158 matches
-
situația evocării. Laconismul implică În primul rînd faptul că starea de fapt, emoția declanșatoare atît a revelației, cît și a dorinței de a scrie a autorului, nu este pomenită ci, mai curînd, este ascunsă cu premeditare. Deși folosește un limbaj evocativ, acesta este văduvit de tot ceea ce contextul situațional i-ar fi putut adăuga completîndu-l și Înglobîndu-l. Haiku-ul este un țipăt evocator surdinizat prin omisiunea firească a tot ce, În acest comportament, este extratextual. Deși este Înregistrarea grafică a unei
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
partea vizibilă a unui aisberg și numai cititorul versat știe că intenția lui este aceea de a face să se nască În mintea sa, prin aluzii și asociaț ii de idei, alte gânduri, idei și sentimente. Lipsit de restul comportamentului evocativ, limbajul evocării capătă rolul unei surdine emoționale, simultan reticentă și ironică. Emoția nu este rostită și dintr-un considerent etic și existențial, dar și dintr unul provocator și inițiatic. Evocarea În sine devine astfel nu doar o invitație la Împărtășirea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a face cu enunțurile și nu cu figurile de stil consacrate. Imaginile haiku-ului Îl pot accepta doar În accepția sa metaforică de ciudățenie, enormitate, absurditate funcțională. Un oximoron sau o expresie confuză? Spunem că textul haiku-ului este unul evocativ care trimite la imagini reale. Că intenția haiku ului este să ne aducă În față lucrurile, să ne pună În fața unor scene sau Întîmplări aievea. Fără a Încerca să descîlcim Însă ghemul de sugestii și aluzii relative la cuvîntul imagine
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
clar și se va delimita ușor, prin comparație, de demersurile anterioare ori sincrone cu privire la aceeași temă. Utilizarea termenilor trecând de la limbajul conotativ la cel denotativ și făcând apel la registrul plurivoc al sensurilor figurate poate fi de folos în manieră evocativă, însă fără să aducă o contribuție clar delimitată în privința domeniului de cercetare, în conformitate cu standardele actuale, preluate necritic și transferate de la o generație de cercetători la alta. Opțiunea îi aparține, desigur, autorului - dacă există precauția conștientizării propriei alegeri. Altfel, oscilarea între
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
prin evocarea unui timp trecut/proiecția în viitor). - Creațiile lirice fixează, în general, o durată unică, reliefată direct (uneori, chiar în titlu: Sara pe deal, Se bate miezul nopții..., Sfârșit de toamnă etc.) sau doar sugerată. Prezentul liric sau imperfectul evocativ (cele mai frecvente durate poetice) se asociază uneori contrastiv (antiteza trecut-prezent este specifică liricii romantice, de pildă) sau participă la triada trecut- prezent- viitor. Schițarea unei paradigme a categoriei timpului în cele trei genuri evidențiază valorile multiple atribuite acestui reper
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pot fi: - substantive (Noapte de mai - Al. Macedonski, Din valurile vremii... - M. Eminescu, Amintiri din copilărie - I. Creangă, În vreme de război - I.L. Caragiale etc.) - adverbe (Vreodată - G. Bacovia, Niciodată toamna - T. Arghezi etc.) - timpul verbelor: valorile trecutului: imperfectul narativ/evocativ/descriptiv, forme de perfect valorile prezentului: prezentul narativ/liric/istoric/etern etc. valorile viitorului: viitor apropiat/anterior; forme colocviale/forme literare etc. Cele două dimensiuni ale universului - spațiul și timpul - sunt, în realitate, inse parabile, paradigma modernității exprimând această realitate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
oferă direct cunoașterii raționale, ci intuiției, imaginației și sensibilității. „A poetiza înseamnă a învălui, a ascunde“, deci a sugera o „idee emoțională“ (T. Maiorescu). Modalități lingvistice de realizare: conotația, recurența (laitmotivul, refrenul sau titlul pot sugera tema, dominanta afectivă, caracterul evocativ etc.); enunțuri eliptice, prezența unor elemente paratextuale (subtitlul, mottoul, dedicația) sau metatextuale (punctele de suspensie) etc. Modalități stilistice: prezența simbolurilor multisemnificative, a unor imagini artistice neconvenționale, a metaforelor absolute/închise, a unor ana logii, alegorii etc. - Reflexivitatea constă în capacitatea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
verbe la perfectul compus, verbele de aspect imperfectiv creează un plan de adâncime care pla sează momentele de evocare a procesului creator (mă reîntorceau, îmi redeșteptau nostalgii, simțeam, știam, scriam, cunoșteam etc.) întro durată indeterminată./ Valoarea stilistică este cea descriptiv evocativă, cu rol de accentuare a viziunii subiective, imprimând evocării actului creator o perspectivă progresivă și un caracter dinamic. 8. Fragmentul citat aparține genului epic. O primă trăsătură ilustrată este prezența instanțelor comunicării narative - narator și personaje. Astfel, în fragmentul citat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
