881 matches
-
Age de William Hazlitt. ¶ Este deschisă prima linie de cale ferată dintre Stockton și Darlington. ¶ După ce își petrece 11 ani în junglele Americii de Sud, Henry W. Bates elaborează o teorie despre mimetismul insectelor, care mai tîrziu va contribui la acceptarea teoriei evoluționiste a lui Charles Darwin și Alfred Wallace. ¶ Georges Cuvier popularizează teoria catastrofelor, potrivit căreia mari dezastre naturale au provocat extincția unor grupuri mari de specii animale, precum și modificarea structurii Pămîntului. ¶ Max J.S. Schultze arată că citoplasma (numită atunci "protoplasma") este
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în care totul este dat de la bun început (vezi teoria organicista a lui Schelling). Acesta este aspectul static, rigid, clasic. Totuși, accentuarea ireversibilității evenimențiale (imposibilitatea întoarcerii la materia primă, la origine, sau la inocentă după trecerea prin experiență) reprezintă aspectul evoluționist, dinamic, romantic, care la Blake se reflectă în aproape obsesivul "mers mereu înainte", ce denotă progresivitatea dată de polaritatea contrariilor. În acest sens, trebuie sa subliniem faptul că aceasta ireversibilitate temporală fundamentează tocmai doctrina modernă despre săgeată timpului propusă de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mâinilor alte funcții decât picioarelor..."86. Într-o explicație destul de simplistă autorul crede că prin folosința mâinilor și la altceva decât la mers s-ar fi făcut un pas decisiv de la maimuță la om. Sigur, în pozele inspirate din teoria evoluționistă a lui Darwin, lucrurile chiar așa par a se fi întâmplat, numai că modificările de ordin exterior au la bază modificări profunde la nivelul creierului. Se instalează apoi dominația asupra naturii. "Dominația asupra naturii care a început odată cu dezvoltarea mâinii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
neașteptate a cărei cauză, formulată prin întrebările "cum?" și "de ce?", va rămâne o enigmă nedezlegată"111. Formularea este lipsită de ambiguități, totul fiind plasat în zona unei enigme de nedezlegat. Avem de-a face clar cu o contrazicere a teoriei evoluționiste enunțate de Charles Darwin, dar și cu evitarea unei explicații de tip religios, creaționist. Același autor folosește sintagma "ființă trezită"112 în încercarea de a explica mecanismele prin care omul devine conștient 113 și creează cultura și civilizația căreia Spengler
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
130. În prefața la "Originea Speciilor"131, Ștefan Vlăduțescu amintește de trei teorii care ar sta la baza dezbaterii despre originea vieții pe pământ. Este vorba despre teoria creaționistă (care are la baza sa ipoteza existenței unui creator unic), teoria evoluționistă (care are ca punct de plecare ideea că viața este rezultatul unor evoluții naturale, mai mult sau mai puțin spectaculoase) și teoria paleoastronautică (teza conform căreia viața pe pământ ar fi rezultatul colonizării planetei de niște ființe extraterestre). Numai că
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o regresiune, de unde urmează că omul ultimei epoci a ciclului (kali yuga) este o ființă "involuată" față de omul epocilor anterioare". Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 102. 847 Este vorba despre un model evoluționist, ireversibil, continuu. Vezi și Dominique Lecourt-co., Dicționar de istoria și filosofia științelor, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 54. 848 Karl Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei, Editura Humanitas, București, 2005, vol. I și II. 849 Karl Popper, op. cit., vol. I
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fapte dintre cele mai familiare. (É. Bréhier, 1945, p. 43; vezi și I. Banu, 1979, vol. I, p. LXVI; L. Robin, 1923, pp. 46-52; P.-M. Schuhl, 1949, pp. 165-194) Chiar dacă acești istorici ai filosofiei sunt marcați de o perspectivă evoluționistă, iar analiza are ca scop dezvăluirea etapelor și procedeelor logice prin care s-a trecut de la o gândire religioasă la una filosofică, adică de la simbol la concept - perspectivă considerată excesiv de simplificatoare de către cercetările recente (vezi R. Buxton, 1999) -, pentru discuția
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mitologie se ascund două referințe total diferite. Astfel, cuvântul trimite: a) fie la un corpus de mituri și figuri fabuloase asociat unei anumite culturi (mitologie greacă, vedică, scandinavă, amerindiană etc.); b) fie la ansamblul studiilor consacrate acestui corpus (școala mitologică evoluționistă, difuzionistă, ritualistă etc.). În felul acesta, termenul denumește două tipuri de fenomene culturale diferite și două corpusuri diferite (unul de texte narative, ficționale, culese și ordonate după criterii istorico-geografice - așa-numitele „cataloage” - și altul de constructe științifice, clasificate după criteriul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este un concept cultural determinat. Ca și alte categorii care se aplică atât individului, cât și grupului sau elementelor naturale (precum „curățenia” și „spurcăciunea”), sănătatea este definită În și prin sisteme de clasificare specifice fiecărei culturi (M. Douglas, 1975). Interpretările evoluționiste care condamnau asemenea tehnici de vindecare drept „iraționale” și „nerealiste” ignorau exact specificitatea reprezentărilor culturale despre viață și moarte, despre trup și suflet, despre sănătate și boală, despre terapie și vindecare. În bibliografia antropologică, se folosește deseori sintagma „rituri de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
