342 matches
-
o Întâmplare din care vom putea observa că voința lui Dumnezeu a fost alta, Într‑un caz similar celor două, expuse mai sus. Astfel, „În timpul răz‑ boiului (al doilea război mondial), la spitalul din Ploiești erau mulți bolnavi de tifos exantematic, care mureau neîm‑ părtășiți și nu avea cine să‑i Îngroape. Atunci părintele Sava Cimpoca (de la Schitul Sfântul Ioan Botezătorul - Alba Iulia, † 1955) a zis către starețul Mănăstirii Ghighiu : Dacă Îmi dați voie, mă duc să Împărtășesc bolnavii. Eu nu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În exergă, sunt plasați anii 1921-1971, respectiv, 1996 (fig. 111av). Nu putem încheia acest medalion fără a sublinia că prezența medalistică a doctorului Cantacuzino este de excepție, cum de excepție sunt și contribuțiile sale în studiul și combaterea holerei, tifosului exantematic, tuberculozei, scarlatinei etc., în momente dure ale existenței noastre istorice, cât și după aceea, onorându-și pe planul științei medicale ilustra sa ascendență. Vom mai preciza că savantul doctor Ion Cantacuzino este prezent în unul dintre medalioanele personalităților de pe fațada
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
sluji Facultatea de Medicină din Iași timp de 27 de ani, până în 1938, iar în perioada 1924-1927 va fi și rector al Universității ieșene. Se implică direct în combaterea epidemiilor de holeră în 1913 și 1916, a celei de tifos exantematic din 1917-1918. A contribuit la înființarea Institutului de Igienă din Iași, a Sanatoriului TBC de la Bârnova, la organizarea și dezvoltarea Spitalului de Boli Contagioase din Iași. În 1936, a fost ales membru al Academiei Române. A făcut parte din cercul de la
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
promoției 1901. După studii la Facultatea de Medicină din București, lucrează în laboratorul de medicină experimentală al prof. Ion Cantacuzino. Este colaborator al maestrului său, Ion Cantacuzino, alături de alte personalități, în acțiunile întreprinse pentru combaterea epidemiilor de holeră și tifos exantematic în timpul războaielor balcanice și al primului război mondial. După o practică de doi ani la Bruxelles, unde se impune între primii cercetători ai fenomenului de bacteriofagie, domeniu care îl va consacra pe plan mondial, în 1892, revine în orașul studiilor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și nu preponderent statistice și monografice, cum erau orientate școlile de igienă din București și Cluj). Contribuțiile sale importante au condus la măsurile necesare eradicării malariei în România, ele vizând însă și alte boli contagioase, precum difteria malignă, scarlatina, tifosul exantematic, variola ș.a. A contribuit, susținut fiind de profesorul Slătineanu, la înființarea Catedrei de Boli Contagioase și a laboratoarelor Spitalului de profil din Iași. Din 1934, își continuă activitatea la București. Pentru meritele sale deosebite a fost ales membru al Academiei Române
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fost prietenă în acele vremuri tulburi și ei i-ar fi rămas arhiva și o bună parte din colecția de artă. La 27 februarie 1917 se stinge brusc din viață la Iași. Asupra împrejurărilor morții au circulat diferite versiuni: tifos exantematic, omucidere, sinucidere... În orice caz, o adresă a Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon către Procuratură precizează că Primăria refuză eliberarea autorizației de înmormântare, pe motiv că moartea nu este naturală. A fost înmormântat în ziua de 1 martie 1917 la Cimitirul
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
În exerga, sunt plasați anii 1921-1971, respectiv, 1996 (fig. 111av). Nu putem încheia acest medalion fără a sublinia că prezența medalistica a doctorului Cantacuzino este de excepție, cum de excepție sunt și contribuțiile sale în studiul și combaterea holerei, tifosului exantematic, tuberculozei, scarlatinei etc., în momente dure ale existenței noastre istorice, cât și după aceea, onorându-si pe planul științei medicale ilustra să ascendentă. Vom mai preciza că savantul doctor Ion Cantacuzino este prezent în unul dintre medalioanele personalităților de pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