5. motive literare: amintirea, prietenia, casa părintească, trecerea ireversibilă a timpului 6. secvențe care fixează dimensiunea temporală: încă din copilărie; după cele dintâi cea suri petrecute la școală 7. În fragmentul reprodus verbele la timpul imperfect au atât un rol evocativ, cât și unul narativ. Valoarea descriptivevocativă se activează mai ales prin contrastul între prezentul maturității (mil aduc aminte, mi se desfășoară înaintea ochilor întreaga lume a tinerețelor) și trecutul rememorat nostalgic, prin verbe la imperfect (se cuvenea, știam, eram etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și tema creației, întro viziune tipic simbolistă. Imaginarul poetic reunește sugestii muzicale (mo tivul cântecului) și picturale (motive cromatice: fruntea sură din negrile ruine), în sinestezii specifice simbolismului. Discursul poetic ia forma unui monolog evocator al cuplului de îndrăgostiți (imperfectul evocativ: stam, voiau, plângeau). Prin epitetul dublu (ciudate și streine) și prin antiteză - voiau să râdă, plângeau - se sugerează ideea poetică a complexității poezieicântec, a cântecului de iubire capabil să recupereze inocența originară a limbajului, după ispășirea unui vechi păcat. SUBIECTUL
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
contact între Leopardi și ermetici: chiar aici, afirmă el, putem identifica fără îndoială legătură dintre Leopardi și cea mai vie experiență a noii poezii: sistemul imaginației este un sistem bazat pe analogie, înțelegând analogia că regula care generează această bogăție evocativa liberă, dar nu anarhica.169 Însă analogismul leopardian, ce lua în poezii formă metaforei căutate, nu justifică obscuritatea programatica a compozițiilor ermetice. Așa cum în trecut și alte orientări literare preluaseră din Zibaldone sau din Canturi o tehnică sau alta, o
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
înțeleasă că noua entitate verosimila, nici pe cea medievală, de liberă preluare și amplificare a temelor și stilemelor altuia. Imitația perfectă nu poate fi obținută printr-o reproducere mecanică, exterioară textului, ci numai prin reconturarea mentală a originalului, în mod evocativ, imprecis. Dacă se plasează prea aproape de model, produsul ei nu îi va oferi receptorului plăcere estetică. În teoria traductologică a recanatezului accentul cade pe delectare, nu pe docere, după cum observa, cu acuratețe, Giuseppe Natale.471 Leopardi consideră că unii poeți
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
model preexistent, dar cu mijloace și materiale diferite afirmă Leopardi în notă ce însoțește poezia Imitație. Imitația perfectă, precizează poetul ermetic, nu poate fi obținută printr-o reproducere mecanică, exterioară textului ci numai prin reconturarea mentală a originalului în mod evocativ, imprecis. Așa cum am putut constată, îndepărtarea de hipertext este, mai întâi în opinia lui Leopardi, apoi pentru Quasimodo, condiția sine qua non a efectului estetic. Dată fiind distanță temporală și culturală ce ii separă pe moderni de antici, poeții acelor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
che possiamo senz'altro accennare al contatto di Leopardi con la esperienza più viva della nuova poesia: îl sistema dell'immaginazione è un sistema fondato sull'analogia, înțesa l'analogia come regola che determina questa liberă, mă non anarchica, ricchezza evocativa în Luciano Anceschi, op. cît., p. 120. Cfr. și Mario Petrucciani, op. cît., pp. 118-119. 170 Mario Petrucciani, op. cît., p. 119; Alfonso Gatto în articolul intitulat "Leopardi", Circoli, 3 mai 1942 analizează rapiditatea în Canturile leopardiene. 171 Una folla
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
global al romanului Creanga de aur nu ia naștere doar din microarticularea textemelor, unitățile "discursului repetat" îndeplinesc un rol important în construcția de ansamblu a sensului "poetic". Acest rol se datorează, în mare măsură (dar nu în exclusivitate), funcțiilor semnice/evocative ale textemelor. În principiu, pe lângă funcția sa de bază (aceea de "discurs repetat", de text care evocă un alt text), un textem mai poate contracta, într-un text "poetic", orice altă funcție semnică pe care ar avea-o într-un
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
aparținând textului biblic. Culturemele "Domnul (Dumnezeu)" și "Raiul", schemele imaginative ASCENSIUNE vs. CĂDERE, RODNICIE vs. PUTREZICIUNE, LUMINĂ vs. ÎNTUNERIC și opozițiile etice și ontologice BINE vs. RĂU, CREDINȚĂ vs. NECREDINȚĂ, VIRTUTE vs. PĂCAT, MATERIAL vs. SPIRITUAL îndeplinesc, prin forța lor evocativă, un rol crucial atât în articularea cuantelor, cât și în aceea a câmpurilor referențiale. Totodată, relația amintită se dovedește relevantă și în ceea ce privește încadrarea romanului în planul textual-tipologicului, demers care depășește, însă, obiectivul cărții noastre. Ne mulțumim să semnalăm că, potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
