217 matches
-
mitologică, a civilizației dacice, se compensa, În imaginar, marginalitatea istoriei românești. România se deplasa dinspre periferie spre centru. Trecutul imaginar oferea ceea ce nu putea oferi prezentul real. Sinteza daco-romană Însemna, În plan ideologic, o soluție de echilibru Între naționalism și europenism. Respingerea romanilor și asumarea exclusivei moșteniri dacice Însemnau despărțirea de Occident și cufundarea În autohtonism. Pe o asemenea interpretare istorică a mizat În perioada interbelică extrema dreaptă. Paradoxal, dar explicabil, aceste teorii au fost reînviate, câteva decenii mai târziu, prin
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Comunismul avea s-o arunce În cu totul altă direcție. O trăsătură a epocii a fost și ascensiunea naționalismului și, mai ales, orientarea sa Într-un sens tot mai autohtonist. Naționalismul secolului al XIX-lea se Îmbina fără dificultăți cu europenismul și, În genere, cu admirația față de Occident. România voia să demonstreze că este o țară europeană (de unde și accentul pus pe originile latine, pe rolul românilor În Evul Mediu În apărarea civilizației europene...). După 1900, fără a fi abandonată orientarea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
naționalistă și autoritară Occidentului democratic și cosmopolit. Dar și În această privință atitudinile au evoluat În favoarea Occidentului, după cum am arătat deja. Românii se adaptează repede, cel puțin formal. Biserica Încearcă și ea, ca Întreaga societate românească, să Îmbine naționalismul cu europenismul. Este Biserica ortodoxă care În ultimii ani s-a deschis cel mai mult spre dialogul cu catolicismul (În contradicție, s-ar zice, cu ostilitatea manifestată acasă față de greco-catolici). În 1999, Papa Ioan Paul II a venit la București și a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
un vector de creștere a capitalului uman și, pe cale de consecință, a capitalului fizic. Pe această direcție se înscrie și linia de gândire europeană. În educație, dimensiunea europeană este văzută ca finalitate, având repercusiuni în mod direct asupra politicilor educaționale. Europenismul în educație implică "deschiderea unui spațiu de libertate suplimentar"52. Din acest punct de vedere, mai mult decât educația, așa cum o percepeam anterior integrării europene, aceasta este orientată spre cooperare. Întâi educația și, ulterior, cercetarea, trebuie să evolueze de la stadiul
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
History Textbooks: The Mitu Controversy, în Balazs Trencseny, Dragoș Petrescu, Cristina Petrescu, Constantin Iordachi și Zoltan Kantor (eds.), Nation-Building and Contested Identities. Romanian & Hungarian Case Studies, Regio Books, Budapesta/Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 93-117; Mirela-Luminița Murgescu, Între naționalism și europenism sau două concepte și pantoful Cenușăresei. Câteva remarci triste despre dezbaterea din jurul manualelor școlare și a istoriei naționale în România, în volumul său Istoria din ghiozdan. Memorie și manuale școlare în România anilor 1990, Editura Dominor, București, 2004, pp. 109-167
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, București, 1998. Husar, Alexandru, Ideea europeană sau Noi și Europa, Editura Institutul European, Iași, 1993. Iacob, Luminița, „Etnoimaginea - obiect de studiu interdisciplinar”, În Revista de psihologie, 1987, nr. 2. Iacob, Luminița, Modernizare - europenism, vol. II: „Percepție, trăire, identitate etnică”, Editura Universității “Al. I. Cuza”, Iași, 1995. Ionescu, Adrian-Silvan, Artă și document. Arta documentaristă În România secolului al XIX-lea, Editura Meridiane, București, 1990. Iordachi, Constantin; Trencsényi, Balázs, „A megújulás esélyei: a román történetírás
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Bălcescu. Opera. Omul. Epoca, ediția a II-a, Editura Eminescu, București, 1977. Zane, Gheorghe, Studii, Editura Eminescu, București, 1980. Zöllner, Erich, Istoria Austriei, Editura Enciclopedică, București, 1997. Zub, Alexandru, Cunoaștere de sine și integrare, Editura Junimea, Iași, 1986. Zub, Alexandru, „Europenism și francofilie”, În Dacia literară, IV (serie nouă), 1993, nr. 4 (11). Zub, Alexandru (coord.), Identitate/alteritate În spațiul cultural românesc, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1996. Zub, Alexandru (coord.), La Revolution français et les Roumains, Universitatea „Al.I.
