161 matches
-
modalități pe care le putem utiliza în managementul emoțiilor: trucurile verbale, expresiile faciale intenționate, utilizarea obiectelor fizice. 1. Trucurile verbale. Prin alegerea inteligență a cuvintelor putem să amplificam sau să diminuam emoțiile: „Hiperbola, eufemismul, metaforă, zâmbetul, imageria poetica sau expresiile evocative pot fi utilizate pentru a exprima mesajele emoționale” (Rosenberg, 1990, 9Ă. Teoreticienii persuasiunii au remarcat forță de influențare a opiniilor, atitudinilor și comportamentelor pe care o au cuvintele. Metaforele, de exemplu, nu au doar o „funcție ornamentala”; ele asigura un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ca simbol al libertății și al divinului care reclădește sacrul din ființa umană. Astfel, se descântă cu 9 pietre, se stropește cu apă, iar pietrele se pun pe capul bolnavului, iar, în timpul descântecului, se împrăștie în cele patru zări. Portretul evocativ al soarelui este realizat de epitetele cromatice și de indicii temporali care ipostaziază destinul soarelui, de la răsărituri la apusuri, măsurat, în descântec, de pietrele întemeietoare: "Soare negru, / Soare alb, / Soare vișiniu, / Soare sturungiu, / Soare di la prânz, / Soare de la amiaz
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prin evocarea unui timp trecut/proiecția în viitor). - Creațiile lirice fixează, în general, o durată unică, reliefată direct (uneori, chiar în titlu: Sara pe deal, Se bate miezul nopții..., Sfârșit de toamnă etc.) sau doar sugerată. Prezentul liric sau imperfectul evocativ (cele mai frecvente durate poetice) se asociază uneori contrastiv (antiteza trecut-prezent este specifică liricii romantice, de pildă) sau participă la triada trecut- prezent- viitor. Schițarea unei paradigme a categoriei timpului în cele trei genuri evidențiază valorile multiple atribuite acestui reper
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pot fi: - substantive (Noapte de mai - Al. Macedonski, Din valurile vremii... - M. Eminescu, Amintiri din copilărie - I. Creangă, În vreme de război - I.L. Caragiale etc.) - adverbe (Vreodată - G. Bacovia, Niciodată toamna - T. Arghezi etc.) - timpul verbelor: valorile trecutului: imperfectul narativ/evocativ/descriptiv, forme de perfect valorile prezentului: prezentul narativ/liric/istoric/etern etc. valorile viitorului: viitor apropiat/anterior; forme colocviale/forme literare etc. Cele două dimensiuni ale universului - spațiul și timpul - sunt, în realitate, inse parabile, paradigma modernității exprimând această realitate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
oferă direct cunoașterii raționale, ci intuiției, imaginației și sensibilității. „A poetiza înseamnă a învălui, a ascunde“, deci a sugera o „idee emoțională“ (T. Maiorescu). Modalități lingvistice de realizare: conotația, recurența (laitmotivul, refrenul sau titlul pot sugera tema, dominanta afectivă, caracterul evocativ etc.); enunțuri eliptice, prezența unor elemente paratextuale (subtitlul, mottoul, dedicația) sau metatextuale (punctele de suspensie) etc. Modalități stilistice: prezența simbolurilor multisemnificative, a unor imagini artistice neconvenționale, a metaforelor absolute/închise, a unor ana logii, alegorii etc. - Reflexivitatea constă în capacitatea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
verbe la perfectul compus, verbele de aspect imperfectiv creează un plan de adâncime care pla sează momentele de evocare a procesului creator (mă reîntorceau, îmi redeșteptau nostalgii, simțeam, știam, scriam, cunoșteam etc.) întro durată indeterminată./ Valoarea stilistică este cea descriptiv evocativă, cu rol de accentuare a viziunii subiective, imprimând evocării actului creator o perspectivă progresivă și un caracter dinamic. 8. Fragmentul citat aparține genului epic. O primă trăsătură ilustrată este prezența instanțelor comunicării narative - narator și personaje. Astfel, în fragmentul citat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
5. motive literare: amintirea, prietenia, casa părintească, trecerea ireversibilă a timpului 6. secvențe care fixează dimensiunea temporală: încă din copilărie; după cele dintâi cea suri petrecute la școală 7. În fragmentul reprodus verbele la timpul imperfect au atât un rol evocativ, cât și unul narativ. Valoarea descriptivevocativă se activează mai ales prin contrastul între prezentul maturității (mil aduc aminte, mi se desfășoară înaintea ochilor întreaga lume a tinerețelor) și trecutul rememorat nostalgic, prin verbe la imperfect (se cuvenea, știam, eram etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și tema creației, întro viziune tipic simbolistă. Imaginarul poetic reunește sugestii muzicale (mo tivul cântecului) și picturale (motive cromatice: fruntea sură din negrile ruine), în sinestezii specifice simbolismului. Discursul poetic ia forma unui monolog evocator al cuplului de îndrăgostiți (imperfectul evocativ: stam, voiau, plângeau). Prin epitetul dublu (ciudate și streine) și prin antiteză - voiau să râdă, plângeau - se sugerează ideea poetică a complexității poezieicântec, a cântecului de iubire capabil să recupereze inocența originară a limbajului, după ispășirea unui vechi păcat. SUBIECTUL
