881 matches
-
tot ce zice și scrie pohetul face să curgă râuri și lacrimi înduioșat-evlavioase, sau să scapere priviri transportate în lumea ficțiunei ideale, natural că i s-au găsit justificări metafizice, metatextuale, metapsihologice, metalingvistice etc. etc." Toți sînt deci niște snobi exaltați, habar n-au să deosebească poezia de vorbărie, trebuia să vină cineva să le spună adevărul verde în față și obscurul colaborator al Luceafărului n-are nici o îndoială că el e singurul cap-capabil să ajungă la o judecată de valoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
pe brânci, a unei depășiri; fiece criză fiind, în mod patetic, regăsirea, revelarea unui alt tip de energie, încă una din fețele infinite ale inteligenței cercetătoare. * Nu întîmplător am ales citatul din William Faulkner - romanul Absalom, Absalom... Mai sînt inși exaltați care prevăd pentru secolul ce vine și cele următoare un dezinteres din ce în ce mai mare pentru proză și literatură, în general, considerate complete de tehnica televiziunii ca și de celelalte metode dintre cele mai noi. Omenirea a trăit, un timp, să zicem
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
o numea în epistole „Istanbulul meu, Karamanul meu, Bagdadul meu, Horasanul meu!” și îi trimitea nu numai daruri, ci și câte... un fir din barbă. Ceea ce a dat naștere la zvonul că fusese vrăjit. Dar nu era decât un artist exaltat. Căci doar un astfel de exaltat putea pleca, pe moarte fiind, în campanie de cucerire, determinând prin prezența sa pe câmpul de luptă căderea unei inexpugnabile cetăți (Szigetvár). Cât au durat luptele, aproape o lună de zile, moartea sa a
Un portret greu de uitat by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2699_a_4024]
-
Karamanul meu, Bagdadul meu, Horasanul meu!” și îi trimitea nu numai daruri, ci și câte... un fir din barbă. Ceea ce a dat naștere la zvonul că fusese vrăjit. Dar nu era decât un artist exaltat. Căci doar un astfel de exaltat putea pleca, pe moarte fiind, în campanie de cucerire, determinând prin prezența sa pe câmpul de luptă căderea unei inexpugnabile cetăți (Szigetvár). Cât au durat luptele, aproape o lună de zile, moartea sa a fost ținută secretă (a fost îmbălsămat
Un portret greu de uitat by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2699_a_4024]
-
plecă îndată capul. Luându- l de păr, José Montiel îl obligă să-l privească în ochi. - Răspunde. Copilul își mușcă buzele fără să răspundă. - Montiel, șopti soția. José Montiel dădu drumul copilului și se întoarse spre Baltazar cu o expresie exaltată. - Îmi pare rău, Baltazar, spuse. Dar ar fi trebuit să vorbești cu mine înainte de a te apuca de lucru. Numai ție îți poate da prin cap să te înțelegi cu un minor. Pe măsură ce vorbea, chipul lui își recăpăta seninătatea. Luă
Gabriel García Márquez - Uimitoarea după-amiază a lui Baltazar by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2720_a_4045]
-
că personajele mele preferate din sunt blonda Daenerys și piticul Tyrion. Și mi-a propus lumea să facem și un top al celor de care nu ne place. Păi mie nu-mi place Stannis Baratheon, cu toată gașca lui de exaltați, în sensul că scenele cu ei sunt singurele care mă plictisesc. La capitolul răi și antipatici (dar personaje interesante și jucate mișto): Joffrey Baratheon, Cersei Lannister și alde ăla, cum îi zice... lord Baelish. Mai ziceți și voi. De cine
Game of Thrones by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18278_a_19603]
-
mă opresc la primele exemple ce-mi vin în minte, fie că era vorba de credința strămoșească, blasfemiată într-un mod pe care l-am putea numi criminal, de n-am ști că e produsul unei minți bolnave, unei ființe exaltate și fără măsură, despre care ar putea depune mărturie, unele au și făcut-o, cele vreo cinci neveste care au avut neșansa de a-și întâlni coșmarul vieții. Adăugați la toate astea, puține din câte s-ar putea spune, propriile
PRESA CA AFACERE VERSUS DEONTOLOGIE ȘI INVESTIGAȚII [Corola-blog/BlogPost/94194_a_95486]
-
De 21 de ani trăim vremuri pretins istorice. Totul a început la Revoluție, când grupurile de tineri care ocupau Comitetul Central strigau exaltați: „Istorie, istoriee...”. De atunci, așteptăm mereu să se întâmple ceva istoric. Așteptăm ca cineva, un om de cultură sau un politician providențial, să ne spună că știe încotro trebuie să meargă țara, că există un plan național de dezvoltare. De
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
fac la fel când scormonesc cuvinte dorind ca infinitul să-ncapă-n a mea minte ce seamănă cu groapa de nisip? Calul troian În larg plecară grecii lăsând Calul Troian ce parcă necheza pe-ntinsa plajă. Intrase dintr-o dată o exaltată vrajă în cei ce-au suferit an după an. Pe trainicele turnuri mulțimea petrecea bând și strivind sub tălpi vasele sparte. Dușmanii ei de moarte erau acum departe, călăuziți de-a renunțării stea. Au năruit o parte din zid și