eliminarea celui Învins (sinteză În J. Townsend, 1997, pp. 447-450). Deși șamanismul a fost considerat de unii savanți drept o formă de exprimare a relației dintre om și lumea supranaturală specifică societăților primitive de vânători și culegători, deși adepții teoriilor evoluționiste consideră că șamanul este Înlocuit treptat de vindecător, de magician și, În final, de preot (M. Winkelman, 1990), studiile antropologice au arătat că șamanii și complexul magic al șamanismului conviețuiesc cu și se adaptează la lumea modernă. Pe de o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a științei este mincinoasă. Din ambele perspective, magia este social ilegală, deoarece contrazice atât definițiile predominante ale pietății, cât și cele ale adevărului” (R. Winthrop, 1991, p. 169; vezi și R. Styers, 2004; S.J. Tambiah, 1990). În interpretările de tip evoluționist, relația conceptuală dintre magie, religie și știință s-a transformat Într-o succesiune de etape: schema abstractă a devenit cronologie, sistemele culturale implicate au apărut ca momente autonome ale istoriei civilizațiilor, iar raporturile de opoziție au fost traduse În criterii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o succesiune de etape: schema abstractă a devenit cronologie, sistemele culturale implicate au apărut ca momente autonome ale istoriei civilizațiilor, iar raporturile de opoziție au fost traduse În criterii de evaluare. Cel mai cunoscut exemplu În acest sens este modelul evoluționist al istoriei civilizațiilor configurat de James Frazer În lucrarea amintită. Astfel, Într-o primă fază, umanitatea ar fi fost dominată de gândirea magică: oamenii aveau idei total greșite despre legile care guvernează natura și extrapolau asupra ei legile propriilor fantasme
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fiind adaptate la cerințele vieții sociale românești, deși nu totdeauna în chipul cel mai nimerit. Structură de teoretician, B. prefera uneori raționamentul logic elementelor oferite de realitate. Și-a răspândit ideile prin cursurile sale, importante și datorită teoretizărilor în spirit evoluționist pe care le conțineau (multe dintre aceste cursuri reprezintă traduceri din lucrările lui F. K. von Savigny, K. von Rotteck, R. von Ihering). Din opera lui W. T. Krug, System der theoretischen Philosophie, a tradus partea referitoare la estetică, predând
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
exista o limbă universală și o religie universală din aceleași motive. Și cu cît vor exista mai mulți tranzistori și computere pentru a comunica, cu atît vor fi mai multe dialecte, popoare și zei pentru a nu putea comunica. Credința evoluționistă își reprezintă progresul ca pe o înlocuire treptată a vechiului cu noul, acolo unde în rubrica "vechi" există războiul, națiunea, religia, pasiunile colective etc., iar în rubrica "nou" există schimbul economic, mondializarea, laicitatea deschisă, rațiunea, individul. Ca un "cară-te
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
prezență constantă în istorie, indiferent de formele pe care le capătă în diferite momente istorice, atunci evident că dezintegrarea este legată doar de forme distincte și de perioade specifice. Dar dacă această perspectivă este neglijată, atunci imaginea se modifică. Teoria evoluționistă, deosebit de influentă la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, a impus ideea că și organismele sociale pot sucomba, dacă nu se adaptează. Pe această linie de argumentare, comunitatea a ajuns să fie privită ca o
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe Tönnies cu capul în jos. Apropierea de semnificațiile teoriei lui Tönnies este considerată dificilă de către unii exegeți datorită faptului că nu este clar întotdeauna când sunt utilizați termenii în sensul sociologiei formale a termenilor puri și când în variantă evoluționistă, gemeinschaft dispărând gradual, înlocuită fiind de gesellschaft. Din perspectiva sociologiei formale a lui Tönnies, cineva poate trage concluzia că entitățile sociale de ambele tipuri pot coexista la orice moment particular. Deși este adevărat, Tönnies prezintă și o perspectivă evoluționistă asupra
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
variantă evoluționistă, gemeinschaft dispărând gradual, înlocuită fiind de gesellschaft. Din perspectiva sociologiei formale a lui Tönnies, cineva poate trage concluzia că entitățile sociale de ambele tipuri pot coexista la orice moment particular. Deși este adevărat, Tönnies prezintă și o perspectivă evoluționistă asupra schimbărilor sociale, perspectivă din care vede lumea modernă industrială ca mișcându-se progresiv de la formele organizaționale care erau predominant orientate spre gemeinschaft la tipurile gesellschaft primare aduse de schimbările economice, politice și științifice. Comercializarea tranzacțiilor economice, impersonalizarea politicii și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