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
contact între Leopardi și ermetici: chiar aici, afirmă el, putem identifica fără îndoială legătură dintre Leopardi și cea mai vie experiență a noii poezii: sistemul imaginației este un sistem bazat pe analogie, înțelegând analogia că regula care generează această bogăție evocativa liberă, dar nu anarhica.169 Însă analogismul leopardian, ce lua în poezii formă metaforei căutate, nu justifică obscuritatea programatica a compozițiilor ermetice. Așa cum în trecut și alte orientări literare preluaseră din Zibaldone sau din Canturi o tehnică sau alta, o
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
înțeleasă că noua entitate verosimila, nici pe cea medievală, de liberă preluare și amplificare a temelor și stilemelor altuia. Imitația perfectă nu poate fi obținută printr-o reproducere mecanică, exterioară textului, ci numai prin reconturarea mentală a originalului, în mod evocativ, imprecis. Dacă se plasează prea aproape de model, produsul ei nu îi va oferi receptorului plăcere estetică. În teoria traductologică a recanatezului accentul cade pe delectare, nu pe docere, după cum observa, cu acuratețe, Giuseppe Natale.471 Leopardi consideră că unii poeți
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
model preexistent, dar cu mijloace și materiale diferite afirmă Leopardi în notă ce însoțește poezia Imitație. Imitația perfectă, precizează poetul ermetic, nu poate fi obținută printr-o reproducere mecanică, exterioară textului ci numai prin reconturarea mentală a originalului în mod evocativ, imprecis. Așa cum am putut constată, îndepărtarea de hipertext este, mai întâi în opinia lui Leopardi, apoi pentru Quasimodo, condiția sine qua non a efectului estetic. Dată fiind distanță temporală și culturală ce ii separă pe moderni de antici, poeții acelor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
che possiamo senz'altro accennare al contatto di Leopardi con la esperienza più viva della nuova poesia: îl sistema dell'immaginazione è un sistema fondato sull'analogia, înțesa l'analogia come regola che determina questa liberă, mă non anarchica, ricchezza evocativa în Luciano Anceschi, op. cît., p. 120. Cfr. și Mario Petrucciani, op. cît., pp. 118-119. 170 Mario Petrucciani, op. cît., p. 119; Alfonso Gatto în articolul intitulat "Leopardi", Circoli, 3 mai 1942 analizează rapiditatea în Canturile leopardiene. 171 Una folla
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
acea experiență și se integrează unei viziuni. Cuvîntul „obiect” (al experienței haiku) este o sinecdocă acoperind o arie mai largă de Înțelesuri. Psihologic el este o reprezentare, o reproducere În mintea și În sufletul nostru a unui lucru. În limbaj evocativ, este o imagine expresivă a unei experiențe revelatoare. Realmente, poate fi un lucru, o ființă, dar și o scenă, o Întîmplare, un episod, un fapt, un eveniment. Timpul pe care-l cultivă haiku-ul este un timp plin de viață
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a limbajului care, la Începuturi, a creat lumea doar numind-o. Puținele cuvinte rostite În asemenea Împrejurări sînt de-a dreptul invocații. Ele cheamă Înapoi, redeșteaptă, reconsituie, reînvie lumea prin puterea demiurgică a cuvîntului În simplitatea lui originar plăsmuitoare. Limbajul evocativ este unul fragmentat, fărîmițat, abia articulat. De fapt, el nu este autonom și nu ține În niciun fel să fie consacrat ca limbaj scris, Îngrijit care să se perpetueze dincolo de momentele și circumstanțele În care a fost rostit. El aparține
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
priorități afective. Scrierea haiku-ului pornește și ea de la intenția de (re)trezi În mintea cititorului o scenă sau o Întîmplare pe care autorul a trăit-o ca pe o revelație (satori) și vrea să o comunice. Dincolo de trăsăturile limbajului evocativ menționate mai sus, stilul eliptic al textului unui haiku eludează Însă universul discursului, contextul, situația evocării. Laconismul implică În primul rînd faptul că starea de fapt, emoția declanșatoare atît a revelației, cît și a dorinței de a scrie a autorului
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
situația evocării. Laconismul implică În primul rînd faptul că starea de fapt, emoția declanșatoare atît a revelației, cît și a dorinței de a scrie a autorului, nu este pomenită ci, mai curînd, este ascunsă cu premeditare. Deși folosește un limbaj evocativ, acesta este văduvit de tot ceea ce contextul situațional i-ar fi putut adăuga completîndu-l și Înglobîndu-l. Haiku-ul este un țipăt evocator surdinizat prin omisiunea firească a tot ce, În acest comportament, este extratextual. Deși este Înregistrarea grafică a unei
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
