284 matches
-
este că la alcătuirea crestomației a ținut cont de spiritul de solidaritate între scriitori,promovat de Liga Scriitorilor, cuprinzând în această lucrare autori, membri ai Uniunii Scriitorilor, ai Ligi Scriitorilor Români, și ne membri ai vreunei organizații. Evitând din start exclusivismul promovat de U.S.R, care înfrânează promovarea literaturii române. Scriind aceste rânduri mi-am adus aminte de ce spunea Ludwig van Beethoven : “Nu recunosc alt semn al superiorității decât bunătatea. “Fiindcă opera literară este a literaturii noastre și nu a unei
CRESTOMAŢIA MIJLOC MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ROMÂNE DE PE TOATE MERIDIANELE LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341890_a_343219]
-
lor la guvern" (cum zicea "Steaua Romîniei"). Daca d-lor peste puțin nu vor mai figura în cabinet cauzele mai probabile vor fi poate altele, de exemplu că nu mai reprezentă nimic și pe nimeni; că marea coterie dorește, în exclusivismul ce o caracterizează, instrumente și mai devotate; că dd. Rosetti - Brătianu, după ce i-au uzat și i-au compromis, acum caută modul și pretextul de a se scăpa de dânșii, precum caută a se scăpa și de d. Boerescu. "ROMÎNIA
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
referindu-se la aceste două tipuri de cauze, scopul împlinit crează noi linii cauzale; iar acestea devin active numai dacă sunt transformate, de oameni, în scopuri. Omul nu poate trăi decât prin cultură. Dar ființa sa culturală nu repre-zintă un exclusivism ontologic, pentru că dacă ar fi astfel, natura nu ar fi depășită. Cultura este o altă ordine decât natura; ea reordonează natura, prin urmare, o și depășește. Omul este ființă culturală prin program ontologic și nu în serie naturală, pentru că apariția
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mărturisește" existența unei evoluții orientate (în sensul idealului) și existența datelor necesare parcurgerii acestui drum (dispozițiile individuale vocaționale). Mesianism, de o parte, dispoziții sufletești, de alta; iar împreună, vocație. În alte cuvinte, vocația cuprinde două momente: idealul (care semnifică negarea exclusivismului determinismului cauzei eficiente) și dispozițiile sufletești, ceea ce natura a pus în individ. Strângerea într-o unitate a acestora (în unitatea vocației) reafirmă determinismul, dar într-o ordine de finalitate. Sunt de asemenea prezente în structura vocației cele două planuri desfășurate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
-i lipsește vocația pentru enunțul aforistic. Dacă, mizînd pe iradierea în spectru politic a textelor sale, Constantin Popa ar fi înclinat să-și renege una din temele recurente, aceea a cuplului în impas, m-aș feri să alunec în acest exclusivism care sărăcește oferta. Părerea pe care o susțin este că în primele sale scrieri funcționează (cel puțin) două lungimi de undă, că există, comunicînd unul cu altul, două paliere, două registre unul captînd pulsații dintr-un orizont existențial, altul, activ
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
afirma în articolul-program, prin aceea că va publica „tot ce interesează Oltenia”, deoarece „suntem o părticică dintr-un tot, o regiune dintr-o țară, toate progresele științei, toate mișcările și manifestările sociale atrăgându-ne și pe noi: regionalism nu înseamnă exclusivism”. Ca urmare, „grila” rubricilor, îmbogățita în 1926, de când la conducere rămâne C. D. Fortunescu, presupune abordarea unei tematici extrem de largi: „Studii și cercetări”, „Oltenia istorică”, „Oltenia arheologică”, „Oltenia folcloristica”, „Oltenia naturalista”, „Oltenia culturală”, „Oltenia literară”, „Note și comunicări”, „Recenzii”. Literatura
ARHIVELE OLTENIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285449_a_286778]
-
teoretice. Și Încă: o Încercare - reușită - de a da formă literară teoriei „artei pentru artă”. Fără Îndoială, există mult adevăr În aceste locuri comune ale criticii wildiene. Numai că legătura lui Oscar Wilde cu estetismul - cu artificialitatea, cu dandysmul, cu exclusivismul frumuseții și primordialitatea artei În raport cu existența reală, precum și cu alte chestiuni subsumate acestuia - nu e chiar atât de limpede și nici atât de liniară. Richard Ellmann Încearcă să tranșeze chestiunea printr-o afirmație abruptă: „Pentru Wilde, estetismul n-a fost o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nutrește o nedisimulată admirație pentru un confrate sau altul, dar chiar și atunci o mărturisește cu eleganță și măsură, ca în cazul lui Eugen Simion, al cărui stil critic îl impresionează pentru că este „profund personal, limpede fără superficialitate, ferm fără exclusivisme”. Dacă în volumul de debut erau cuprinse mai ales cronici la cărțile de critică, în următoarele două volume de Foiletoane preocuparea se îndreaptă cu preponderență spre beletristică. Pornind de la ultima apariție a reprezentanților generației ’60 în poezie, D. nu face
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
