853 matches
-
gândirea critică, asumarea responsabilităților și creativitatea; - formarea unor personalități deschise, adaptabile la schimbările de tip novator; - dezvoltarea unei atitudini pozitive față de studiu, informare și documentare permanentă; - grija față de viața personală, sănătate și mediu înconjurător; - lărgirea domeniului ocupațional. Sugestii metodologice: - conversația euristică; - explicația; - observația; - experimentul; - învățarea prin descoperire; - problematizarea; - studiul de caz; - elaborarea de referate, postere, prezentări PPT; - vizionarea unor filme documentare cu aspecte legate de poluarea aerului și consecințele acesteia; - vizită la Agenția de Protecția mediului. Modalități de evaluare: observarea sistematică
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
importanța lucrărilor solului. Profesorul de specialitate sau maistrul instructor poate să hotărască asupra numărului de ore alocate fiecărei teme, în funcție de resursele materiale de care dispune, și de importanță pe care o acordă fiecărei teme. Metode propuse: - învățarea prin descoperire; - conversația euristică; - demonstrația; - explicația; - problematizarea; - observația independentă; - experimentul; - proiectul. Metode de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor; fișe de lucru și fișe de autoevaluare; lucrări practice; portofoliul; chestionarul; verificarea individuală a realizării sarcinii date pe baza instrucțiunilor de lucru. Argument Proiectul de
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
uz curent; - îmbogățirea cunoștințelor de botanică, fiziologie, agrotehnică, protecția plantelor și ecologie; - dobândirea unei atitudini pozitive față de studiu, informare și documentare permanentă: - motivația pentru păstrarea sănătății organismului și pentru protecția mediului; - lărgirea domeniului ocupațional; Sugestii metodologice: - învățarea prin descoperire; - conversația euristică; - demonstrația; - explicația; - problematizarea; - observația independentă; - experimentul; - proiectul; - vizită la o firmă care procesează plante medicinale/unitate plafar din zonă; Metode de evaluare observarea sistematică a elevului; investigarea, proiectul și portofoliul elevului; fișe de observare; fișe de autoevaluare; fișe de evaluare
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
de un adevărat maestru? Profesorul este cel care-ți dă cunoașterea; maestrul este cel care te-ajută s-o cauți și s-o folosești. Profesorul lucrează cu rețete recurente și structuri algoritmice ale cunoașterii; maestrul caută alte drumuri și defrișează euristic noi probleme. Pedagogul comun are tendința de a desfigura realul și a-l turna În tipare, ducând explicația până la cele mai mici amănunte și „până la capăt”; maestrul reconfigurează realul În concordanță cu o forță dislocantă interioară ce ne face să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
firesc, el ar trebui să fie urmat de unul consacrat școlilor de gândire din antropologie și felului În care acestea au conceput studiul mitului și al ritului. Sper să am puterea și timpul de a-l realiza, Închizând astfel cercul euristic. De la cuvinte la conceptetc "De la cuvinte la concepte" De la amurgul mitului...tc "De la amurgul mitului..." Cuvântul mit nu este un termen neutru, creat de savanți pe baza identificării fenomenelor denumite de acesta și a analizei riguroase a caracteristicilor specifice. Dimpotrivă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
VI-lea și al V-lea Î.Hr., gândire aflată În căutarea temeiurilor teoretice ale noilor forme de interpretare a lumii: istoria, logica, filosofia, științele naturii. Opus atunci lui logos, golit atât de prestigiul său simbolic, cât și de forța euristică, mythos-ul ajunge să fie gândit printr-un dublu raport de opoziție: față de real, mitul este ficțiune; față de rațional, mitul este absurd. Această perspectivă conduce la un dublu blocaj: Mitul este definit fie În mod negativ, printr-o serie de lipsuri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
