134 matches
-
alte cuvinte, pentru a deveni „altruiști” natură ne-a f]cut altruiști. Subliniez un aspect menționat anterior, si anume c] oamenii nu încearc] s] obțin] tot ceea ce se poate unul de la altul, mimând amabilitatea. Mai degrab], în viziunea oric]rui evoluționist, se obțin adesea rezultate mai bune dac] suntem înșelați de latura biologic] - aceasta fiind situația în leg]tur] cu cooperarea (Trivers, 1976). Consider]m c] ar trebui s]-i ajut]m pe ceilalti și c] avem obligații fâț] de ei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral modern ar afirmă despre obligații? Aproape în mod sigur c] nu. Într-adev]r, că s] fiu sincer, acest lucru intensific] grijile pe care mulți le au în leg]tur] cu teoriile despre contractul social. Din punctul de vedere al evoluționistului, sentimentele trebuie s] implice consecințe biologice, lucru valabil în egal] m]sur] pentru tr]irile morale, deși acestea pot fi diferite. Din punct de vedere evoluționist, un lucru este foarte sigur: nu toate interacțiunile sociale au parte de aceeasi plat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
organizarea egalitară a grupurilor umane de mici dimensiuni, toate indică imprimarea în psihismul uman a unor propensiuni de neregăsit în lumea animală. Ea nu se putea realiza decât în contextele sociale paleolitice. În acest sens, vagul „mediu ancestral” al psihologilor evoluționiști nu este unul ecologic, căci varietatea de contexte ecologice traversate în paleolitic este uriașă, ci mai degrabă cel care a mediat relațiile cu aceste cadre, cel social. Principala sa caracteristică a fost tendința de nivelare egalitară și de perpetuare a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
să constituim grupuri permanente, numai dacă luăm în calcul anumiți strămoși; în plus, motive legate de locuință, alegeri individuale sau evenimente particulare vin să restrângă posibilitățile. O polemică foarte veche durează și astăzi între partizanii unui determinism biologic (sociobiologi, psihologi evoluționiști) și partizanii unui determinism cultural. Mai recent, caracterul parțial al multor studii clasice asupra rudeniei în materie de gen (gender) a fost subliniat, deoarece aceste studii cercetează, în mod incontestabil, plecând de la un individ de referință masculin. Astăzi, majoritatea specialiștilor
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
privilegiază mai degrabă a doua stare, după cum valorizează îndoiala mai degrabă decât certitudinea, particularul mai mult decât generalul. Criticii constată caracterul haotic al lumii și implozia marilor povestiri. Publicațiile recente subliniază până la saturație natura "ficțională" a noțiunilor globale ale antropologilor evoluționiști, difuzioniști, funcționaliști, structuraliști și ale celor care le-au urmat. Fără a intra în certuri infinite asupra cuvintelor, să remarcăm că nu este foarte interesant de declarat că totul este ficțiune și că ficțiunea este în toate. Să afirmi că
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
conștient și deliberat: ceea ce oferă spre lectură este ingeniozitatea unei povești inventate. Aceasta se poate inspira din realitate, dar referentul este în mod clar considerat unul imaginar. Din punct de vedere istoric, elementele relatate nu s-au produs niciodată. Marii evoluționiști ai secolului al XIX-lea, ca Tylor, Morgan, Frazer se considerau în mod sincer drept o specie nouă de istorici ai civilizațiilor. Ei vedeau societățile umane ca tot atâtea stadii pe drumul unui progres unilinear, ca și cum întreaga omenire ar avea
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
dans la ritualuri, de la tehnicile agrare la convențiile de război anumiți antropologi de la sfârșitul secolului al XIX-lea s-au străduit să studieze distribuirea geografică a trăsăturilor culturale și să reconstituie difuziunea lor. Problema este că acești difuzioniști, ca și evoluționiștii, se arătau puțin încrezători în fiabilitatea surselor de care se foloseau pentru a corobora teoria lor preconcepută. Astăzi pare aproape peiorativ să vorbești de funcționalsim, căci se știe că părțile constitutive ale unei societăți nu "funcționează" ca piesele unei mașini
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
că nici o instituție politică nu este admisibilă, nici posibilă, nici durabilă, decât aceea care nici nu depășește, nici nu întrece starea actuală a societății. În ultimă analiză, ideologii noștri, atât de reticenți la imitații și adoptări de instituții străine, apusene evoluționiști și reformiști în politică n-au altă optică, nici alt mod de a gândi, nici alt limbaj. Ar fi, de asemenea, de adăugat, că rădăcinile acestei poziții vin și ele în aceeași ideologie iluministă a secolului al XVIII-lea, de unde
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
