298 matches
-
pe supușii săi sub un nor permanent de amenințare cu violența. *** Elias este îndreptățit să observe că violența statului poate distruge civilitatea, ceea ce a și făcut adesea, lăsînd în urmă relații sociale dominate de necivilitate: violențe, lipsă de securitate, conflicte exasperante, rezolvări amînate la nesfîrșit. Zeci de societăți contemporane din toată lumea suferă în mod curent de aceste simptome, dar există și mai multe cazuri de state centralizate, expansioniste, foarte puternice, care subminează puterea supușilor lor de a se organiza singuri în
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
faptele și evenimentele în care am fost implicați cu toții, vom vedea că la inhibanta și dezarmanta exclamație „Nu s-a schimbat nimic, totul a rămas pe vechi!”, vehiculată de diverși sceptici de serviciu, putem riposta cu o constatare mai puțin exasperantă în grafia ei, însă la fel de bătăioasă și categorică: „Pentru că n-am vrut, n-am știut să schimbăm cu adevărat ceva”. Altfel spus, având libertatea și marile ei promisiuni în față în acel climat respirabil de început de democratizare a societății
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
elegiac al intimității devastate de deziluzii, „învinsă” și „însângerată”. Emerge acum o exasperare crescândă a preamultului luminii, care a calcinat chiar memoria: „ne-ar trebui o întunecare // o întunecare”. Și Înstrăinatul solstițiu atestă o adevărată teroare a „lavei luminii”, tortura exasperantă a sulițelor și bicelor solare. Acum „tumoarea soarelui” cotropește creierul. O altă vârstă, de dincolo de iubire și plenitudine, s-a furișat în trup ca o înstrăinare și, sub cangrena luminii, poemul devine un „stacojiu lamento”. Ultimele volume stăruie în contratimp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
dezamăgirii de care avusese parte în lumea lui Elmer și a propriilor părinți pentru care fericirea "nu era un cuvânt care aparținea în mod natural vocabularului lor". O lume castrată de orice elan afectiv, al cărei limbaj, de un realism exasperant, o face "să-și iasă din minți", spre a se gândi, liberă de conspirația celor normali, la Elena Nicolaevna care-l iubea pe Insarov ș.a.m.d. Va sta mai bine de trei decenii departe de Elmer și de surorile
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Heliade-Rădulescu, Vasile Alecsandri, Constantin Brâncuși, Nicolae Titulescu, Elvira Popescu. Urmează, până la izbucnirea războiului, un deceniu literar de activitate febrilă: colaborează la nenumărate reviste și gazete („Universul”, „Vremea”, „Argus”, „Omul liber”, „Excelsior”, „România literară”, „Reporter”, „Gazeta” ș.a.), ia parte (cu indicații exasperante pentru actori și regizori) la repetițiile teatrelor din capitală și din provincie unde i se montează piesele, conferențiază despre Marcel Proust, călătorește la Constantinopol, merge la congrese internaționale (la cel al scriitorilor dramatici din 1938 îl va cunoaște pe Bernard
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
sărutată de soțul ei care o adoră, sau simulează drăgălășenia ca să-și căpătuiască frații și surorile ,,ififlii’’ ca și tatăl ei. Ca să-l țină sub papuc pe kir Ianulea, Acrivița simulează și gelozia, ale cărei reprimări sunt din cele mai exasperante, mai ales că soțul este cu totul nevinovat. Acrivița pune slugile să-l spioneze pe Ianulea, le concediază pe cele care nu au ce raporta și silește astfel pe celelalte, până la urmă, să depună mărturii mincinoase împotriva unui soț ideal
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
1985, cu volumul de proza scurtă Intrare liberă. A fost căsătorită cu Dan Culcer. M. cultiva o proza neagră, caustica, pe alocuri crudă, scrisă într-un limbaj adecvat. Schițele din Intrare liberă sunt pline de drame mici, compuse cinematografic, ușor exasperante. Prozatoarea mânuiește perfect procedeele optzeciste, dar fără obișnuitele comentarii ironice, ci cu îndrăzneala, patetism și „inhibiție controlată”. Contactul cu o lume depreciata și rea se adâncește în imagini pătimașe, violente, nevrotice. Romanul-manuscris Neputința, tradus în franceză cu titlul S’îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287957_a_289286]
-
celorlalți albatrosiști prin "idealizarea" banalului, prin intenția de a surprinde, de a șoca, prin răsturnarea de situație din final ("Nimic nu mi se pare mai tentant/ decât să iubesc un marchiz./ Să-l gâdil în perucă/ și rând pe rând exasperant,/ să-mi sară un fir de la ciorap (...)/ Să-l însoțesc în șort/ prin sala cavalerilor cu armuri (...)/ Dar evident l-aș iubi pătimaș./ L-aș purta cu avionul de cursă militară/ și într-o seară,/ i-aș spune franc:/ - "mă
