358 matches
-
legate prin înțeles; 64 exprimarea se realizează prin propoziții bine îmbinate. Pentru început elevii alcătuiesc propoziții pe baza unor imagini, învățătorul dirijându-le observația și gândirea. Apoi se trece la alcătuirea și la folosirea propozițiilor afirmative, negative, enunțiative, interogative și exclamative. După multe exerciții, elevii ajung să înțeleagă definiția propoziției așa cum este dată la clasa a III-a: o comunicare orală sau scrisă. Prin lecții bine organizate, elevii însușesc cunoștințe despre formularea și scrierea propoziției simple și dezvoltate. Apoi se trece
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
apropiere/depărtare); pronumele și adjectivele pronominale posesive; numeralul; verbul; adverbul (de loc, de timp, de mod); prepoziția și conjuncția; interjecția; * nivelul sintactic: propoziția simplă/dezvoltată; numărul cuvintelor unei propoziții; locul ocupat de un anumit cuvânt în propoziție; propoziția enunțiativă/interogativă/exclamativă; propoziția afirmativă/negativă; raportul de coordonare și de subordonare la nivelul propoziției/frazei (în măsură mai redusă); * nivelul stilistic: valorile stilistice ale unor unități lexicale: personificarea, comparația, epitetul, antiteza etc.; ,,stilul" conversației versus stilul beletristic versus stilul publicistic etc. 5
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de numărarea acestora); reprezentarea grafică a unor propoziții, a cuvintelor unei propoziții, a silabelor unui cuvânt, a sunetelor unei/unor silabe etc.; valorificarea semnelor de punctuație (și/sau a figurinelor cu diferite mimici: :), :( etc.) corespunzătoare intonației propoziției enunțiative, interogative, respectiv exclamative; construirea de enunțuri pornind de la elemente date; scrierea anumitor semne grafice, litere, cifre etc.; realizarea acordului adjectiv substantiv determinat, predicat subiect; dezvoltarea/simplificarea unei propoziții; trecerea de la afirmativ la negativ și invers; folosirea corectă a formelor pronominale propriu-zise și de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
exerciții sintactice exerciții de identificare a cuvintelor unei propoziții, a numărului acestora; exerciții de transformare a propozițiilor simple în propoziții dezvoltate și invers, a propozițiilor afirmative în propoziții negative (fără valorificarea terminologiei); exerciții de diferențiere a propozițiilor enunțiative, interogative și exclamative (vezi supra asocierea cu semnele de punctuație, dar și cu scopul comunicării: ,,spunem", ,,comunicăm", ,,întrebăm", ,,cerem informații", ,,ne bucurăm", ,,ne mirăm"); exerciții de completare a unor enunțuri cu diferite cuvinte/expresii; exerciții de realizare a acordului predicat subiect; exerciții de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
viețuitoare, exemplificarea de cuvinte care conțin sunetul respectiv în poziție inițială, mediană sau finală etc. ( Etapa de sinteză constă în parcurgerea traseului invers: reconstituirea cuvântului; reconstituirea propoziției; schematizarea acestora prin asocierea de simboluri formei orale: . = propoziție enunțiativă; ? = propoziție interogativă; ! = propoziție exclamativă; . = propoziție enunțiativă alcătuită din trei cuvinte etc.; fixarea acestor elemente prin actualizarea sau construirea/crearea de exemple similare la nivel structural și/sau la nivelul semnificației. ( Valorificarea metodei fonetice, analitico-sintetice în maniera prezentată supra asigură continuitatea etapelor preprimară și primară
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
la această vârstă; astfel, trebuie avute în vedere (în concordanță cu posibilitățile fiecărei perioade de dezvoltare 283): * alternanța replicilor; * atitudinea față de interlocutor, orientarea către acesta; * adaptarea la interlocutor 284 și la situația de comunicare, în general; * construirea replicilor (enunțiative, interogative, exclamative); * organizarea replicilor, succesiunea acestora (pe diferite scheme posibile: interogativ enunțiativ interogativ/enunțiativ...); * utilizarea codului corespunzător; * valorificarea verbalului, a nonverbalului și a paraverbalului; * raportarea la tema de discuție; * atitudinea față de eventualii factori perturbatori în desfășurarea comunicării etc. Activitățile de convorbire/convorbire