CUVÂNTUL, revistă literară apărută la București, bilunar, de la 25 ianuarie 1904 până în ianuarie 1906. Director: Iuliu Dragomirescu. Situată pe pozițiile unui exclusivism agresiv, C. propagă „neoevanghelismul” și „filosofia neospiritualistă”, emanații pseudoștiințifice ale Societății Teosofice din Paris, lansează atacuri repetate la adresa lui A.D. Xenopol, împotriva „Sămănătorului” și, mai ales, a lui Ilarie Chendi, pe care îl acuză de ignoranță, diletantism și mercantilism la editarea
CUVANTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286630_a_287959]
-
afectează discuția teoretică. Această intervenție are loc la multe nivele: economic, militar, politic și cultural, care sunt omise de reprezentările dezvoltării”. Autorul contestă așa-zisele „căi occidentale de a crea lumea”. Chiar din punct de vedere antropologic se constată un exclusivism al multor critici ale dezvoltării, deoarece acestea refuză ideea că există o implicare a altei culturi în „condițiile istorice specifice și discursive”, care cere construcții ale altor reprezentări, pe larg, ordine socială alternativă (democrație originală). Cuvântul sărăcie este, fără nici un
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
numit naturalist, care circumscrie terenul artelor în prezent și la realitate, respinge întoarcerea trecutului și orice aspirație spre viitor, spre un ideal mai bun. Dar și naturalismul reprezintă poate tablouri de fericire și părțile frumoase ale vieții? Nu, C-un exclusivism care i se impută, el se leagă numai de părțile cele mai urâte și mai lipsite de mângâiere ale civilizației, se silește a arăta pretutindenea corupția, suferința, lipsa consistenței morale omul murind într-o societate în agonie. Cât despre arta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ușurință să-și dea seama că fiecare categorie metodologică primește un sens numai prin existența celorlalte categorii, prin raportare reciprocă una la cealaltă și toate la un loc servind Învățământul modern și valorile pe care le promovează. Noi ne opunem exclusivismului metodic, utilizării unilaterale, preferențiale, doar a unui grup de metode În defavoarea altora și susținem necesitatea aplicării unei metodologii de un registru extrem de larg, realizat pe ideea complementarității. Unitatea metodelor ni se pare mai indispensabilă decât oricare altă metodă luată izolat
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
eficiente de căutare a adevărului. Cuvântul (concept) se pliază mult mai bine pe acea logică binară (adevăr-fals) care, de la Aristotel încoace, întreține orgoliul raționalismului occidental. Nu mai este o simplă presupunere faptul că postmodernul este azi o reacție explicită față de exclusivismul valoric pe care îl implică principiul terțului exclus. Imaginea nu oferă poate „claritatea și distincția” ideilor carteziene dar, în egală măsură nu riscă să rămână aproximată de enunțul reducționist pe care îl presupune orice silogism. Nu este vorba de a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
prietenie a contrariilor” (cf. Stella Petecel, loc.cit., nota 4, p. 367). În Etica Nicomahică locurile exemplare sunt 1155b 3-6; 1159b 15-19. Alte locuri: 1156 b2; 1158 a11-13; 1164 a5; 1171a 11-12 (erotică tipică între asemănători dominați de pasiune până la exclusivism pasional); 1157a 6-12; 1167 a4-7; 1171b 25-31 (aceste locuri amintesc de Phaidros, 250d-e: implicarea văzului). În Politica (1262b), Aristotel uzează de autoritatea lui Socrate pentru a se răfui cu Platon: „noi (Aristotel - n.m.)considerăm însă că dragostea este cel mai
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
aspect semnificativ al criticii formulate de Babeș este grija autorului pentru inclusivitatea propunerilor sale și sentimentul de responsabilitate exprimat față de toți cetățenii României, indiferent de etnie. În același timp, Babeș nu a criticat niciodată tendința ideilor eugeniste către etnocentrism și exclusivism, care a devenit, treptat, tot mai evidentă. Dimpotrivă, el a rămas un susținător fidel al ideilor lui Moldovan și al proiectelor sale În domeniul sănătății publice. Critici dure de felul celei a lui Babeș nu erau neobișnuite În anii de după
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
totalitare au o latură Bund și că toate partidele cu caracter de Bund sunt totalitare” (ibidem, pp. 152-153). Legată de o voință mai mult sau mai puțin vizibilă de a se distinge, putem observa și o tendință a elitei spre exclusivism, adică spre un comportament de in-group, în opoziție cu unul de out-group. Grupurile, oricare ar fi, pot într-adevăr să fie de tip închis sau de tip deschis. În cazul unei elite recunoscute sau autoproclamate, diverși factori vor incita la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
În sfârșit, ar putea exista teama de a asista la transformarea, prin simpla lege a numărului, a unui mod de viață și a unor forme de sociabilitate care sunt în mod necesar apanajul unei minorități. Cel mai înalt grad de exclusivism îl întâlnim la elitele ce prezintă anumite trăsături tipice castelor, așa cum au fost ele puse în evidență de Celestin Bouglé (1908): ierarhie, ereditate, repulsie. În această privință, Tocqueville, reflectând asupra factorilor care au dus la Revoluția Franceză, a semnalat un