urmă cu cca. 20 miliarde ani s-au obținut anumite substanțe organice din anorganice);scările interioare dintr-o casă englezească cu forma spațial elicoidală a ADN-lui; - selecția artificială (făcută de om pentru ameliorarea unei rase) cu selecția naturală susținută de evoluționiști;comportarea animală extinsă de evoluționiști la comportarea umană. IPOTEZA Ipoteza reprezintă o presupunere enunțată pe baza unor fapte cunoscute, cu privire la esența, cauza, legea, mecanismul intern al unui fenomen. Mai direct spus, ipoteza reprezintă tentativa de a răspunde la o problemă
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
ani s-au obținut anumite substanțe organice din anorganice);scările interioare dintr-o casă englezească cu forma spațial elicoidală a ADN-lui; - selecția artificială (făcută de om pentru ameliorarea unei rase) cu selecția naturală susținută de evoluționiști;comportarea animală extinsă de evoluționiști la comportarea umană. IPOTEZA Ipoteza reprezintă o presupunere enunțată pe baza unor fapte cunoscute, cu privire la esența, cauza, legea, mecanismul intern al unui fenomen. Mai direct spus, ipoteza reprezintă tentativa de a răspunde la o problemă dată, în forme adecvate pentru
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
poporului. Tribunul este magistratul tribului; tribunalul este estrada pe care sunt așezați magistrații ce Împart dreptatea; tributul este impozitul Împărțit Între triburi. A atribui, a distribui, a retribui, a contribui, toate acestea sunt lucruri deja cunoscute „contribuabililor”. ν Unii etnologi evoluționiști (Morgan, 1877) și neoevoluționiști (Sahlins, 1968) consideră tribul, În cadrul căruia sfatul bătrânilor păstrează un loc important, un stadiu intermediar Între bandă și stat. Acest grup instituționalizat, ai cărui membri vorbesc aceeași limbă, au aceeași cultură și sunt legați Între ei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
republican, nici regalist, un naționalist europenizant, un tradiționalist sincronizant cu măsură și un autoritarist atent la tot ce ține de "protecția socială". Un rural(izant) anti-proletar(izant). Un paseist organicist pentru care progresul tehnologiei nu-i decât avansare ucigătoare. Un evoluționist gradualist, antirevoluționar, antibolșevic (dar... nici menșevic). Cu un nesmintit respect pentru tradiție, pentru ortodoxie și heterosexualitate, pentru familie, onoare militară, cultul eroilor, liberalism economic și conservatism cultural, incorporabil, cred, în sfera acelui Old Whig despre care vorbea Patapievici în Omul
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
ele, războaiele imperialiste aveau să fie privite favorabil datorită posibilităților oferite de ele pentru izbucnirea revoluțiilor. Ar fi fost create astfel condițiile propice preluării puterii de către partidele comuniste, avangarda proletariatului. Să observăm că acesta constituia un program revoluționar, nu unul evoluționist, și că implica recurgerea la acțiuni violente. Doctrinele coexistenței pașnice și ale destinderii, susținute de Uniunea Sovietică după 1953, aveau să fie respinse de liderii albanezi și chinezi, care preferau interpretarea clasică a doctrinei marxiste. După 1945, guvernele Albaniei, Bulgariei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din Europa - Zoogeography of Fresh Waters (în trei volume), domnia sa s-a impus ca taxonomist și sistematician în domeniul peștilor (Cyprinidae și Cobitidae) și prin concepțiile moderne privind relațiile dintre organisme. Acad. prof.dr. Nicolae Botnariuc, unul dintre cei mai mari evoluționiști din România. Ca ecolog a adus contribuții inedite la cunoașterea nivelelor ecologice supraindividuale. Acad. prof.dr. Cristian Ioan Hera, Președinte al ASAS, autoritate mondială în domeniul folosirii izotopilor radioactivi în ameliorarea plantelor cultivate. În această perioadă am acordat și titlul de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
generală, iar a sinonimiza evoluția cu evoluționismul, care înseamnă o sumă de teorii care încearcă să explice unele mecanisme ale evoluției înseamnă superficialitate, lipsă de logică sau rea voință. A crede că și acum continuă cu aceeași intensitate lupta dintre evoluționiști și creaționiști ca pe timpul lui Darwin probează lipsa de înțelegere și naivitate. De altfel Emil Racoviță a trăit aceleași deziluzii pe care le trăim și noi și și-a exprimat clar poziția față de această controversă: Dacă nu am ști de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Convingerea sa că se află pe calea cea bună în înțelegerea și interpretarea structurilor și proceselor biologice îi asigura liniștea sufletească de care avea nevoie pentru a continua munca științifică pe linia deja cristalizată. Am putea afirma astfel că marele evoluționist s-a închis în turnul său de fildeș și a început, pe undeva, să fie deranjat de nevoile curente din biologie. Nu putem înțelege altfel însemnările sale: Emil Racoviță se simte deranjat de faptul că Weismann a considerat că influența
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
în convingerile sale evolutive; pentru el evoluția reprezenta o realitate cosmică. Nu putea să accepte însă că acele construcții deosebit de solide edificate în jurul conceptului de evoluție s-ar putea nărui asemenea unor castele de nisip. Așa îmi explic reacția marelui evoluționist la apariția noilor curente din biologia evoluționistă. Trebuie, totuși, să-i „dăm Cezarului ce este a Cezarului”, să apreciem la adevărata sa valoare contribuția lui Emil Racoviță la recunoașterea evoluției ca fenomen cosmic real și să eliminăm din gândirea noastră