taxi, intrarea În oraș etc.). (Textul este o repovestire a descrierii realizate de J. Pitt-Rivers, 1987, pp. 51-68.) Liminalitateatc "Liminalitatea" Termenul a fost inventat la Începutul secolului trecut de Arnold Van Gennep, dar a devenit un concept bogat În valențe euristice În opera lui Victor Turner. În esență, acesta consideră că riturile sunt mecanisme culturale care permit controlarea schimbărilor sociale. De aceea, „ritul este, prin definiție, asociat cu tranzițiile sociale” (1977, p. 77). În mod obișnuit, existența socială este organizată În jurul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acest moment, noi nu avem o „mitologie”, adică nicio colecție omogenă de texte capabilă să circumscrie și prezinte Întregul câmp a ceea ce ar trebui să fie „mitologia” românească și nicio operă științifică de interpretare În măsură să impună o viziune euristică general acceptată. Termenul mitologie este foarte rar utilizat În cercetarea culturii populare românești pentru a individualiza o lucrare. Primul care a făcut apel la acest cuvânt este Simion Florea Marian, care anunțase publicarea unui volum cu titlul Mitologie populară, volum
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
creativă deloc mimată, poeta dovedește „un calm tensionat”. Marcel Pop-Corniș deslușește, desenând cu generozitate un posibil profil liric, „unele sensuri cvasiezoterice” chiar în versurile ei de început și detecta aici impersonalism și ample ritualuri cosmice, ceea ce conferă discursului „o formă euristică”. SCRIERI: Ecuație liniștită, București, 1985; Diminețile gândului, Timișoara, 1989; Scara lui Iacob, Timișoara, 1995; Noaptea romană, Târgu Mureș, 1997; Focul matematic, București, 1997; Confesor de tigri, Botoșani, 1998; Ultimul etrusc, Timișoara, 2002; Călătorii apocrife, Pitești, 2002; Dreptul rănii de a
DIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286763_a_288092]
-
niciodată printr-o operă concretă: "cu cît este mai precisă și mai explicită construcția tipurilor ideale, deci cu cît acestea sînt mai depărtate de realitate, cu atît sînt mai utile din punctele de vedere terminologic și clasificator, precum și din cel euristic"18. Recalcitranța operei privite fragmentar sau în ansamblu de a se înscrie în mod mulțumitor într-o categorie este una dintre trăsăturile sale esențiale în aceeași măsură în care consistența conceptuală și amplitudinea sînt trăsături fundamentale ale tipului ideal. Fără
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pe care stilul narativ perspectival le pune la dispoziție pentru reprezentarea intermedierii sînt fundamental diferite de cele ale stilului narativ aperspectival. Aplicarea criteriilor și standardelor perspectivismului unei opere care a fost concepută în manieră aperspectivală poate avea o anumită valoare euristică pentru teoria interpretării, însă trebuie să ținem seama de inadecvarea istorică a unui asemenea punct de vedere. Astfel, va fi necesar să definim mai exact termenii "perspectivism" și "aperspectivism" în capitolul despre perspectivă. În timp ce unii angliști din Germania, precum și anumiți
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cu modul tradițional de relaționare. Și totuși comunități există și astăzi, ceea ce dovedește existența unor maniere în care nu neapărat ele s-au adaptat schimbărilor sociale, ci posibilitatea apariției lor pe baze diverse. Este și aceasta o abordare cu valențe euristice deosebite, care însă nu poate conduce la ignorarea dimensiunii structurale. 3.3. Interacțiune și manifestare Dintre elementele avute în vedere de Dumitru Drăghicescu atunci când se apropie de analiza unor structuri de tip comunitar, ne interesează mai puțin rasa, mediul fizic