lui Tönnies face Guy Rocher (1968: 49 și urm.), orientându-se după constatarea că Ferdinand Tönnies prezintă de fapt fundamentele psihice ale raporturilor sociale, raporturi ce sunt relații între voințele umane. Tipologia propusă de gânditorul german este deosebită de clasificările evoluționiste sau istorice propuse de Comte, Marx și Engels, punctul de plecare fiind reprezentat de psihologia individuală. Termenul voință este vag aici, imprecis, desemnând "ansamblul mecanismelor care motivează și orientează conduita oamenilor unii față de ceilalți" (Rocher, 1968: 49). Voința organică cuprinde
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
naturii. Anticip(nd magistral teorii ce vor analiza specificul legilor sociale nuanț(nd ideea determinismului social absolut, Eminescu recunoaște importanța elementelor specifice fiecărei epoci istorice. "Judec(nd lucrurile (n legătură cu (ntreagă cugetarea lui Eminescu ș( (n mijlocul junimismului, determinismul evoluționist opus idealismului revoluționar liberal neagă puterea de cauzalitate imediată a rațiunii ca formă de cunoaștere, dar admite intrarea ca factor (n lanțul cauzal a ideologiei unei epoci, luate ca fenomen" (Călinescu, 197: 15, vol.2). Modul (n care Eminescu (ș
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
trebuie făcută (ntr-o manieră critică ș( numai cu scopul de a potența dezvoltarea unor aspecte deja existente. Tot ceea ce numea Maiorescu "fond", nu era nimic altceva dec(t realitatea socială așa cum s-a plămădit ea de-a lungul timpului. Perspectiva evoluționistă (mpărtășită de Maiorescu, (l conducea la demascarea (mprumutului formelor străine, a acelor recipiente ce (ș( pierdeau rațiunea (n absența conținutului. Direcția nouă, al cărei "patriarh" a fost, viza (n ultimă instanță un proiect menit a schimba profund societatea rom(nească
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
motiv, în partea de început a fiecărui capitol sunt prezentate teoriile relevante pentru acea temă și acolo unde a fost necesar, opțiunea teoretică a autoarei acestor rânduri. Câteva exemple: capitolul pe schimbare socială face o prezentare a teoriilor structural-funcționaliste, conflictualiste, evoluționiste și ciclice ale schimbării sociale, expunând totodată și teoriile modernizării, ca și teoriile mai noi în acest domeniu, ce contestă ideea schimbării sociale ca fiind sursă a dezvoltării și progresului social. Subcapitolul legat de tranziție debutează și el cu o
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
alte segmente ale ei, scopul fiind acela al realizării echilibrului; sau contribuția lui Parsons care vorbește despre trei procese aflate la baza oricărui sistem social, procesele integrative, de control și de schimbare structurală. Schimbările structurale se realizează după un model evoluționist: fiecare nouă faze se distinge de cele precedente printr-o complexitate și diferențiere mai ridicate. Cele patru mecanisme de bază ale evoluției sunt diferențierea, adică creșterea complexității vieții sociale, adaptarea, prin care instituțiile sociale devin din ce în ce mai specializate, includerea, adică acceptarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Teoriile conflictualiste sunt incluse de Piotr Sztompka în curentul materialismului istoric, pe care îl tratează separat în lucrarea lui The Sociology of Social Change, deși concepția lui Marx este în același timp una evoluționistă. O altă categorie o formează teoriile evoluționiste, care la rândul lor sunt uniliniare toate societățile trec prin aceleași stadii și ajung în același punct final și multiliniare stadiile nu sunt aceleași pentru orice societate, iar punctul final poate fi diferit. Cele mai multe dintre teoriile evoluționiste aparțin unor gânditori
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o formează teoriile evoluționiste, care la rândul lor sunt uniliniare toate societățile trec prin aceleași stadii și ajung în același punct final și multiliniare stadiile nu sunt aceleași pentru orice societate, iar punctul final poate fi diferit. Cele mai multe dintre teoriile evoluționiste aparțin unor gânditori clasici ai sociologiei. Dintre evoluționiștii uniliniari, trebuie amintiți: Auguste Comte, care prin legea celor trei stări afirmă că orice soietate, urmând progresul cunoașterii, trece prin starea teologică (fictivă), starea metafizică (abstractă) și starea pozitivă (științifică). El considera
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cele cinci stadii comuna primitivă, orânduirea sclavagistă, feudală, capitalistă și socialistă; Max Weber autorul unei teorii de asemenea clasice, dar care respinge evoluționismul pune la baza schimbării sociale fenomenul raționalizării (Ungureanu, 1990, Ungureanu, Constantinescu, 1985, Nisbet, 1967). Tot de sorginte evoluționistă sunt și teoriile antropologice ale schimbării sociale, două din ele fiind mai cunoscute: cea a lui Henry Morgan, ce consideră că evoluția înseamnă trecerea de la sălbatic, la barbar și la civilizat, și cea a lui E.B. Taylor, ce vorbește despre
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]