445 matches
-
între 1450 și 1455, prima tipografie se instalează la Paris în 1469. În 1475, papa îi încredințează Universității din Köln privilegiul de a-i supraveghea pe tipografi, editori și autori. În mai mult de o jumătate de secol, pînă la excomunicarea lui Luther în 1521, represiunea va constitui apanajul Bisericii, prin intermediul universităților sale. Cea mai veche putere a Occidentului, care își întemeiase dominația pe monopolul asupra transmiterii cuvîntului scris, experimentase totuși pe propria-i piele șarja instantanee a discursurilor, cu străvechile
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ș.a. sunt aspecte ce pot face uneori chiar diferența între supraviețuire și dispariție. Acest ajutor este însă condiționat de plierea pe reglementările acceptate colectiv. Atitudinea antisocială echivalează cu excluderea din acest circuit. Tot în societățile primitive fără stat, ostracizarea și excomunicarea în sensul excluderii de la ritualuri joacă un rol important. Oricare ar fi combinarea posibilă a acestor trei maniere de exercitare a controlului social, mecanismul este același și privește reducerea accesului la beneficiile date de participarea la diferite aspecte ale interacțiunii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe unii să zâmbească... Cum să definești ca moderat un catolicism într-o vreme când războaiele religioase pustiesc Franța vreme de treizeci și cinci de ani, când masacrul de Sfântul Bartolomeu a făcut trei mii de victime într-o singură noapte, când excomunicările hotărâte de Biserică se succed și odată cu ele, torturile și supliciile? Așadar, cum să gândești și să practici cu moderație în acest climat? Tocmai: dacă acest catolicism nu este moderat, asta înseamnă că el contribuie la escaladarea violenței atât de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a IV-a din 16 iulie 431, cu câteva zile înainte de a fi aruncat anatema și asupra doctrinei orientale similare a nestorianismului. Atât Pelagius, cât și Nestor erau erudiți de mare cultură care încercau să depășească absurdități ale creștinismului primitiv. Excomunicarea lor sugera agresivitatea de mai târziu a creștinismului - care, în Apus, a culminat cu ororile Inchiziției. 9. Viața și activitatea lui Honoratus au fost consemnate de Hilarius în Sermo de vita Honorati (Patrologia Latina, ed. Migne, Paris, 1844-1855; textul provine
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
temniță grea pentru împotrivire față de bolșevism - din Banat până în Ucraina și din landul branderburgic până în Vorkuta sau Kamciatka -, tinerețele mele s-au obișnuit cu trista duplicitate a vieții de preot al Bisericii și colaborator al organelor de stat. Am acceptat excomunicarea fratelui meu, pr. Calciu-Dumitreasa. M-am scăldat în apele gri-unsuroase ale fățărniciei. Prin ploconeli și ospețe mănăstirești cu tovarășii din marea nomenclatură, am urcat nestingherit în ierarhie. România suferea de foame, iar eu uitam de votul sărăciei monahale, participând la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
spune. Ca și cum ar fi străin cu totul de orice viață sensibilă și de orice logică a vieții. Însă cum se naște o asemenea imagine cu privire la celălalt? Să fie vorba doar de un reflex care, după atâtea secole de dispute și excomunicări reciproce, nu ne lasă deloc în pace? Când noi spunem de pildă că Platon gândește LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 95 absurd, cel mai probabil un anume „Platon“, revăzut după pu terile minții noastre, ne devine incomprehensibil. Altfel spus, noi înșine, așa cum
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
spune. Ca și cum ar fi străin cu totul de orice viață sensibilă și de orice logică a vieții. Însă cum se naște o asemenea imagine cu privire la celălalt? Să fie vorba doar de un reflex care, după atâtea secole de dispute și excomunicări reciproce, nu ne lasă deloc în pace? Când noi spunem de pildă că Platon gândește LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 95 absurd, cel mai probabil un anume „Platon“, revăzut după pu terile minții noastre, ne devine incomprehensibil. Altfel spus, noi înșine, așa cum
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
a fost restituit ulterior de mai marii Bisericii dar păstrat doar de cultul ortodox în urma Schismei(1054). Acest eveniment a fost rezultatul luptelor pentru putere din ierarhia Bisericii între Apus și Răsărit. Intervenția hotărâtoare a lui Otto I a determinat excomunicarea reciprocă a Papei și Patriarhului la Catedrala Sf. Sofia. Europa era acum divizată și la nivel religios. S-a pornit un adevărat război ideologic între cultul catolic apusean cu centrul la Roma și cultul ortodox al cărui leagăn era Bizanțul
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