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Reîntoarcerea la tradiție (revigorarea metodelor consacrate sau clasice) 64 b) Promovarea metodologiei centrate pe elev, pe acțiunea și angajarea acestuia: metodele activ-participative 66 c) Extensia metodologiei centrate pe grup: metodele interactive 73 d) Atracția Învățării prin descoperire. Două perspective: metode euristice și metode de Învățare prin cercetare 76 e) Accentuarea orientării pragmatice a metodologiei: metode practic-aplicative 83 f) Performanță prin raționalizare: metode riguros structurate 86 g) Deschideri la impactul noilor tehnologii informaționale și de comunicare 89 h) Reorientarea metodologiei În perspectiva
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
8. Prelegerea 133 9. Metoda expunerii 134 10. Cursul magistral (ex cathedra) 134 11. Expunerea cu oponent 135 12. Prelegerea-dezbatere (discuție) 136 13. Instructajul 137 B. Metode interactive (de dialog) 137 1. Conversația și tipuri de conversație 137 2. Conversația euristică (socratică) 138 a) Cum se construiește conversația euristică? 140 b) Natura Întrebărilor - perspectiva euristică 142 c) Reconsiderarea condițiilor de aplicare a conversației 143 3. Metoda discuțiilor și metoda dezbaterilor 145 a) Caracteristici și sferă de aplicare 145 b) Avantajele și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Cursul magistral (ex cathedra) 134 11. Expunerea cu oponent 135 12. Prelegerea-dezbatere (discuție) 136 13. Instructajul 137 B. Metode interactive (de dialog) 137 1. Conversația și tipuri de conversație 137 2. Conversația euristică (socratică) 138 a) Cum se construiește conversația euristică? 140 b) Natura Întrebărilor - perspectiva euristică 142 c) Reconsiderarea condițiilor de aplicare a conversației 143 3. Metoda discuțiilor și metoda dezbaterilor 145 a) Caracteristici și sferă de aplicare 145 b) Avantajele și limitele discuțiilor și dezbaterilor 146 c) Condiții și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Expunerea cu oponent 135 12. Prelegerea-dezbatere (discuție) 136 13. Instructajul 137 B. Metode interactive (de dialog) 137 1. Conversația și tipuri de conversație 137 2. Conversația euristică (socratică) 138 a) Cum se construiește conversația euristică? 140 b) Natura Întrebărilor - perspectiva euristică 142 c) Reconsiderarea condițiilor de aplicare a conversației 143 3. Metoda discuțiilor și metoda dezbaterilor 145 a) Caracteristici și sferă de aplicare 145 b) Avantajele și limitele discuțiilor și dezbaterilor 146 c) Condiții și tehnici de conducere a discuțiilor 148
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
este un model? 223 b) Tipologia modelelor utilizate În Învățare 225 c) Funcțiile modelului și valoarea formativă a modelării 229 d) Observații privind organizarea Învățării pe modele 230 3. Metoda studiului de caz 232 a) Studiul de caz În ipostază euristică, explorativă 233 b) Studiul de caz În perspectiva practic-aplicativă 234 c) Alegerea cazului și transpunerea lui În termeni didactici 236 d) Trepte de parcurs În prelucrarea unui caz 238 e) Variante de aplicare a metodei cazurilor 239 Capitolul V Metode
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Este adevărat, fiecare procedeu eficient sporește valoarea metodei În care se integrează, după cum fiecare procedeu lipsit de eficiență poate aduce prejudicii acesteia, contribuind la deprecierea ei. Astfel, un exemplu bine ales, concludent și menționat la locul potrivit În cadrul unei conversații euristice, al unei dezbateri sau expuneri poate să concretizeze foarte bine o idee, un concept, un comportament etc.,contribuind la sporirea eficienței acestor metode; și invers, un exemplu neadecvat, minor, plasat greșit În momente nepotrivite și care nu susține mersul gândirii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se pot remarca verbe ca: „a sintetiza, a deduce, a formula, a modifica, a demonstra, a defini, a clasifica etc.”, iar În coloana obiectelor: „fenomene, clasificări, ipoteze, percepții, căi, descoperiri”, la care s-ar putea adăuga apoi coloana metodelor: „conversația euristică, dezbaterea, studiul de caz etc.”. Pe scurt: „a Învăța reguli” → „a deduce o formulă” → „relații, idei, ipoteze, teorii, concepte etc.”, ceea ce s-ar completa prin → „conversație euristică”, de exemplu. c) Dacă se urmărește „formarea de deprinderi”, coloana de infinitive: „a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