i-ai pus așteptarea pe pardoseală! secvența vigilenților, în număr de trei, videant consules, zici că mergi cînd la Galați, cînd la Focșani, cînd la Adjud! sarcastic soldatul, te-am luat pe sus într-un ușor efort de imaginație, potențialul evocativ constanta de exercițiu subsidiar, invenția fictivă ori ficțională avea alt sens, ceferistul de ordine rămîne pe loc, mă așez prietenește lîngă cel trezit, femeia că sîntem ca o familie, în gara Bacău nu poți vorbi de unul singur! te-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
începând din 1976 de către Gary Groth, periodic care vădește un larg orizont intelectual și un discurs critic. Aceasta confirmă faptul că banda desenată poate oferi mai multe paliere de lectură, în funcție de contextul și de subiectivitatea receptorului. Încărcătura semantică și forța evocativă a eroului rezidă în imaginea sa, în ceea ce îl face unic, de neconfundat: costumul.741 Costumul eroilor (dar și al adversarilor lor) este o uniformă, o "obligație profesională" (când, sub amenințarea unui rival, Superman își dezvăluie costumul real ascuns sub
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
corespunzând stilurilor de început în banda desenată, precum al lui Schuster), la perspectivă (pirotehnica lui Neil Adams amintind de Renaștere și de Michelangelo), și la tehnicile figurative, la deformări, la expresionism (accentul pus pe aspectul formal la Marshall Rogers, stilul evocativ și pictural al lui Bill Sienkiewicz, colajul lui Dave McKean) Les Daniels, DC Comics. 60 Years of the World's Favorite Comic Book Heroes, p. 13. 529 Germanii, de exemplu, preferă să traducă textele în litere uniforme, dactilografiate, fără caligrafie
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cea a evocării, în care M. Dominicy vede o posibilă definiție a relației cu lumea, instaurată de poezie: "Relația cu realul nu este de ordin descriptiv (cu intenția de a provoca în receptor formarea unei reprezentări mentale încă episodică), ci evocativ: asemenea cuvîntului simplu, adagiului, sau proverbului, enunțul poetic aspiră să suscite ivirea unei reprezentări prototipice, deja disponibile" (1997: 710). Bonnefoy arată tocmai această alunecare referențială de la episodic la evocativ atunci cînd declară că orice frază de Borges "se sprijină, pentru
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a provoca în receptor formarea unei reprezentări mentale încă episodică), ci evocativ: asemenea cuvîntului simplu, adagiului, sau proverbului, enunțul poetic aspiră să suscite ivirea unei reprezentări prototipice, deja disponibile" (1997: 710). Bonnefoy arată tocmai această alunecare referențială de la episodic la evocativ atunci cînd declară că orice frază de Borges "se sprijină, pentru a-și spune sensul pe o utilizare a lucrurilor și persoanelor care îi abolește ființa proprie" (1995: 336). Înțelegem de asemenea de ce ficțiunea "nu imită [...] bogăția existenței: deoarece construiește
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
patru volume de epigrame, apărute între 1913 și 1942, i-au întreținut notorietatea printre contemporani. A mai îngrijit Antologia poeților olteni (1929), bogată în referințe asupra mișcării lirice a zonei. În 1935 i-a dedicat lui Cincinat Pavelescu o broșură evocativă, dar fără valoare istorico-literară. SCRIERI: Viorele, Craiova, 1904; Zări albastre, Craiova, 1913; La vale, Craiova, 1913; Amurg de toamnă, Craiova, 1925; Epigrame, Craiova, 1932; Epigrame, Craiova, 1934; Cincinat Pavelescu (Omul și opera), Craiova, 1935; Epigrame și epitafuri, Craiova, 1936; Reliefuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288952_a_290281]
-
ne crească simpatia sau empatia cu privire la persoana respectivă; să descrie în mod eficient lumea socială și istorică în care trăiește persoana respectivă; să facă lumină în ceea ce privește cauzele (și înțelesurile) evenimentelor relevante, ale experiențelor și condițiilor de viață; să fie vie, evocativă, să solicite emoțional și să îndemne la lectură (p. 152). Această listă, și profundă, și comprehensivă, se concentrează doar asupra studiilor de caz singulare și, după cum se vede, nu a epuizat aspectul evaluării. În spiritul pluralismului, pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
svizzeri, aumenti la loro felicità. Lo studio scientifico, del ricercatore del CNR, si è tradotto nel 2010 în un originale libro a metà tra romanzo e saggio politico dal titolo: "Doparie, dopo le primărie". Îl titolo, già di per sé, evocativo di mescolanza di fenomeni politici, rappresenta, giustappunto, una consequenzialità partecipativa strutturata, che dalle primărie (prima delle votazioni), approda alle doparie (dopo le votazioni), în un'interazione consultiva o propositiva (dal basso o dall'alto) tra partiți e loro elettori. Cosa
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
iCoana 23 latria și confecționarea sub orice formă a idolilor 16, dar nu este mai puțin adevărat, că în ambianța cultică era îngăduit simbolul, mai ales cel de factură orientală cu sens decorativ, dar și cel figurat, chiar cu rol evocativ sau revela‑ tor. De asemenea simbolurile din Vechiul Testament aveau și funcție profetică pentru că ele slujeau unei imagini și umbre a celor cerești 17 și aveau umbra bunurilor viitoare 18. Ele se vor împlini prin Cristos devenit marele preot al bunurilor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]