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a disciplinei, În excelenta monografie a lui Gheorghe Lascu, Imaginea Franței la românii din Transilvania până În anul 1918, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000, pp. 7-29. Problematica etnoimaginilor este discutată pe larg, din perspectiva psihologiei sociale, de către Luminița Iacob, Modernizare - europenism, vol. II: Percepție, trăire, identitate etnică, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 1995, pp. 7-20, 21-86; Luminița Iacob, Imagologia În etnopsihologie și rolul ei În cercetarea psihologiei poporului român, teză de doctorat, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, 1986; Luminița Iacob
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Teodor s-a orientat, prioritar, spre studiile de istorie a Bisericii și a sentimentului religios. Pompiliu Teodor, op. cit. (vezi nota 230). Pompiliu Teodor (coord.), Enlightenment and Romanian Society, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980. Alexandru Duțu, op. cit. (vezi nota 231). Alexandru Zub, „Europenism și francofilie”, Dacia literară, IV (serie nouă), 1993, nr. 4 (11), pp. 3-5. Din bogata bibliografie a autorului, prezintă interes pentru cercetarea de față cel puțin următoarele lucrări: Coordonate ale culturii românești În secolul XVIII (1968); Cărțile de Înțelepciune În
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
până la tonul ce-l caracterizează, iritat-arogant, al lui Adrian Năstase. S-a spus acest lucru pe toate tonurile, dar realitatea, din păcate, n-au putut-o schimba. Vladimir Tismăneanu: Eu aș fi curios ce are de zis unul dintre campionii europenismului și editorialist al ziarului Ziua, care a migrat de la FSN, a fost În partidul lui Roman, cu diversele sale denumiri, pe urmă a fost ministru de Externe În perioada algoritmului, apoi a avut momentul faimoasei liste, despre care sunt lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ale prezentului și viitorului, autorul oferind și o bibliografie consistentă asupra subiectului. Lucrarea este structurată în patru capitole ușor accesibile cititorilor, capitole ce își propun să explice apariția naționalismului în epoca modernă printr-o incursiune interesantă în etnosimbolism, democrație și europenism. Cuprinsul, acest menaj teoretic și factual, se încheie prin prezentarea concluziilor autorului în limba română și a unor considerații publicistice în limbiile engleză și franceză. Primul capitol are rolul de a introduce cititorul în domeniu și tratează originile și răspândirea
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
într-un orizont de timp îndepărtat. Această lucrare se dovedește a fi utilă celor interesați de literatură științifică ce tratează naționalismul prin prisma identității etnoculturale, a apropierilor și mai ales a clivajelor interetnice, a relației democrație - naționalism contextual legată de europenism. De asemenea, găsesc lucrarea potrivită pentru a fi parcursă de oricine gravitează academic în spațiul științelor socio-umane ori profesează în domenii precum cel jurnalistic, politic ori socio-cultural. Robert PASKUJ Notes of the contributors Giuseppe CASCIONE is Professor of Political Philosophy
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Hiena”, „Cele trei Crișuri” ș.a. A mai semnat cu inițiale și cu pseudonimele Teofil și Iunius. F. se numără între cei care au susținut, după întâiul război mondial, ideea racordării vieții noastre intelectuale și artistice la aceea europeană. Conceptul de „europenism”, așa cum îl schițează în articolele din „Cuvântul liber” sau în conferințe, presupune o integrare în planuri variate - politic, economic și, mai ales, cultural. Totodată, luările sale de poziție, criticate de „Gândirea” sau de „Hiena”, susțin necesitatea temperării crezului tradiționalist, precum și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
de Franța. Eșecul CED-ului la Paris i-a șocat puternic pe creștin-democrații italieni: "Parlamentul francez a respins într-un mod dramatic CED-ul" scria în 14 septembrie 1954 La discussione, săptămînalul fondat de De Gasperi; era "carta fundamentală a europenismului". Peripețiile construcției europene dezvăluie dificultățile, ezitările, dezbaterile pe marginea unui curent diferit, dar și determinarea unui curent dominant, pentru care, de acum încolo, proiectul federalist va fi, în ciuda eșecului CED, proiectul creștin-democraților, așa cum arată Manifestul UEDC-ului, programul PPE, programele
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Visul european, aportul politicii creștin-democrate în acest secol", a exclamat Étienne Borne în omagiul adus lui Alcide De Gasperi în 1954. Acest raționament este acela al unui militant. Se știe că "visul european" nu este specificitatea democrației creștine, așa după cum europenismul acesteia nu a fost deosebit de precoce și a suscitat numeroase dezbateri. Nu este mai puțin adevărat că acest curent politic al democrației creștine, convins de necesitatea făuririi unei Europe unite al cărei element cheie ar fi reconcilierea franco-germană, a știut
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
bucurat mult pentru el. Și Ion Mircea mi-a scris cu dragoste și entuziasm și scuze etc. Paler, Grigurcu, Azap sînt și ei pe masă. Nu le-am răspuns de vreo lună. Magda Ghica mi-a scris nouă pagini despre europenism, Dumitrașcu și nebunie. O găsesc inteligentă. Regret că încă nu i-am răspuns, picînd în nepolitețe [...]. Marta (Petreu n. red.) mi-a făcut cadou ultime cărți apărute pe care nu le primisem. Aștept discuri de la un prieten sîrb. Numai la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