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de o caracteristică dobândită (talent, calificare, resurse), există, cel puțin în principiu, condițiile unui acces la elită prin imitație. Apare o dinamică între strategiile elitei stabilite și candidații la admiterea în rândurile elitei. De îndată ce elita manifestă o tendință fățișă spre exclusivism, aceasta face ca obstacolele să devină mai numeroase. O dialectică subtilă se poate manifesta atunci între ceea ce ține de cunoștințe și de calificări, pe de o parte, și ceea ce ține de talentele sociale (abilitatea de a se face plăcut, ingeniozitatea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
decât acelea care Încoronează dobândirea ei.” (O. Goldsmith) „Așteptarea unei plăceri este ea Însăși o plăcere.” (G.E. Lessing) Uneori despărțirea este mai bună decât dragostea. (Ca, de exemplu, atunci când unul dintre parteneri are sentimentul de a fi devenit captiv, datorită exclusivismului afectiv al partenerului, care Încearcă să-l subordoneze total.) „S-ar părea că o dragoste asupra căreia trebuie să ai tot timpul ochii ațintiți nu-ți poate da nici o satisfacție, că o iubire pe care ești nevoit s-o păzești
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Mille. Interesul acestor cronici provine din opțiunea pentru estetica naturalistă. Din 1891 cronica literară este susținută un timp de N. Iorga. Argumentate și temperate ca ton, articolele acestuia au sporit prestigiul ziarului prin fermitatea și maturitatea judecăților, fiind ferite de exclusivismul pe care îl dovedise uneori Mille. Cronicile dramatice, semnate fie de I. C. Bacalbașa, fie de D. Teleor, se disting prin intransigență în combaterea localizărilor și în susținerea repertoriului de calitate, cu sursa în problemele specifice societății românești. D.M.
LUPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287933_a_289262]
-
ideilor sale este făcută în Asupra criticei (în „Contemporanul”, 1887, apare cu titlul Critica criticei). El respinge de la bun început critica literară curentă, căreia îi reproșează superficialitatea, caracterul parazitar, tendința spre apologie sau denigrare, spiritul de gașcă literară sau politică, exclusivismul și, mai ales, absența unui crez literar și artistic. Orientării reprezentate de Maiorescu, numită aici „critica judecătorească”, i se recunosc mari merite istorice, în promovarea valorilor și în respingerea nulităților din literatură, dar faza acestei critici este considerată încheiată, depășită
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
sale, spirituale și ironice, semnate Stemi sau Stemill, vizau stări sociale și politice, evenimente sau tendințe din domeniul cultural și artistic. A combătut, alături de A.I. Odobescu, plagiatul și a criticat existența spiritului de grup în mișcarea literară, cu aluzii la exclusivismul junimist. În apărarea comediei D-ale carnavalului a lui I.L. Caragiale a scos, împreună cu N.G. Rădulescu-Niger, broșura Ion Luca Caragiali, autor dramatic, cu subtitlul Caragiali fluierat (1885). M. este autorul unui apel patetic pentru tipărirea și răspândirea literaturii naționale, Dați
MICHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]
-
agresiv își diminuase acțiunea și regimul comunist încerca să obțină adeziunea intelectualității și scriitorimii. În articolul-program, intitulat O nouă „Românie literară”, se afirmă intenția de a milita „pentru promovarea, restabilirea și consacrarea valorilor autentice”, „pentru înlăturarea definitivă a manifestărilor de exclusivism și rigiditate, a spiritului mărginit, de intoleranță și rivalitate măruntă, a fenomenelor de parazitism și inerție, de impostură, incompetență și carierism” și, de asemenea, de a se activa „în sensul restabilirii, lărgirii, intensificării relațiilor, schimburilor cu culturile altor popoare”. Deși
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
susține că și în derularea vieții cotidiene totul era fals și artificial, că nu existau cinste, dragoste, adevăr. Probabil că, la nivel de masă, efectele cele mai negative în câmpul axiologicului le-a avut socialismul pe linia inducerii și consolidării exclusivismului, a ideii „cine nu e cu noi e împotriva noastră”, a mentalității jocului de sumă nulă în viața economică și socială, adică a concepției că tot ceea ce unul câștigă pierde altcineva. Mediul sociocultural, care constituie implicit fundalul axiologic al însușirii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
chestiunile administrative. L. trebuia să reprezinte gruparea tinerilor intelectuali craioveni, poeți, publiciști, profesori, așa cum se anunță și în Cuvântul către lectori din primul număr, și totodată să devină organul literar reprezentativ al Craiovei. Redactorii se arată deciși să lupte împotriva „exclusivismului literar”, dar noțiunea de exclusivism e destul de vagă. Oricum, ei se angajează să nu încurajeze tendințele de grup sau un anumit curent literar. Au colaborat cu versuri Petru Vulcan, P. Niculescu, Ilie Ighel-Deleanu, D. Teodoru. Câteva nuvele, modeste sub raport
LUMINA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287903_a_289232]