276 matches
-
broscoii, țînțarii, dulăii veniră la mine’n pridvor din toate ghiocile lor. Domnilor, iubiți vizitatori! iată scaune, merinde, viori, parabole, sîrme, cotnar în bărdace. Luați de unde vă place. În seara aceasta bătrînă sîntem o apă, o targă, o mînă, mari evadați din povești fără căciuli și fără calești. Și eu sînt frate cu voi. Mi-e fruntea stelară, piciorul gunoi atîtea cuvinte încurc și tot către moarte mă urc. Ci poate vreodată O glorie pală, ușor deșelată ne-o rîde, ne-
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
fiți fără grijă!, am strigat, plimbându-mă într-o parte și-n alta a rândurilor. Pentru greșeala asta, voi veți plăti, pentru că asta e regula. O știți, da? Evreii stăteau aliniați, privind toți în pământ. Continui imperturbabil: - Pentru un singur evadat, zece evrei vor fi omorâți la întâmplare. Nimeni nu a scos niciun sunet. Evreii ăștia știau foarte bine să-și ascundă emoțiile, temerile, fricile, disperarea. Am fost sadic și am continuat: - Azi însă este o zi frumoasă și vă fac
PARTEA A II-A de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353656_a_354985]
-
către mine: - Știți voi de unde vin eu acum? - De unde?, o întreb curios. - De la barăcile deținuților... Franz ridică ochii brusc, iar eu repet uluit întrebarea: - De unde??? - De la barăcile evreilor... - Dar ce cauți tu acolo? Ești nebună? - Tocmai am aflat că prietenul evadatului, un oarecare Amos, a fost împușcat de un soldat german... Dar ce mai contează, nu-i așa? Ce contează viața unui om? Ce contează, atât timp cât acest om este evreu sau țigan, ori, cu atât mai rău pentru el, dacă este
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > GEORGE ROCA - INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* Autor: George Roca Publicat în: Ediția nr. 503 din 17 mai 2012 Toate Articolele Autorului PREZENTARE: *V. Nichols (Viorel Nicolae), scriitor australian, de origine română, născut la 22 mai 1954 în București. După
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]
-
final pentru obținerea unei licențe complexe de pilotaj australian. Printr-un e-mail m-a informat că l-a trecut cu bine. Să-i urăm mult succes în continuare! Notă: Ieri, 17 mai 2012, au plecat spre România ce doi „mari evadați”, Viorel Nicolae și George Florescu. Vor ajunge în București exact la 34 de ani de la fuga lor! Viorel, m-a sunat la telefon (la Sydney) și mi-a spus că are emoții extraordinare. În toată această perioadă lungă de exil
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]
-
a sunat la telefon (la Sydney) și mi-a spus că are emoții extraordinare. În toată această perioadă lungă de exil nu și-a revăzut țara natală... Ce-o fi în sufletul lui oare!? George ROCA ------------------------------------------------------------------- INTERVIU CU „UN MARE EVADAT” George ROCA: Stimate domnule V. Nichols, vă mulțumesc că ați acceptat acest dialog. Care a fost motivul pentru care v-ați izolat de comunitatea românească din Australia? Am auzit că sunteți în Țara Cangurului de mai bine de 30 de
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]
-
back. Up the coast my plane is flying Taking me back to the place I once ... Escaped! --------------------------------------------- Interviu: Viorel NICHOLS - George ROCA Waga Waga - Sydney New South Wales, Australia 1 iunie 2009 Referință Bibliografică: George ROCA - INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* / George Roca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 503, Anul II, 17 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Roca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]
-
nu doar în proiect, dar și stagnarea lacrimii/durerii, toate aceste sensuri și altele încă, precum : judecata la rece, starea de maximă luciditate, puritatea apei înghețate amintind de cea a cristalului se adaugă și se constituie în adăpostul princiar al evadatului din sine. La ce bun un suflet mare, dac-atârnă ca o zdreanță ? Iar versul trimite la lamartinianul Un seul être vous manque, et tout est depeuple . Un suflet mare, cât o Himalaie, se face mic, în fața pustiitoarei singurătăți. În fața
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
JURNALISTICĂ/George%20Roca%20-%20inca%20o%20valoare%20vie%20oradeana%20de%20Lucian%20Munteanu.htm - NEDELCU, Georgeta, „Interviu cu poetul și ziaristul George Rocă”, Revista Gândacul de Colorado, 31 ianuarie 2011, http://www.gandaculdecolorado.com/arhiva/1795-interviu-cu-poetul-si-ziaristul-george-roca - PETCU, Gabriela, „George Rocă, un evadat din spațiul virtual, regăsit într-o poveste pe Insula Fericirii”, Revista Curentul Internațional, Sterling Heights, Michigan, SUA, 25 septembrie 2009, http://curentul.net/2009/09/25/george-roca-un-evadat-din-spatiul-virtual-regasit-intr-o-poveste-pe-insula-fericirii/ - POPA, Iosif, „Personalități locale: George Rocă, actor, scriitor și manager turistic”, Ziarul Informația