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Luigi, Agostino, Annibal). Dar capodoperele picturii baroce sînt realizate de Caravaggio, care reprezintă sfinții și se Hristos cu trăsăturile oamenilor și femeilor din viața de zi cu zi. Brutalitatea efectelor sale de lumină, violența scenelor exprimă o formă de evlavie exasperantă, care va șoca adesea pe contemporanii săi, dar va avea o profundă influență asupra întregii picturi europene din secolul al XVII-lea. Ca odinioară arta Renașterii sau manierismul, barocul se răspîndește destul de mult în Europa catolici din perioada Contrareformei. În afara
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ajutat în această răscruce a destinului. Orice ar fi ales, simțea că pierde ceva drag și totodată important. Într-o parte avea drumul spre Operă și tot ceea ce muncise și sacrificase atât timp pentru a ajunge aici. Zilele și nopțile exasperante de repetiții, banii pe care-i cheltuia pe cămin și mâncare și care nu-i mai ajungeau nici de-un parfum, iar dincolo de sărăcia de care se săturase, deziluziile și nesiguranța care în ultimul timp puseseră stăpânire pe el. În
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
concludente și că ar putea fi interpretate și altminteri. Iar persoana mea „anti-Ben“ nu era, poate, martorul cel mai obiectiv. Oare Ben se arătase chiar atât de odios la ultima noastră întrevedere, ținând seama că însăși purtarea mea fusese absolut exasperantă? De fapt, până la urmă, reușise să se controleze; dar de la bun început, simțisem la el o sălbatică și irațională ostilitate. Și apoi mai era misterul lui Titus. De ce fugise de acasă? Fusese un copil problematic, un delincvent? Oare tragedia dispariției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
marginea șoselei, cu un geamantan mare lângă ea. Ne roagă s-o luăm. Îi ofer un loc În spate, Între geamantanele noastre și jucăriile Sănduței. La câteva minute după pornire aprinde o țigară și Începe a tuși Într-un mod exasperant. Suntem speriați, mai ales că fetița noastră cu un an Înainte fusese bolnavă de pleurezie. Ce să facem? Să răbdăm. Asta e tuse convulsivă, spun eu Sănduței care și Întreabă ce e aia convulsivă. Măgărească, o lămuresc eu. Dar de ce
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
potrivit românilor un personaj mai deschis și mai imaginativ decât Carol I. Dar nu de imaginație aveau acum În primul rând nevoie, ci de organizare și de consecvență. În condițiile vremii, Carol a fost monarhul ideal. Era de o punctualitate exasperantă pentru oamenii politici români, care au aflat astfel, În sfârșit, ce Înseamnă punctualitatea. Era și neînchipuit de distant; rareori Întindea supușilor mâna Întreagă, ci un deget sau două, după importanța acordată fiecăruia! A Înțeles să se așeze mult deasupra celorlalți
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și credeți-mă pe cuvânt, așa este doi oameni pot fi de acord asupra fiecărui aspect în parte, și totuși să se certe ca scorpionii fiindcă au ambiția de a ocupa același spațiu. Selectarea unui cabinet este fascinantă, dar și exasperantă. Este imposibil de evitat resentimentele când alegi între două ego-uri puternice. Cum se plângea președintele Taft: ,,De fiecare dată când fac o numire îmi creez nouă dușmani și un ingrat"4. Președintele Garfield a fost asasinat de o persoană dezamăgită
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
să facem contracte cu cincizeci de artiști pentru cele douăzeci și cinci de episoade. Ședințele interactive de Înregistrare/redactare/animație ne permit să lucrăm cu un artist mai puțin de jumătate de zi pentru un Întreg show, punând la socoteală și numărul exasperant de duble și de corectări ale scenariului. Înregistrăm doi actori pe săptămână. De exemplu, săptămâna trecută i-am Înregistrat pe Anne Heche și pe Smokey Robinson. În principiu, o facem prin intermediul Internetului. Avem un VPN șrețea privată virtualăț configurată pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
și, în general, ale vieții de zi cu zi. Dacă sărăcia nu fusese o caracteristică reală a Bulgariei socialiste, ea devenise, totuși, o problemă identitară, făcând ca raportarea la Occident să fie strivitoare 42. Semnele concrete ale unor privațiuni profunde, exasperante, au venit abia după căderea regimului comunist, în anii '90, bântuiți de incredibile și obsesive crize de alimente, de energie etc. În linii mari, așa era descrisă istoria postbelică a unei Bulgarii, care părea să nu fi cunoscut, în timpul regimului
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în teologia saducheilor, care nega învierea trupurilor. Problema devine centrală în tratatul Contra lui Marcion, în care ereziarhul este denunțat ca aliat al iudeilor împotriva Bisericii, pentru interpretarea eronată a Scripturilor. Tratatul, de o lungime și de o ambiguitate uneori exasperante, ne interesează mai ales datorită expunerii detaliate pe care o propune asupra cristologiei lui Marcion, care nu este de fapt decât o anticristologie catolică răsturnată. Expunerea ocupă cea mai mare parte a cărții a III‑a, dar ecourile sale se