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
fir, Aproape departe, Ne jucăm cu...sonorul (diferențieri ale intensității cu care se pronunță pentru ultimul exemplu, palete cu +, sau o telecomandă uriașă, eventual confecționată chiar de copii) etc.; intonația, semnele de punctuație: diferențierea curbelor intonaționale corespunzătoare construcțiilor enunțiative, interogative, exclamative sau neexclamative, exersarea acestora, asocierea lor cu semnele de punctuație (eventual, în forme stilizate, ca personaje, ca figurine cu mimici expresive etc.) Spune întreabă miră-te/bucură-te!, Prezentatorul de știri, Interviul, Sensibilul, Ce mi se potrivește?, Detectiv de...semne
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și secundare de propoziție, completarea unor propoziții pentru care se dă subiectul asociat imaginii de pe jeton sau predicatul indicat prin verbul spus de cadrul didactic, construirea de enunțuri în care să fie valorificat atributul/complementul etc.); propoziția simplă/dezvoltată, interogativă/exclamativă/enunțiativă, reprezentarea grafică a propoziției prin Spune mai mult(e)!, Spune mai puțin!, Croitorașul cel econom, Tăiem..., Facem economie de...cuvinte, Adăugăm..., Să ne punem întrebări, Mirați-vă!, De la întrebare la răspuns 303, Spune ce vezi!, Scrie propoziția! etc.; raporturile
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
improvizația. Lirismul ia forma unor reflecții cu caracter generalizator sau a unor dialoguri imaginare cu elemente din natură, considerate confidenți ideali. Sintaxa este specifică întregului gen liric, abundând în construcții de tipul: propoziție subiectivă urmată de una explicativă; propoziții interogative, exclamative, condiționale. Foarte frecvente sunt și personificările, rezultate din colocviul cu mediul, și hiperbolele. Printre scriitorii care au prețuit d., socotind-o motiv de mândrie națională, sunt V. Alecsandri, M. Eminescu, G. Coșbuc, St. O. Iosif, O. Goga. Surse: Vasile Alecsandri
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
fi nu numai o frumusețe fizică, dar și una a vieții interioare. Μ Stilul existențial amintește, În unele privințe, de stilul operelor literare. Astfel, la unii oameni acest stil este preponderent descriptiv, la unii interogativ, iar la alții dramatic sau exclamativ (descriptiv, În cazul celor care se mulțumesc doar cu simple observații sau enunțuri constatative; interogativ, caracteristic firilor meditative, cărora le place să sesizeze tot felul de aspecte interesante, fără a aștepta neapărat un răspuns; dramatic, propriu celor care obișnuiesc să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
felul de aspecte interesante, fără a aștepta neapărat un răspuns; dramatic, propriu celor care obișnuiesc să acorde evenimentelor receptate sau trăite o importanță mai mare decât ar merita-o acestea, de aici rezultând pentru ei vii emoții și tensiuni interioare; exclamativ, specific firilor impresionabile, dar și justițiare, ale căror constatări iau forma unor excesive stări de admirație, bucurie, surprindere sau a unui strigăt de intervenție, de ajutor. Μ Motivul pentru care unii fac apologia „liberului arbitru” este iluzionarea În ideea că
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
desfată,/ plângi cu fruntea atinsă de fragi,/ dar îți cânt: era ca o dimineață/ aerul bun, respirat în patria bună.” Apărut după o mare pauză editorială, Îngerul coborât în stradă (1997) aduce o schimbare radicală, măcar în ceea ce privește construirea discursului. Din exclamativ, acesta devine mai interiorizat, mai puțin transparent, se narativizează, caută să semnifice într-o simbolistică mai opacă și, tematic vorbind, revelează predispoziții tanatice. Poezia arborează doliul și se deschide către zone crispate, sumbre ale emoționalului, autosugestionându-se în același timp în
MALAMEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287967_a_289296]
-
H. este printre primii care folosesc termenul la noi) este definit ca totalitate a culturii populare, ceea ce determină și delimitarea disciplinei care îl studiază în relație cu etnografia. În felul acesta, este depășită, ca și la A.I. Odobescu, faza admirației exclamative față de creația populară. Folclorist modern, H. formează o școală de prestigiu, din care fac parte G. Dem. Teodorescu, Lazăr Șăineanu, S.Fl. Marian ș.a.; între elevi se află și culegători de folclor, iar în revistele pe care le conducea, apar
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
-și delimiteze temele obsesive, să rămână fidel, adâncindu-le numai, unei atitudini existențialiste și unei voci care ajunge să fie, dacă nu puternică, oricum limpede și recognoscibilă. Tonalitatea poeziei devine acum esențialmente elegiacă. Un plâns subteran, discret, cu sporadice irumperi exclamative, răzbate din adâncul poemelor, care încep uneori cu versuri dătătoare de ton: „Vai, cât de singur ești încât mi-e milă de tine!”, „Mă leagăn într-un leagăn de plumb”, „Pe mine a venit pustiul și m-a luat”, „Mi-
IOANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
mă scol eu însumi din genunchi / Să-Ți fiu coroană verde, să-Ți fiu trunchi? / [...] Eu, cel bolnav de bine și de rău,/ vrei să mă-nalț aici în locul Tău”. Starea dominantă este cea așezată sub semnul întrebării, nu cea exclamativă. Iată o adaptare a motivului abissus abissum invocat: „Abis ești, Doamne. Însă nu mi-e teamă:/ abisul sufletului meu Te cheamă.// Chemare fără glas și fără țintă,/ minciuna mea azi nu mai vrea să mintă.// De-aceea-ntreb: De ce să se agațe
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
agită. Prolixă este drama în cinci acte, în versuri, Dorin (1883), din care un crâmpei apăruse în „Literatorul”. Drama, erotică, sentimentală, orchestrată zgomotos, are implicații etice și sociale. Dragostea nefericită a poetului „damnat” Dorin e comunicată în aceeași retorică naiv exclamativă, cu vagi inflexiuni de melancolie și o gesticulație teatrală (invocații deznădăjduite, zbateri zadarnice, exaltări, lacrimi, efuziuni), cu o poză așa-zicând byroniană în monologurile tenebroase. Meditațiile asupra timpului, ca și cugetările pe tema vanitas vanitatum sunt livrești, cu totul impersonale
RUSANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289400_a_290729]
-
conștiinței socialiste", și în final pentru "visul de aur", "comunismul"! Așa cum menționam, întregul șir de cuvinte (mai ales S și epitete pozitive) este marcat de la început - se știa, într-o semiotică ținând de dresaj, spre a fi enunțat cu intonație exclamativă, presupusă de fiecare cuvânt, deși semnul este pus numai la sfârșit. Îmbinarea puținelor propoziții (aproape transformate ele însele în S sau Nmzi) este înecată în lungul lanț de S plus Adj., care tind să orienteze către final (acesta nu mai
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
Afganistan Încredințată lui Allard trebuia să-i parvină la Bordeaux, unde soseau vasele din Oceanul Indian, precum și la Marsilia, de unde plecau unele În Ceylon, În timp ce Alecsandri, În drum spre Africa la 1839, se plimba pe chei invocând „raiul Indiei” și regretând exclamativ că nu se Îmbarcă - pentru a Înlocui poate acea Călătorie În Africa cu o descriere a „Celui mai frumos loc pre pământ”6, dacă nu cu Povestiri adevărate din voiajele mele prin Indii și Insula Ceilon supranumită Raiul Pământesc 1