CURRICULUM VITAE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340058_a_341387]
-
înmărmuririi, al împietririi poziționale. Natura rezultă ca loc nemetafizic. Nemișcarea inițială apare ca momentul cel mai înțelept al corporalității, ca locul geometric al stăpânirii de sine. Prin imobilitate se iese din coordonatele cotidianului. Omul țintuit într-o poziție este un evadat sau un exilat în propriul corp. El este condamnat să fie el însuși și atât. Din punctul de vedere al celor ce nu se mișcă, lumea înconjurătoare se află într-o perpetuă prăbușire. În mentalul poetic „lotus”-ian metoda privilegiată
ION MARIA: Înţelepciunea faptului de a sta pe loc, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339590_a_340919]
-
deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge, că poate mai plouă - ...satul de amurg, în târziu, disperat că Sisif cu clipă sub pleoape, ori în afund de neant - o, clipa-nstelată a fratelui Petre, ori a peștișorului de aur, aruncat înapoi
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge, că poate mai plouă - ...satul de amurg, în târziu, disperat că Sisif cu clipă sub pleoape, ori în afund de neant - o, clipa-nstelată a fratelui Petre, ori a peștișorului de aur, aruncat înapoi
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge, că poate mai plouă - ...satul de amurg, în târziu, disperat că Sisif cu clipă sub pleoape, ori în afund de neant - o, clipa-nstelată a fratelui Petre, ori a peștișorului de aur, aruncat înapoi
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge, că poate mai plouă - ...satul de amurg, în târziu, disperat că Sisif cu clipă sub pleoape, ori în afund de neant - o, clipa-nstelată a fratelui Petre, ori a peștișorului de aur, aruncat înapoi
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
Miliției” cu ajutorul unui autocamion dotat cu platformă ridicătoare cu braț, utilizat la înlocuirea becurilor din circuitul iluminatului public. Toate ca toate, dar câtă politețe din parte milițienilor. Într-adevăr, un comportament democratic, demn de invidiat de toate polițiile occidentale. După ce evadații au părăsit garsoniera de la etaj, în care fuseseră încarcerați, cu ajutorul minunatului utilaj - nici măcar gratii nu existau la ferestre, iar „rău voitorii” vorbeau despre „cortina de fier” - milițienii i-au poftit respectuos să intre din nou în sediu, întâmpinându-i cu
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
beție a saltului în gol, port în genunchi sfielnici elan de cal sălbatic și vulturii dorinței, flămînzi, îmi dau ocol. Privește, domnișoară, cum construiesc soldații un pod de bărci legate pe fluviul dintre noi și ne întind bucata de pîine evadații din închisoarea clipei ce-apasă pe-amîndoi! Prin vene-mi curge seva podgoriilor apuse, cînd mă zbăteam ca leul în cușca unui vis și salahorii pîclei se zguduiau de tuse, cărînd în lăzi de zestre nămolul din abis. Cum să-mi
DOMNIŞOARǍ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373936_a_375265]
-
română mamă și civilizației francofone canadiene de adopție : în limba română impulsul de a scrie despre moarte este mai mare, în timp ce limba franceză îl absoarbe cu mai multă ușurință înspre registrul iubirii. Moartea este recursul ultim al răzvrătitului și al evadatului ; ea intervine ca un lanț care reglează prin lungimea lui cantitatea de libertate pe care și-o asumă autorul, iar poezia lui Ionuț Caragea construiește o cămașă de forță peste bucuria de a fi viu și liber dar și peste
UN IMAGINAR ARTISTIC ORIGINAL SEMNAT DE ION CARAGEA de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345028_a_346357]
-
și ne creștem copii și nepoții. Suntem la capătul unor dezbateri care n-au fost dezbateri. Dintre un albanez care și când respira făcea poante și un fost profesor parcă prins la copiat. Nu am perceput dacă sunt politicieni sau evadați de la balamuc. Pe peretele meu virtual, ca o dovadă de violență și prostie, tot felul de agramați, semidocți, vuvuzele ale galeriilor, pensionari visându-se în cârciumi jegoase din cartiere sordide, înjură. Fără argumente, fără rușine. Proletculți cu legitimație de facebook
NU SUNTEŢI DUMNEZEU, MĂ! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371659_a_372988]
-
deținut e susținut de la un capăt la altul de tensiunea și nervul unui roman de acțiune, cu surprizele și spectaculosul său. Realitatea depășește aici ficțiunea, cum se va mai întâmpla și în alte episoade ale narațiunii. Călătoria cu trenul a evadaților, ascunderea în București pe la diverși prieteni, obținerea unui buletin de identitate fals și angajarea pentru scurtă vreme în „câmpul muncii” alcătuiesc o adevărată odisee. Ritmul trepidant, ținând mereu treaz interesul cititorului, este acela al unui roman de senzație. Firește, I.