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377183_a_378512]
-
vis." Romantismul și contribuția lui. "Mare profesor al unei singure lecțiuni", plătește opțiunea cu catedra. Spiritul deja potolit, belle-époque, al anilor 1900 și ceva, îi recuperează, cu flerul arhitectului (ubi sunt...) care îmbracă un castru într-un zgîrie nori, înfăptuirea exaltată. Sigur e că almanahul nu face economie de bune naivități, genul de stiluri și subiecte la care ai reveni în vacanță, fără pretenții exegetice și gusturi simandicoase, cu nostalgia înțelegătoare cu care deschizi un dulap cu poze și scrisori. De
Contribuții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8299_a_9624]
-
pierdută din vedere. Notele din subsolul paginilor lămuresc și consolidează contextual povestea lăsată adeseori în suspensie, iar delimitarea celor patru secvențe temporale pe criterii doar aparent macro-istorice face, suplimentar, ca totul să tindă înspre biografia anecdotică. De la anii de dragoste exaltată, studențească din capitolul Insula cu palmier (1942-1946) până la veghea de peste douăzeci de ani din Iubirea de apoi (1976-2001) nu s-au petrecut prea multe evenimente. Decât poate în ordine exterioară. Cu alte cuvinte, căsătoria îndelung visată de cei doi, nașterea
Disculparea de înaltă clasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8462_a_9787]
-
două momente care alcătuiesc a V-a serie de meditații pe claviatură poartă titlurile World, I Love You So și Music for Jesus. Ieșită din sfera jazz-ului, muzica lui Iancy Körössy pătrunde într-un univers pur romantic, aș spune exaltat. Melodia infinită de tip wagnerian, expusă polifonic, segmentată doar de părțile contrastante ca dinamică (unele, meditative, altele, cu imensă încărcătură emoțională), armoniile opulente, ritmul rubato ce nu ascunde, la audiția foarte atentă, pulsul interior, vibrant, care susține întreaga desfășurare muzicală-torent
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
aceasta se dezechilibrează, se răstoarnă. Poate nu e chiar o pierdere catastrofală a "normalității", o "monstruozitate", "o criză de epilepsie", ci un excedent de trăire, revolta unui intelectual claustrat în condiția sa împotriva servituților acesteia. Un donquijotism ofensiv agita ființa exaltată a junelui Noica, ducîndu-l la suprapunerea teoriei și realului, printr-o delirantă revărsare a reveriei interioare în faptă. E de bună seamă o compensație a pasivității benedictinului, o deschidere violentă, răzbunătoare, a spațiului vieții interioare înspre efervescența vieții obiective, o
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
totuși ochii. Îi trebuie ceva timp să se reculeagă. Își amintește de scrisoarea lui Victor Hugo, de vizita la Guernesey. Nu mai vorbește de oameni-câini, de Cinici, de morală. Lambert și ai lui se pregăteau să se confrunte cu un exaltat, dar descoperă un om liniștit și, curând, chiar senin, organizând o călătorie, gândindu-se cum să-l impresioneze pozitiv pe Victor Hugo. 1 În spaniolă pesadilla "coșmar" este format de la pesada "apăsare a inimii" cu sufixul diminutival - illa.(nota traducătoarei
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
era chiar prima, căci în 1940 publicase Jurnalul unui adolescent). Dorea să afle părerea lui Nelli, care-l inspirase pentru personajul Manina. îi vorbește iubitei despre psihologia aparte a creatorului, care trăiește cu halucinațiile personajelor lui, dând viață unor ficțiuni. Exaltat, el are o adevărată conștiință demiurgică: "îți închipui cât a fost de pasionant să mă improvizez în Dumnezeu și să creez la rândul meu o mică arcă a lui Noe." La această vârstă, idolul lui Dinu Pillat era Ionel Teodoreanu
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
nu ca într-un loc obișnuit de odihnă, ci ca într-unul ieșit din scara umană, dacă nu de-a dreptul sacru. De la abandonul definitiv al Sultanei, așa cum era alintată, afectuos, de către localnici, Regina Maria, la percepțiile de un lirism exaltat și neobișnuit al unor savanți, altminteri plini de măsură și de sobrietate, precum celebrii geografii I. Simionescu și G.Vâlsan, la entuziasmul nenumăraților scriitori care au trecut pe aici și pînă la imortalizarea în imagine realizată de pictori, la fixarea
Turism și mitologie la Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6915_a_8240]
-
întâi să circule pe Internet de unde le-au preluat diferite publicații. Intrigat, dar și oarecum amuzat, autorul Polemicilor cordiale a apucat să se dezică, în Cotidianul din 13 martie 2006, de un bombastic "Interviu cu Dumnezeu", "capodoperă" pentru care primise exaltate felicitări de la un admirator din Brașov: " Nu eu i-am luat lui Dumnezeu interviul pe care autorul real al âcapodoperei> (mult prea modest pentru un reporter metafizic) l-a publicat pe Internet și în diverse reviste sau jurnale cu numele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6941_a_8266]