fiți bineveniți...” murmură starețul, deschizând larg ușa și trăgându-l apoape cu forța pe Bikinski În chilia sa... Pictorul nu se așteptase la o astfel de Întorsătură a lucrurilor De obicei, după astfel de discuții, era alungat și amenințat cu excomunicarea. Starețul Îl ospătă cu pâine, brânză de burduf, nuci și vin, iar la plecare Îi strecură În geantă o sticlă de vin călugăresc și niște colaci pe care, la rândul său, cu o zi mai Înainte, le primise de pomană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
miturile, poveștile și afectele împărtășite ca tot atâția vectori ai comunității. Densificare a riturilor, a codurilor particulare, a modurilor de a fi specifice care intră în conflict cu normele stabilite. Ne-am întrebat, de exemplu, ce motive au suscitat "Heremul", excomunicarea violentă pronunțată împotriva lui Spinoza. Și, într-o lucrare de o rară erudiție și de o acuitate a analizei remarcabilă, istoricul ideilor Steven Nadler arată că îi putem găsi originea în frecventarea acestor grupuri religioase rupte de Bisericile oficiale care
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
ale acestor pensum de ocazie. De aceea, este inutil să polemizez. Timpul face întotdeauna selecția. Este de ajuns deci, fără a fi fanfaron, să continui cu îndrăzneală. Orice idee autentică presupune curaj și necesită o atitudine fermă și decisă. În fața excomunicării care îl lovea, Spinoza nu înțelegea să răspundă cu proteste vane: rixas prorsus horreo, ci a bravat cu serenitate edictele inchizitoriale și ideile dogmatice 59. În acest sens trebuie să continuăm. Să continuăm să ironizăm doxa intelectuală, această jumătate de
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
un slujitor al lui Dumnezeu, garantând fidelitatea acestuia. Legislația Bisericii dorește să se asigure de acest lucru, fapt pentru care își manifestă atitudinea sa exigentă în cazul încălcării sigiliului. Codul afirmă clar: „confesorul care violează direct sigiliul sacramental cade în excomunicare latae sententiae, rezervată Scaunului Apostolic; în schimb, cine îl violează numai indirect să fie pedepsit în funcție de gravitatea delictului”. Dialogul dintre confesor și penitent își are și în acest caz rolul său. Cu cât acest dialog este mai prudent și mai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
îi este recomandată și lui tăcerea. În schimb, traducătorul sau alți interpreți, care sunt implicați în celebrarea sacramentală în mod direct, sunt chemați la păstrarea aceluiași sigiliu. Dacă nu respectă aceste condiții, sunt sancționați printr-o „pedeapsă justă, nefiind exclusă excomunicarea”. De aceea, aceeași prudență li se cere și lor. Există însă anumite cazuri particulare, cu un anumit grad de dificultate, în care confesorul nu reușește să vadă clar condițiile sau situația în care se află penitentul, având, astfel, anumite dubii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
datorită faptului că această dezlegare este rezervată doar anumitor foruri competente. Canoanele Codului vorbesc și de un aspect particular și delicat: de confesorul care își dezleagă complicele în cazul unui păcat împotriva poruncii a șasea din Decalog, așezându-l în excomunicarea latae sententiae. Există însă posibilitatea ca penitentul să nu fie conștient de acest lucru și să îi ceară confesorului, cu care este complice, dezlegarea sacramentală. În acest caz, confesorul are datoria de a-i explica penitentului, printr-un dialog, faptul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fiindcă, spre exemplu, începând să-și autoevalueze progresul în inițiere, pe care l-a realizat trăind, poetul declamă: să vedem ce dracu am putut să înțeleg / din tăierea părului a buricului / a capului / în sfârșit a capului / ca o delirantă excomunicare, sugerând neputința de a schimba condiția umană, având, în subsidiar, caracterul iluzoriu a tot ce pare esențial în demersurile omului, în general: faptele / nu mai au importanță / e doar aparență / e doar aparență / iubirea/ mâinile / marea / aparență / mișcarea / starea pe
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
simonie, făcând să freamăte bărbile și sutanele judecătorilor și să se audă un murmur de spaimă. Procopiu însuși adăugase în paranteză, pentru cititorii ziarului, explicația cuvintelor: iubire excesivă de bani, sacrilegiu și trafic cu obiecte spirituale, se pedepsește cu caterisirea, excomunicarea. S-a admis în unanimitate darea în judecată. „Se numește o locotenență precum și o comisie de trei nunții apostolice care să-i facă cele trei invitații canonice.“ Ziarele au avut o contribuție decisivă la această hotărâre, prin „gravele învinuiri aruncate
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Epifaniu ca o a doua căsătorie după o văduvie. Novațienii trebuiau să includă în noțiunea de adulter și cea de-a doua căsătorie după divorț: dacă Epifaniu nu o menționează în acest capitol, el face acest lucru pentru că consideră justificată excomunicarea lor din partea novațienilor. Afirmațiile generale ale lui Epifaniu în privința pocăinței totdeauna posibile ar putea, de aceea, să se aplice acestui caz numai dacă ar coincide cu o adevărată corectare, adică prin renunțarea la uniunea adulteră. Tocmai pentru că se joacă continuu