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sale literare țintesc, în chip programatic, să îmbine teoria estetică, conceptuală prin natura ei, cu aplicația la text. Utilizând și achiziții ale esteticii informaționale, lucrarea Previzibil și imprevizibil în epică (1972) definește proza modernă la nivelul creației, prin trecerea de la „exclamativ” la „inclamativ” (acest atribut însemnând „zbor paradoxal al spiritului, cu aripile întoarse înăuntru”), iar la nivelul receptării prin creșterea gradului de imprevizibilitate al operei în relația cu cititorul. Interdependența valorilor în literatură (1987) e o cercetare sistematică, păstrând justa măsură
SMEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
Brumaru, Pariul cu legenda sau Viața lui Petre Țuțea așa cum a fost ea, București, 1995; Victor Stoica, Memorii, Iași, 1998, 87-92; Simion, Fragmente, III, 177-188; Radu Sorescu, Petre Țuțea. Viața și opera, București, 1999; ed. Craiova, 2003; Alex. Ștefănescu, Gândirea exclamativă, RL, 2000, 7; Cassian Maria Spiridon, Petre Țuțea și primirea certitudinii, CL, 2000, 6, 7; Constantin Albuț, Metafizica absolutului la Petre Țuțea, Iași, 2000; Răzvan Codrescu, De la Eminescu la Petre Țuțea, București, 2000, 213-224; Vasile C. Nechita, Petre Țuțea și
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
având conotații de auroral. U. este un sensibil poet al mirărilor și al gesturilor suave, aproape inextricabile; de aceea el și evită să le gloseze, limitându-se la momentul prim, de luare la cunoștință și de încântare. E o poezie exclamativă, nu și retorică, ci discretă: o lirică a confesiunii șoptite. Poetul e cel ce comunică semenilor apariția miracolului, epifania: „Auziți, se desfac / frunzele merilor, prunilor, / caisul își aprinde florile. / Oameni, e ceasul minunilor” sau: „Ascultați: își scoate colțul un mugur
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
participe activ și cu interes la activitate. b) Cognitive: Să găsească sensul cuvintelor antonime; Să identifice semnele de punctuație într un text dat; Să completeze corect semnele de punctuație într-un text dat; Să transforme corect propozițiile enunțiative în propoziții exclamative și/sau interogative și invers; Să citească cu intonație pe roluri un text dialogat, în ritm propriu; Să citească selectiv; Să pronunțe corect cuvintele din textul dialogat; Să scrie după dictare un text scurt, respectând regulile de punctuație și ortografice
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
sau negative, care exprimă în mod direct o judecată completă - și imperative, sub forma unor propoziții imperative, afirmative sau negative, care prin conținutul lor implică ideea de bine și impun un sfat, un îndemn. Derivate din p. propriu-zise sunt p. exclamative și p. dialogate. Tematica relevă cele mai variate aspecte ale existenței umane, p. fiind, în ansamblu, expresia unei filosofii de viață, în care conținutul etic se îmbină cu cel social-istoric și cu povețele practice. Creat într-un anumit moment istoric
PROVERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
cum îl recomandă Ion Pop - un „poet al meditației grave și al emoției supravegheate de intelect, la care confruntarea dintre scris și trăit deține o poezie centrală”. Poetul refuză revărsarea necenzurată a sentimentelor, având reticențe față de ceea ce criticul numește „întâmpinarea exclamativă”, sechelă taxată ironic într-un vers: „Pubelele de pe mal sunt pline de exclamații reziduale”. Înscriindu-se într-un dialog explicit și implicit cu cărțile, el mărturisește preocuparea pentru strunirea verbului prin travaliu: „Scriu cu aceeași grijă cu care sărut o
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
în însemnările de drum din volumele Raite prin țară (1926), Impresii din Italia (I-II, 1930-1938), Peste hotare (1931). El este un descriptiv, care nu știe totdeauna să aleagă semnificativul, povestind cam fără nerv și plutind nu o dată în generalități exclamative. Se simte totuși prezența filosofului și a moralistului, care sondează dincolo de aspectul „turistic”, producând reflecții interesante, bunăoară asupra specificului unei țări sau numai al unui loc („l’esprit d’épargne” al locuitorilor din Lyon), asupra modului de viață al unor
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]