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
astăzi constrângerile unor întrebări pe care în trecut și le puneau doar filozofii. Un miraculos panaceu nu par să aibă la îndemână decât sfinții. Problema conviețuirii (sau a supraviețuirii) oamenilor pe o suprafață limitată critic aduce cu sine, pe lângă întrebări exasperante de ordin economic și social, obligația unei reflecții mult mai adânci. Care sunt principiile etice care pot preveni lumea de la pericolul iminent al autodistrugerii? Punctul de vedere utilitarist - care privește pământul ca un câmp de bătălie între candidații la bunăstare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
acestor versuri care nu formulează nici o comparație de preț și nici o metaforă care să ne fure ochii și să încânte urechea. De ce rămân în minte, deși nu au în ele nimic memorabil? Cum se face că aceste confesiuni, de o exasperantă banalitate, acaparează, „smintesc” fantezia noastră de lectori sceptici, în fine, cum de reușește B., poet care voiește să fie un anarhic în estetica poeziei, să simplifice atât de mult limbajul poeziei, dându-i, în același timp, atâta pregnanță și o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
ar avea vreun sens. Iar dacă vor să o facă alții, e nevoie înainte de toate, cum sugera și Noica, să fie apărat împotriva chiar a lui însuși. Pentru un cercetător echilibrat și obiectiv, e limpede că intoleranța verbală și luciditatea exasperantă, eludarea distincțiilor și proliferarea speculativă a nuanțelor l-au izolat pe Cioran, nu numai ele, desigur, în subteranele parcă protectoare ale unui univers abstract. Este, poate, singura formă de cauțiune a excesului ideatic, a supralicitării aproape maniacale a formei expresiei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
merg, aparent fără treabă, fără grabă și fără o direcție precisă. Singurul lor rol ar fi să zumzăie ca un bîzoi enorm și să spargă liniștea divină care domnește de obicei la ora aceea. Mai tîrziu începe corul strident și exasperant al cicadelor, mai exact al cicadoilor, care își cheamă partenerele spre lucruri rușinoase. Țîrîie peste tot de să-ți plesnească timpanul. Cum pot să perceapă doamnele cicade care dintre cicadoi chirăie mai cu moț, nu știu. Ei însă nu tac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
salvatoare, ca să nu o apuc pe arătură. Îmi imaginez o corabie spaniolă în mijlocul oceanului, fără un strop de vînt, sub un soare ucigaș și cu o apă de băut pusă în niște butoaie cu un an în urmă. O staționare exasperantă de una sau două săptămîni în așteptarea vîntului. Sigur, te mai arunci în apă, chiar dacă sînt rechini, dar pînă ieși din mare și ajungi pe punte, te usuci ca o scrumbie uitată la soare. Cum o fi putut scrie Hemingway
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în centru, vocabularul, fraza scurtă și cele 300 de cuvinte rituale etc. La fel, și mai general, nu încetăm a cere canalelor noastre investigații aprofundate în loc de dovezi anecdotice și "nesemnificative", perspective și coerențe de ansamblu în locul acestor voyeurisme și pointillisme "exasperante". Și dacă televiziunea ar fi apărut pentru entertainment și ar fi adecvată scopului său? Ea omogenizează diversitatea și ficționează realul. Mașină de suspiciuni și utopie, mașină de serializat, simplificat, indiferențiat, a cărei funcție legitimă este de a plăcea, și nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Scriu ca să corijez. Lumea așa cum ar fi trebuit să fie, ăsta ar fi fost un titlu bun pentru cartea mea. 20. Dincoace de linia lui 41 Încet-încet, începeam să revin la viață. Mergeam la facultate destul de des. Cu o consecvență exasperantă chiar. Naivul de mine chiar voiam să învăț ceva, dar profii nu știau cum să scape de noi. Crizele de seriozitate au însoțit constant viața mea. În momentele în care mă chinuiam să produc și io ceva, să-mi dovedesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
care voia să facă din mine o domnișoară de salon, care vorbește limbi străine, cântă romanțe la pian, pictează peisaje edulcorate și brodează la gherghef. De aceea, de mic copil am avut profesori de engleză, franceză și germană, o profesoară exasperantă de pian și un profesor de dans, ca să mă mișc grațios. În afară de limbile străine, nimic nu s-a lipit de mine. Eram un antitalent desăvârșit. Numai un profesor de joacă, de comunicare cu alți copii n-am avut. Mă jucam
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]