sluji Facultatea de Medicină din Iași timp de 27 de ani, până în 1938, iar în perioada 1924-1927 va fi și rector al Universității ieșene. Se implică direct în combaterea epidemiilor de holeră în 1913 și 1916, a celei de tifos exantematic din 1917-1918. A contribuit la înființarea Institutului de Igienă din Iași, a Sanatoriului TBC de la Bârnova, la organizarea și dezvoltarea Spitalului de Boli Contagioase din Iași. În 1936, a fost ales membru al Academiei Române. A făcut parte din cercul de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cîte 114}. După studii la Facultatea de Medicină din București, lucrează în laboratorul de medicină experimentală al prof. Ion Cantacuzino. Este colaborator al maestrului sau, Ion Cantacuzino, alături de alte personalități, în acțiunile întreprinse pentru combaterea epidemiilor de holeră și tifos exantematic în timpul războaielor balcanice și al primului război mondial. După o practică de doi ani la Bruxelles, unde se impune între primii cercetători ai fenomenului de bacteriofagie, domeniu care îl va consacră pe plan mondial, în 1892, revine în orașul studiilor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și nu preponderent statistice și monografice, cum erau orientate școlile de igienă din București și Cluj). Contribuțiile sale importante au condus la măsurile necesare eradicării malariei în România, ele vizând însă și alte boli contagioase, precum difteria malignă, scarlatina, tifosul exantematic, variolă ș.a. A contribuit, susținut fiind de profesorul Slătineanu, la înființarea Catedrei de Boli Contagioase și a laboratoarelor Spitalului de profil din Iași. Din 1934, își continuă activitatea la București. Pentru meritele sale deosebite a fost ales membru al Academiei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
apariția unor fenomene cerești mari rare, cum ar fi eclipsele de Soare și de Lună, cometele, asteroizii și meteoriții, sunt semne și avertismente divine, prevestitoare de cataclisme și mari nenorociri: cutremure, războaie, secete, ploi abundente, călduri excesive, epidemii (ciumă, tifos exantematic) etc. Frica față de dezlănțuirea stihiilor de tot felul, neputința explicării cauzei și esenței lor, coincidența întâmplătoare a cutremurelor de pământ cu diferite fenomene cerești s-au reflectat în numeroase legende, superstiții și credințe, care persistă și în prezent în popor
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
de persoane au fost silite să se refugieze în alte zone sau state. România a înregistrat 800.000 de persoane decedate, dintre care 460.000 de civili, care au decedat, în mare parte, din cauza bolilor și a epidemiei de tifos exantematic. O dată cu încheierea păcii, România a acționat pentru confirmarea, pe plan extern, a deciziilor adoptate în cursul anului 1918 la Chișinău, Cernăuți și Alba-Iulia, respectiv Unirea cu Basarabia, Bucovina și Transilvania. Negocierile dintre Marile Puteri, de la care celelalte state, inclusiv România
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
caracterizat cu „origine și sentimente îndoielnice”, fapt pentru care s-a propus înlocuirea sa cu un funcționar de origină română și, mai ales, de mare încredere. Printre soldații care lucrau la construcția liniei ferate Ilva-Mică-Vatra-Dornei au apărut cazuri de tifos exantematic, confirmate de Spitalul Militar din Bistrița, cauzele fiind tratamentul rău, lipsa rației de hrană regulamentară și munca în exces, chiar și în timpul repausului fiind trimiși să adune și să spargă lemne. Datorită condițiilor grele, unii militari au dezertat, iar alții
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Pierderile lor erau extrem de mari. Guvernul nu dispunea de nici o posibilitate de a înlocui oamenii sau de a obține mai mult echipament militar. Pe lîngă aceste pierderi imense suferite de armată pe cîmpul de luptă, o gravă epidemie de tifos exantematic a afectat țara. Cu toate reușitele militare, viitorul era destul de sumbru. Îndoielile anterioare ale habsburgilor referitoare la loialitatea grupurilor naționale în război s-au dovedit curînd nefondate. Slavii de sud, precum și majoritatea naționalităților, luptau cu curaj. Au fost luate bineînțeles
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
umane ale idealului socialist urmărit de mișcarea muncitorească. Personajele dominante ale panteonului proletar postum sunt Nicolae Petrovici Zubcu Codreanu (1850-1879), fondator al luptei revoluționare; Ion C. Frimu, martir al cauzei sindicaliste, mort ca urmare a "maltratărilor suferite și a tifosului exantematic pe care-l contractase" la închisoarea Văcărești (Roller, 1952, p. 474); Ștefan Gheorghiu, decedat și el ca martir al mișcării muncitorești, după ce a fost supus unui "regim de distrugere fizică" la închisoarea militară din Galați, "unde stătuse 6 luni pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și Filofteia Budac, regimentul 18 Dorobanți. Căzut în luptele de la Stalingrad în 22.11.1943. 24.Boeraș Pavel, soldat, cioban, n.1919, fiul lui Gheorghe și Ana Boeraș. Regimentul 90 Infanterie. Căzut în comuna SartanaMariopol, U.R.S.S. doborât de tifos exantematic, în 06.02.1943. 25.Cânduleț Ioan, soldat, n.14.08.1907, fiul lui Ioan și Marta Cânduleț, regimentul 30 Dorobanți Muscel, căzut în luptele din Petrovsk-Ucraina, la 29.19.1941. 26.Cârțan Gheorghe, soldat, n.1919, fiul lui Ana
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de suportat. Gândul te duce la crâncenele zile ale primului război mondial, când ieșenii au trăit calvarul războiului întregirii neamului, și epopeea marii Uniri de la 1918,.. Când românii luptau cu nemții, cu gerul și cu tifosul.. Când epidemia de tifos exantematic făcea ravagii, iar spitalele nu făceau față... Și doctorii mureau de tifos alături de bolnavi, cărora nu le mai puteau fi de folos.. Când căruțele cu morți, care curgeau pe străzile orașului din spitale înspre cimitir nu se mai terminau... Atunci