IOANID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
muncitorești, înlocuită în 1894 de „Lumea nouă”. Nu face parte efectiv din mișcarea socialistă, dar e un propagandist entuziast, susținător al „cauzei”. În 1893 îl cunoscuse pe C. Stere, student mai vârstnic, fost deportat în Siberia ca instigator narodnic și evadat din temnițele țariste. I se alătură la „Evenimentul literar” din Iași (1893-1894), ca secretar de redacție, publicând sub pseudonime (Cezar Vraja, Un sociabil, Verax). Deși nu îi modifică radical orientarea estetică, poporanismul propagat de Stere o influențează. Ulterior el își
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
o frunză, București, [1941], Miniaturi, București, [1941], Chemarea dragostei, București, [1943], Doamna Craddock, București, [1943], Odinioară ca și azi, București, [1946], Spre ziuă, București, [1946], Tăiș de brici, București, [1946], La persoana întâia, [București], f.a.; Robert Elliot Burns, Sunt un evadat, București, [1938]; Joseph Conrad, Hanul lui Almayer, București, [1938]; John Galsworthy, Tenebre, I-II, București, [1938]; Aldous Huxley, Punct. Contrapunct, I-II, București, [1938], Două sau trei grații, București, f.a.; Sinclair Lewis, Dodsworth, București, [1938], Strada Mare (Povestea doamnei Card
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
Cavaradosi, din opera Tosca de Puccini. Acesta ascunde în casa lui un luptător pentru libertate, care a evadat și este urmărit de zbirii unei autorități arbitrare și opresive. Cavalerul neagă, chiar și sub tortură, că l-ar fi ascuns pe evadat și este decis să persiste în tăgăduirea adevărului fie și cu prețul vieții. Iar noi îi admirăm curajul și spiritul de sacrificiu. Intenția cu totul lăudabilă pe care o servește în aces caz ascunderea adevărului, și nu faptul că se
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
o lună în spatele sârmelor ghimpate, izbutise să evadeze, să se alăture trupelor noastre și acolo, într-o mișcare în sens invers, fusese arestat, judecat ca trădător și trimis într-un lagăr sovietic... Pavel mai auzise astfel de povestiri ale unor evadați care fugeau, fără să-și dea seama, de la o moarte la alta. Știa ce voiau să spună cuvintele lui Stalin, când declara: „Nici unul dintre soldații mei nu va fi făcut prizonier de inamic.“ Asta însemna că nimeni nu trebuia niciodată
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
el nimerește într-o piață în care, fără nici o constrângere, o masă de oameni aplaudă și aclamă atât de aidoma dresaților dintre care a fugit, încât personajul crede, la început, că aude tot ropotele și glasurile din „sertar”. Astfel realizează evadatul că întreaga țară devenise o școală de corecție, că lumea întreagă chiar este o închisoare. Scriitoarea nu contrazice explicit această opinie, pare chiar s-o confirme. Când personajul și naratoarea ajung în situația de a fi înecați de valuri murdare
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
bărbați condamnați pentru crimele de la defilare au pus la cale o evadare în masă din închisoare. Au urmat tulburări în zeci de orașe și delegații numeroase de femei au cerut pedepsirea gardienilor răspunzători, precum și capturarea și gazarea imediată a celor evadați. Era o criză de natură să-l facă pe președinte să câștige sau să piardă milioane de voturi; iar Jefferson Dayles ținu un discurs către națiune, promițând că va lua toate măsurile posibile. A doua zi după discurs, sosi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]