înseamnă a fi proeuropean. Acesta din urmă estimează că se disting trei mize ale europenizării: aderarea la UE, natura UE și a instituțiilor sale și transferul de putere. Aceste distincții analitice sînt interesante, dar contribuțiile ni se par marcate de europenism. În plus față de contribuția lui Featherstone, Katz consideră că europenizarea se poate măsura și plecînd de la strategia sugerată Uniunii Europene de un anumit partid politic. În special, atenția ar trebui să se îndrepte spre partidele politice și propunerile lor în ceea ce privește
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
epoca, judecată de neobositul editorialist. Dar mai întâi s-ar cuveni, credem, să cercetăm, fie și fugitiv, dar cu aceeași inclemență, epoca noastră". Ceea ce și face, cu luciditate și acuitate, Adrian Dinu Rachieru, atrăgând atenția asupra faptului că "chemarea sirenelor europenismului, nu înseamnă a ne ignora rădăcinile, abando nându-ne ființa națională". Simptom de care suferă, din păcate, mulți activiști ai unor idei străine interesului național: "cei care, stăruitor, ne recomandă a ne lepăda de românitate o fac în numele unui alt sforăitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ei. Așadar, I. Negoițescu este un lovinescian de tip special: și el propune un sincronism, dar unul cu o Europă culturală arhetipală. Euforionismul înseamnă o întoarcere la mari valori ce au primit o „clasicitate absolută“, deci la un spirit al europenismului care funcționează ca normă estetică, morală și ontologică. Euforionismul reprezintă deci o cale de acces, deocamdată potențială, către ethosul occidental, căci rămâne, încă, o întrebare foarte gravă fără un răspuns substanțial: „De ce noi nu avem mistici și sfinți? De ce nu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
înconjurată de o umbroasă pădure, să stea lângă o cișmea cu apă rece adusă prin olane. Mulți susțin că turnul de la Sf. Spiridon (nici nu mai știu de când stă în schele și cât o să mai reziste!) e un simbol al europenismului nu de azi, de ieri. Trebuie să înțelegi că sufletul sensibil al ieșeanului iubește teatrul, poezia, muzica. Arta este starea firească a Cetății, una de polisemie, culoare și armonie. Se spune că oriunde te-ai afla în Iași, făcând o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
înseamnă a fi proeuropean. Acesta din urmă estimează că se disting trei mize ale europenizării: aderarea la UE, natura UE și a instituțiilor sale și transferul de putere. Aceste distincții analitice sînt interesante, dar contribuțiile ni se par marcate de europenism. În plus față de contribuția lui Featherstone, Katz consideră că europenizarea se poate măsura și plecînd de la strategia sugerată Uniunii Europene de un anumit partid politic. În special, atenția ar trebui să se îndrepte spre partidele politice și propunerile lor în ceea ce privește
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
căutare psihologică (a Celuilalt și, în același timp, a sinelui angajat într-o experiență inițiatică) și o investigație polițistă cu privire la un personaj al cărui destin este în strânsă legătură cu autorul și cu România. Oscilația între registrele Orientalismului, Balcanismului și Europenismului complică analiza imaginilor apusene despre România comunistă sau post-comunistă, în cărți precum: Room Service. Povestiri din Europa de Est (Room Service. Berättelser fran det östra Europa) de Richard Swartz 228, Frica lui Canetti (Canettis Angst) de Rüdiger Wischembart 229, Foreign Faces (Chipuri
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
2009, p. 243-271. Gheorghe Iacob: profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași; stagii În străinătate: Notthingam Trent University (1997), Maison Sciences de l’Home, Paris (2005), Universite Rennes 1 (2010); cărți de autor: Modernizare - Europenism. România de la Cuza Vodă la Carol al II-lea, vol. I, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 1996; Introducere În diplomație, Iași, Editura Fundației „Axis”, 1997; coordonator al volumului Iași - memoria unei capitale, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2008
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
generează „delirul elitist al ființei”. Lucrarea, dincolo de experimentul unui discurs descătușat, „de-crispat” (H.R. Patapievici), se susține prin texte precum Găuri în hartă. Cartografii culturale central-est europene (Europa actuală ca „gol”, „vârsta de tinichea a Occidentului”, „sistemul colonial de evaziune-în-viziune”, europenismul ca iluzie în care românii se complac de peste o sută cincizeci de ani etc.), Utopia română (text curajos, scris în 1987, a cărui idee centrală este „Trăim într-o utopie personală și nerealistă”) sau Generația cu năut, pagini pertinente despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288130_a_289459]
-
rusofili, ci să o mențină într-o zonă gri, un spațiu tampon între granița sa din Est și Rusia. Iar acum Moscova pare decisă să-și recupereze integral fostul satelit, iar Voronin a renunțat să mai mimeze orice urmă de europenism. Pusă în fața noilor realități de la Chișinău, UE reacționează excesiv de prudent, OSCE ține lecții penibile de jurnalism, Consiliul Europei abia astăzi se îngrijorează de „pretinsele violări ale drepturilor omului, însoțite de alegațiile de detenție a unui număr mare de persoane, inclusiv
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]