percepții, căi, descoperiri”, la care s-ar putea adăuga apoi coloana metodelor: „conversația euristică, dezbaterea, studiul de caz etc.”. Pe scurt: „a Învăța reguli” → „a deduce o formulă” → „relații, idei, ipoteze, teorii, concepte etc.”, ceea ce s-ar completa prin → „conversație euristică”, de exemplu. c) Dacă se urmărește „formarea de deprinderi”, coloana de infinitive: „a exersa, a executa, a efectua practic, a rezolva, a construi etc.”, se raportează laanumite operații cu anumite aparate, instrumente materiale, unelte, mașini etc., iar, ca metode, se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Se consideră, totuși, că unele metode „vechi”, departe de a-și fi relevat până În prezent marile lor capacități informative și formative, sunt susceptibile de evoluție; ele dispun Încă de numeroase resurse proprii de revitalizare În perspectiva unui Învățământ modern activ, euristic și intensiv, promotor al personalității plenare, ceea ce le va menține viabile pentru multă vreme, probabil, de aici Înainte. Astăzi Însă nu se mai poate acționa exclusiv după modelele istoricește constituite. De aceea, paralel cu acest efort de optimizare, și nu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În sensul revigorării unora dintre metodele clasice, consacrate; b) promovarea metodologiei centrate pe elev, pe acțiunea și angajarea acestuia, adică a metodelor activ-participative; c) extensiunea metodologiei centrate pe grup, a metodelor interactive; d) atracția Învățării prin descoperire, promotoare a metodelor euristice și a celor de Învățare prin cercetare; e) accentuarea orientării pragmatice a metodologiei, cu insistență pe utilizarea la scară largă a metodelor practic-aplicative; f) obținerea performanței prin raționalizare, adică prin metode riguros structurate; g) deschiderea metodologiei la impactul noilor tehnologii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
operații. Astfel, sub genericul metode activ-paticipative sunt incluse toate acele metode În stare să provoace o „Învățare activă”, o Învățare care lasă loc liber activității proprii și spontaneității. Sunt metodele care conduc spre formele active ale Învățării, adică spre Învățarea euristică (explorativă), Învățarea prin rezolvare de probleme (rezolvarea alternativelor), Învățarea prin acțiune (learning by doing), Învățarea creativă ș.a.; sunt metode care antrenează elevii În efectuarea unor activități de studiu independent pe bază de text scris, de muncă cu cartea, cu manualul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
au dreptul să-și revendice apartenența la ceea ce, de obicei, se numesc metode activ-participative. Este necesară mențiunea că „mecanismele motivației” trebuie să se subordoneze „mecanismelor gândirii”, să se asocieze efortului rațiunii. Din această categorie fac parte, prin excelență, și metodele euristice și cele bazate pe acțiunea practică ce vor fi caracterizate de noi În paginile care urmează. Privite În această accepție, metodele activ-participative reprezintă cu totul altceva decât ceea ce se Înțelegea prin metode active În urmă cu câteva decenii. Avem În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
socio-cognitive. Desigur, evantaiul metodelor interactive este foarte larg și În extindere continuă. Ele se pot departaja, mai ales, În funcție de sarcina care le este propusă. Astfel, unele favorizează jocul interactiv de roluri și situații, altele angajează la cooperare explorativă, dezvoltând valențele euristice ale căutărilor și fanteziei, sau atrag elevii la cooperare interpretativă și la valorificarea evenimentelor sau faptelor. După cum unele stimulează participarea la construcția Împreună a sensului sau a Înțelesului propriu conținuturilor luate În studiu ori sunt centrate pe producerea de idei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]