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
prin renunțarea la uniunea adulteră. Tocmai pentru că se joacă continuu asupra ambiguității, se pierde din vedere acest aspect, și se confundă de către Epifaniu lucrurile pe care nu le vedem. Dat fiind faptul că numai acei digamoi, unde Epifaniu reproșează novațienilor excomunicarea, sunt recăsătoriții după o văduvie, există mari posibilități care merg în această direcție cu 50 de ani înainte de Conciliul din Niceea; acesta din urmă nu a voit să ceară din partea novațienilor restabilirea comuniunii cu divorțații recăsătoriți. În orice caz, numai
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
neducîndu-mă la liturghie duminica pentru prima oară În viața mea, dacă nu puneam la socoteală ziua cînd fusesem foarte bolnav - „pentru prima oară În viața mea“, nu era asta o circumstanță agravantă care avea ipso facto să atragă după sine excomunicarea? - sau telefonam cu moartea-n suflet la hotelul Raphaël ca să anulez Întîlnirea. Aveam să-mi Îndeplinesc Îndatoririle religioase, dar aveam să ratez ocazia de a sta de vorbă cu acela ale cărui filme Îmi stîrniseră dorința de a turna la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
și tăcuse, alții știau și au mințit. Iar după aceea a fost prea târziu, mai Întâi vârtejul revoluționar, apoi haita ocultismului secolului al XIX-lea... Uitați-vă la lista dumneavoastră, un bairam al relei-credințe și al credulității, bețe-n roate, excomunicări reciproce, secrete care circulă pe buzele tuturor. Teatrul ocultismului.“ „Ocultiștii nu prea sunt demni de crezare, nu sunteți de părere?“ Întrebă Belbo. „Trebuie să știți să distingeți ocultismul de ezoterism. Ezoterismul e căutarea unei științe care nu se transmite decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
erau mai convinși că l-ar poseda și că e un secret veritabil pentru că, dacă ar fi fost fals, l-ar fi dezvăluit. Timp de secole, căutarea acestui secret fusese liantul care Îi ținuse la un loc, fie chiar cu excomunicări, lupte intestine, Întrajutorări. Acum, ei erau cât pe ce să-l cunoască. Și au fost asaltați de două spaime: că secretul ar putea fi de natură să-i dezamăgească și că - devenind cunoscut tuturor - n-ar mai rămâne nici un secret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
săi admiratori de la Integral, St. Roll și M. Cosma), toate acestea vor duce la ruptura - anunțată - dintre Contimporanul și unu. Sfîrșitul primei avangarde va fi parafat însă abia prin ruptura intervenită în interiorul revistei conduse de Sașa Pană, mai precis, prin „excomunicarea” lui Ilarie Voronca și prin victoria opțiunii lui Roll pentru o hardline ideologică bolșevizantă, antimodernistă, bref, pentru o „avangardă politică” în locul celei „estetice”, denunțată ca „emasculată”, „sterilă”, „mistică”, făcînd „jocurile burgheziei decadente și profasciste”. Același tip de argumente la adresa suprarealismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
la Panteonul literaturii române” - a echivalat pentru mulți „uniști” (Roll, Sașa Pană, Sernet, Brunea Fox, Maxy, Moldov) unei pactizări cu burghezia. O burghezie conotată tot mai „fascizant”, pe fondul ascensiunii mișcărilor de extremă-dreapta și al înmulțirii proceselor anticomuniste. Venită după „excomunicarea” de către unu a lui Virgil Gheorghiu, ruptura dintre Voronca și fostul său emul, Stephan Roll (care îi recenzase volumele anterioare în tonuri flamboaiante), va scinda revista: de o parte, majoritatea celor ostili trădătorului, de cealaltă - mai ales Geo Bogza, prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
înțeleg de ce era nevoie să fie trei într-unul, uniți și despărțiți. Înțelegeam sensul și semnificația teologică, dar nu și înverșunarea cu care se voia impunerea acelei triade, în pofida tuturor discordiilor între creștini, a pizmei și a anatemizărilor reciproce, a excomunicărilor încrucișate. Toată lumea spunea că Dumnezeu pentru om era de nezărit și de neajuns, și, totodată, se dorea codificarea Lui. Oare exista ceva mai absurd? Aroganța teologilor falsifica printr-un noian de cuvinte zise și scrise simplitatea substanței. Până și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
acestuia nu avea în principiu niciun efect asupra conținutului sau moral. Însă tentativă de suicid era rar discutată, si nu era pedepsită sever. Canonul al patrulea al celui de al Șaisprezecelea Conciliu de la Toledo din 693 sugerează o pedeapsă de excomunicare pentru două luni, și conform Penitențiarului Vigiliei din Avila, care a fost scrisă în Spania la începutul secolului al IX-lea, "acela care voiește să se sinucidă prin spânzurare sau în vreun alt fel și pe care Dumnezeu nu-l
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]