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
a vedea nu numai evoluția naturii ci și a omului și a societății umane demonstrează o capacitate de pătrundere a esențelor de-a dreptul profetică. Cu toate neajunsurile de care am vorbit Emil Racoviță rămâne unul dintre cei mai mari evoluționiști ai neamului nostru. Bibliografie NICOLAE LEON AMINTIRI Într-o târzie zi de toamnă, stând pe plaja de la Agigea, scăldată de lumina lină, undelemnie a soarelui, am văzut cum briza mâna firele de nisip diseminându-le în spațiu. Unele grăunțe sclipeau asemenea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
nașul de botez al speciilor. Nu știu dacă a fost un creaționist, precum Linné care s’a mărginit la a clasifica zisa creație a lui dumnezeu, dintotdeauna și pentru totdeauna, cum considera el speciile. Nu știu dacă a fost un evoluționist, cum Îmi place să-l cred pe biologul actual. Știu doar ce știe orice școlar, anume că a sintetizat, În 1828, ureea. O substanță destul de simplă: un atom de oxigen, unul de carbon, doi de azot și patru de hidrogen
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Aici putem, probabil, căuta originea hainelor omului care, din timpuri străvechi, a avut nu numai scopuri raționale de a proteja purtătorul de intemperii, dar și o componentă complet irațională, aceea de mijloc de distincție și împodobire. Putem reține din relatările evoluționiștilor o serie de aspecte teoretice relevante pentru tema în discuție. În primul rând, ideea potrivit căreia formele expresive ale vestimentației și ornamentării corpului se datorează dorinței individului de a marca distincția socială. De la formele elementare ale semnalizării statutului social care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
-i purta însemnele, sub forma automatismelor verbale și a mecanismelor mentale. Și, în continuarea acestora din urmă, am putea adăuga, desigur, și practicile expresive ale vieții sociale: îmbrăcăminte, coafură, lectură, petrecerea timpului liber etc. Așa cum am văzut în lucrările autorilor evoluționiști, îmbrăcămintea și ornamentarea corpului traduc un statut chiar și în societățile primitive: disting bărbații de femei, prin stiluri de înfrumusețare diferite, sau caracterizează doar unul dintre genurile sociale; semnalizează etapa de dezvoltare a individului; indică funcția fiecăruia în cadrul comunității; dau
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
2005, 123), ale căror rezultate au relevat existența unor procese afective specifice (self-love, self-acceptance, self-cathesis) și a unor emoții sociale (anxietate și rușine), determinate de purtarea unui anume tip de îmbrăcăminte. Există, fără îndoială, diferențe între indigenii prezentați de cercetătorii evoluționiști și indivizii societăților contemporane în modul de uzanță al vestimentației și în orientarea către schimbările modei, observație care permite să extrapolăm doar până la un punct concluziile desprinse din aceste scrieri. Caracteristica lumii primitive constă în schimbări lente, ireversibile ale stilurilor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Theodorescu, op. cit., p. 85 79 Iorga a început să publice în "Sămănătorul" la 4 mai 1903 80 Șeicaru, op. cit., p. 26 81 Op. cit., p. 25 82 Cugetări, p. 162 83 Putem sesiza preferința lui Iorga pentru răbdătorul și naționalistul cultural evoluționist Samuil Klein (Micu) față de ruda ascendentă a acestuia, răzvrătitul Inocențiu Klein (Micu) 84 Cugetări, pp. 83 și 228 85 Iorga își definea concepțiile sale ferme despre artă și politică chiar și în 1929: "Am fost, sîntem și vom rămîne susținători
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mai mică îndoială, o singură specie ale cărei origini pot fi găsite în Africa între acum 100 000 și 200 000 de ani, și care și-a început extinderea pe noi continente "doar" acum 60 000 de ani - în termeni evoluționiști, o nimic toată. Diferențele pe care le asociem cu identitățile rasiale sunt superficiale: pigmentația (...), fizionomia (...) și tipul de păr. În interior suntem toți aidoma .Acest lucru este o dovadă a originii noastre comune. Sigur, dispersia geografică a făcut ca oamenii
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de alte mamifere au crescut direct proporțional cu dimensiunea legăturii umane primare. Unii oameni de știință speculează că agilitatea socială - nu superioritatea cognitivă sau avantajul fizic - i-ar fi permis lui Homo Sapiens să eclipseze alți humanoizi. După cum susțin psihologii evoluționiști, creierul social - prin urmare și inteligența socială - a evoluat pentru a face față provocării lansate de curentele sociale din cadrul unui grup de primate: fiecare membru este echipat astfel încât să determine cine este masculul șef, pe cine poate conte pentru apărare
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]