscut o abordare singulară în 1938-1939 când St. Odobleja în psihologia consonantistă a numit creativitatea arta de a crea, euristica, concretizându-se prin zece clase de procese elementare:interogare, analiză, sintetizare și clasificare, definire, divizare, verificare, obiectivare, retorică, critică, elaborare verbală. Termenului i s-a dat o mare elasticitate, fiind schimbat cu cel de tehnică a gândirii, știință a creației
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
nivelului de creativitate al elevilor. Evident, un mare rol în acest sens îl are personalitatea creativă a educatorilor de a concepe și practica original diferite strategii de antrenare a creativității elevilor prin utilizarea unor metode moderne specifice învățământului formativ, ca: euristica, descoperirea, problematizarea, procedeele imaginativ - creatoare ale lui A. Osborn, rezolvarea și punerea de probleme. II.6 Factori care blochează manifestările creative ale elevilor Creativitatea a fost considerată atributul unei minorități deoarece se avea în vedere nivelul creativității inovatoare și cel
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
ce ne învață teoriile disonanței cognitive sau ale influenței sociale. Într-o situație de schimbare, oamenii obișnuiți acționează în modul cel mai natural, riscă să nu fie eficace, dorind să modifice ideile fără a ține cont de comportamente sau de euristica relațiilor conflictuale. Tot răul decurge din faptul că acționăm ignorând metodele și procedeele fundamentale aflate în joc. Prima breșă pe care modernitatea a făcut-o în armura ideatică și instituțională a ordinii publice în care oamenii au trăit vreme de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
cărui funcționalitate este recunoscută și acceptată de majoritate. Este deci imposibil a gîndi modernitatea în afara tradiției și tradiționalismului așa cum este imposibil să gîndim noțiunea de vale fără cea de deal. Modernitatea este față de tradiție, dar mai ales față de tradiționalism, ceea ce euristica este față de algoritmică. Precizarea accepțiunii acestor termeni permite dezvăluirea relației și dinamicii mecanismului ce reunește modernul și tradiționalul. Se pot sesiza două planuri a căror mișcare, prin ecoul ei social și cultural, generează metamorfozarea unuia în celălalt, într-o succesiune
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]