partea vizibilă a unui aisberg și numai cititorul versat știe că intenția lui este aceea de a face să se nască În mintea sa, prin aluzii și asociaț ii de idei, alte gânduri, idei și sentimente. Lipsit de restul comportamentului evocativ, limbajul evocării capătă rolul unei surdine emoționale, simultan reticentă și ironică. Emoția nu este rostită și dintr-un considerent etic și existențial, dar și dintr unul provocator și inițiatic. Evocarea În sine devine astfel nu doar o invitație la Împărtășirea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a face cu enunțurile și nu cu figurile de stil consacrate. Imaginile haiku-ului Îl pot accepta doar În accepția sa metaforică de ciudățenie, enormitate, absurditate funcțională. Un oximoron sau o expresie confuză? Spunem că textul haiku-ului este unul evocativ care trimite la imagini reale. Că intenția haiku ului este să ne aducă În față lucrurile, să ne pună În fața unor scene sau Întîmplări aievea. Fără a Încerca să descîlcim Însă ghemul de sugestii și aluzii relative la cuvîntul imagine
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
clar și se va delimita ușor, prin comparație, de demersurile anterioare ori sincrone cu privire la aceeași temă. Utilizarea termenilor trecând de la limbajul conotativ la cel denotativ și făcând apel la registrul plurivoc al sensurilor figurate poate fi de folos în manieră evocativă, însă fără să aducă o contribuție clar delimitată în privința domeniului de cercetare, în conformitate cu standardele actuale, preluate necritic și transferate de la o generație de cercetători la alta. Opțiunea îi aparține, desigur, autorului - dacă există precauția conștientizării propriei alegeri. Altfel, oscilarea între
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
începând din 1976 de către Gary Groth, periodic care vădește un larg orizont intelectual și un discurs critic. Aceasta confirmă faptul că banda desenată poate oferi mai multe paliere de lectură, în funcție de contextul și de subiectivitatea receptorului. Încărcătura semantică și forța evocativă a eroului rezidă în imaginea sa, în ceea ce îl face unic, de neconfundat: costumul.741 Costumul eroilor (dar și al adversarilor lor) este o uniformă, o "obligație profesională" (când, sub amenințarea unui rival, Superman își dezvăluie costumul real ascuns sub
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
corespunzând stilurilor de început în banda desenată, precum al lui Schuster), la perspectivă (pirotehnica lui Neil Adams amintind de Renaștere și de Michelangelo), și la tehnicile figurative, la deformări, la expresionism (accentul pus pe aspectul formal la Marshall Rogers, stilul evocativ și pictural al lui Bill Sienkiewicz, colajul lui Dave McKean) Les Daniels, DC Comics. 60 Years of the World's Favorite Comic Book Heroes, p. 13. 529 Germanii, de exemplu, preferă să traducă textele în litere uniforme, dactilografiate, fără caligrafie
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
exploatare a unei națiuni de către o clasă privilegiată" (Hervé, 1910, p. 30), s-a metamorfozat apostatic în adoratorul pătimaș al patriei în pericol (cartea post-sentențială, publicată în 1914, care a purtat marca dramaticei restructurări a convingerilor sale politice poartă titlul evocativ La Patrie en danger). Desfacerea "cutiei negre" pentru a pune în lumină obscurele procese ce se petrec înăuntrul minții subiecților care au suferit experiența liminală a apostaziei politice nu face obiectul analizei de față. Oricât de tentantă ar fi ispita
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Chisalom, Chebere, Așunel, Hălărip, Richisâm, Bujavercă), desprinse parcă din contopirea om-natură, fiindcă multe din trăsăturile lor se află în directă legătură cu viața pe care o duc. Lirismul acoperă adesea, ca un abur, grăuntele de germinație epică. Narațiunea este statică, evocativă, V. fiind interesat să reconstituie din atmosferă portretul-destin al eroilor, nu acțiunea. Tilia este fierar - omul a ajuns să scuipe foc, asemenea lui Hefaistos; Bucșure are o inimă pustie, „pe care n-o putea umple cu nici o dorință”; Chebere, geambașul
VIZIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290594_a_291923]
-
veche interzicea idolatria și confecționarea sub orice formă a idolilor 16, dar nu este mai puțin adevărat, că în ambianța cultică era îngăduit simbolul, mai ales cel de factură orientală cu sens decorativ, dar și cel figurat, chiar cu rol evocativ sau revela‑ tor. De asemenea simbolurile din Vechiul Testament aveau și funcție profetică pentru că ele slujeau unei imagini și umbre a celor cerești și aveau umbra bunurilor viitoare. Ele se vor împlini prin Cristos devenit marele preot al bunurilor viitoare și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de personalitate moștenite genetic) și mediul respectiv. Cele trei procese dinamice ale interacțiunii dintre personalitate și mediu sunt: (a) interacțiunea reactivă indivizii diferiți, expuși aceluiași mediu, îl experimentează, îl interpretează și reacționează la acest mediu în maniere diferite;(b) interacțiunea evocativă personalitatea individului evocă răspunsuri distincte din partea celorlalți; c) interacțiunea proactivă indivizii selectează sau creează medii proprii. Pe măsură ce copilul crește, influența interacțiunii proactive devine din ce în ce mai importantă. Studiile gemelare au pus în evidență o serie de aspecte încă neexplicate în totalitate; diferențele
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]