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mureau de tifos alături de bolnavi, cărora nu le mai puteau fi de folos.. Când căruțele cu morți, care curgeau pe străzile orașului din spitale înspre cimitir nu se mai terminau... Atunci, clădirea Seminarului „Veniamin Costachi”, a slujit ca „spital de exantematic”. Te întrebi... câtă suferință a încăput între acele ziduri !.. de te cuprinde gândul acelei nebunii... a acelui război !.. „Ce crudă nebunie !”, îți zici,cutremurândute. Când epidemia de tifos aducea după ea moartea, groaza și spaima.. iuțeala fulgerătoare și violența cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și violența cu care lovea, și își dobora victimele, avea ceva care zguduie nervii cei mai tari. O întâmplare sfâșietoare pentru sufletul omenesc, mai stăruie, încă în memoria ieșenilor... Când... într-o duminică dimineața, de ianuarie, 1917, în fața spitalului de exantematic „Veniamin Costachi”, „spectatorii”... dintre aceia care trăiau ultimele zile, au apărut fantomatic, la ferestre, să vadă cel din urmă spectacol al vieții lor... În stradă, în mijlocul mulțimii adunate cânta George Enescu, după care a spus cuplete Tănase și a cântat
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Sf. Gheorghe, de peste drum, băteau de sfârșit de slujbă. Dangătul lor era o chemare, un tremur în carne... o suferință... Plângeau și cei de la ferestre... plângeau și cei din stradă... Aproape, treizeci de ani au trecut de atunci... Locul victimelor exantematicului, l-au luat cei ai celui de-al doilea război,.. Privind-o, gândul te cuprinde obsesiv din toate părțile... Câtă suferință a încăput între zidurile ei... ți se părea că toate încăperile răsunau de țipetele și gemetele atâtor ființe, atât
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
nevăruite. Curțile și grajdurile, pline de bălegar. Latrine aproape inexistente, mai în toate camerele”. “Fântanele, din care se lua apă de baut, erau complet neîngrijite, nu aveau găleți, iar împrejurul lor bălți și noroaie, din care cauză erau infiltrațiuni.” Tifos exantematic în cinci comune, în sudul județului. Au fost luate și unele măsuri de serviciul de igienă și profilaxie al Guvernământului Transnistriei, prin medicii de circumscripții și personalul sanitar auxiliar, ajutați de autoritățile locale: fântâni asanate, case văruite, curți și grajduri
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
fixate pentru așezarea lor, dar din cauza numărului foarte mare nu au putut a fi încartiruiți în zonele destinate și a trebuit ca așezarea lor să se extindă și în alte zone. (...) În multe din lagărele de evrei a izbucnit tifosul exantematic din cauza halului de murdărie în care se găsesc. Pentru mine, problema evreiască de la Odessa, cât și din Transnistria, trebuie rezolvată radical și această rezolvare nu se poate face decât prin îndepărtarea totală a evreilor din Transnistria, și trecerea lor peste
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de hrănit trupele românești în trecere spre Prut și pe cele locale... Țiganii au sosit plini de păduchi ... curând după sosirea lor au început să moară unii dintre ei. Medicii și-au dat seama cam târziu că au în fața tifosul exantematic... În iarna 1942-1943, au murit între 3-4.000 de țigani 1. Țiganii, chiar mai mult decât evreii, nu se armonizau cu abstracul concept românesc al esteticii în Transnistria: nu numai că erau murdari, infestați de păduchi răspânditori de tifos, îmbrăcați
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
nevăruite. Curțile și grajdurile, pline de bălegar. Latrine aproape inexistente, mai în toate camerele”. “Fântanele, din care se lua apă de baut, erau complet neîngrijite, nu aveau găleți, iar împrejurul lor bălți și noroaie, din care cauză erau infiltrațiuni.” Tifos exantematic în cinci comune, în sudul județului. Au fost luate și unele măsuri de serviciul de igienă și profilaxie al Guvernământului Transnistriei, prin medicii de circumscripții și personalul sanitar auxiliar, ajutați de autoritățile locale: fântâni asanate, case văruite, curți și grajduri
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
fixate pentru așezarea lor, dar din cauza numărului foarte mare nu au putut a fi încartiruiți în zonele destinate și a trebuit ca așezarea lor să se extindă și în alte zone. (...) În multe din lagărele de evrei a izbucnit tifosul exantematic din cauza halului de murdărie în care se găsesc. Pentru mine, problema evreiască de la Odessa, cât și din Transnistria, trebuie rezolvată radical și această rezolvare nu se poate face decât prin îndepărtarea totală a evreilor din Transnistria, și trecerea lor peste
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]