-
Moscova-Washington, via Paris În Rusia, internauții apocaliptici au văzut în canicula severă și îndelungată din vara lui 2010, marcată de gravele incendii care amenințau cu asfixierea Moscovei, un semn anunțător al sfârșitului lumii. Ca o expresie a acestei griji, un exaltat om de afaceri și-a comandat chiar o capsulă specială, pentru care a plătit zeci de mii de dolari, în care să se adăpostească la momentul dezastrului final. Mai deciși, 60 de australieni, adepți ai unei secte apocaliptice, convinși de
Apocalipsa 2012, o afacere de miliarde de dolari! () [Corola-journal/Journalistic/70860_a_72185]
-
și, întorcîndu-se acasă ca invalid de război, devine în 1919 profesor de Logică și Istoria Filozofiei la Cluj. Catedra va fi pentru el o prelungire a tranșeelor prin care trecuse, dovadă impresia pe care o lasă în ochii colegilor: un exaltat căruia nici o opinie, oricît de potrivnică sau malițioasă, nu-i poate domoli ardoarea mesianică: este încredințat că românii au de îndeplinit o misiune culturală în lume. Apropiații îl privesc ca pe un apucat care a confundat amvonul bisericii sau podiumul
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
va curma defel, căci colegii, sperînd măcar la o sancțiune pe linie ierarhică, vor înainta dosarul Ministerului Instrucțiunii Publice. Comisia de judecată a corpului profesoral, din care vor face parte Rădulescu-Motru, Dimitrie Gusti și Sextil Pușcariu, îl vor declara pe exaltatul patriot ca fiind nevinovat, întrucît, vorba lui Dinu Brătianu, "acuzarea i se pare ceva colosal, fiindcă cunosc pe dl. Marin Ștefănescu ca un om moral, convins, un fel de cleric, un suflet de elită". Sufletul acesta de elită avea însă
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
nu ca într-un loc obișnuit de odihnă, ci ca într-unul ieșit din scara umană, dacă nu de-a dreptul sacru. De la abandonul definitiv al Sultanei, așa cum era alintată, afectuos, de către localnici, Regina Maria, la percepțiile de un lirism exaltat și neobișnuit al unor savanți, altminteri plini de măsură și de sobrietate, precum celebrii geografii I. Simionescu și G.Vâlsan, la entuziasmul nenumăraților scriitori care au trecut pe aici și pînă la imortalizarea în imagine realizată de pictori, la fixarea
Balcicul, între mitologie și turism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8104_a_9429]
-
găsi pînă la urmă o cauzalitate materială. Pentru Sacks, chiar și experiențele de decorporalizare sunt urmarea unor halucinații provocate de anumite zone din lobii cerebrali. Păstrînd tot respectul pentru latura spirituală, sunt de părere că pînă și și cele mai exaltate stări de spirit, pînă și cele mai uluitoare transformări trebuie să aibă o bază fizică sau cel puțin o corelare fiziologică în activitatea neurală." (p. 23) Și totuși, Sacks admite că muzica este atinsă de o sfîntă gratuitate și că
Estropiații melomani by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6965_a_8290]
-
organizată de 10 Mai de generalul Saidac și de fascistul Buteanu a fost o sfidare la adresa poporului român și a M.S. Regelui. Tribuna era împânzită de fasciști și reacționari în frunte cu Sever Bocu, Subțire, Leucuția, Buteanu”. Cuvântările generalului („discurs exaltat”) din fața garnizoanei și ale lui Buteanu („Hotarele ni se vor întregi de armata noastră”) de la Teatru, ținute „cetelor de huligani”, erau văzute ca un atac la Armata Roșie și a aliaților („scandalul monstruos al exceselor antidemocratice și antisovietice dela 10
Agenda2006-20-06-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/284960_a_286289]
-
amintește de Gottfried Benn, despre care știu că se face mare vâlvă în ultimul timp, să spun și eu vreo două cuvinte. Nu-mi pot explica decadența spirituală (après-guerre?) din Germania care a creiat faima acestui escroc poetic, acestui jongleur exaltat care parcă scrie numai în stadii de narcotizare cu patetismul îngerului căzut, înfundat în toate mlaștinile și sbierând după puritate. E tipicul poet al nervilor epuizate [sic], al oamenilor care nu mai au răbdare să citească o carte la capăt
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
să-l mai scrie după ce, cu un an, doi înainte atinsese în acest Despre Franța nivelul de pertinență și concizie pe care-l va avea ca scriitor francez. Strălucitor fusese și în Schimbarea la față..., dar acolo cu strălucirea unui exaltat. Aici, în Despre Franța, strălucirea e bine controlată, încă de pe acum, încât, deși el condamnă eseul ca pe o „Colecție de exagerări bolnăvicioase”, e de făcut un amendament la afirmația (mea), altfel justificată, că n-a fost mare decât ca
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4233_a_5558]