KorAP: Find »[drukola/base=exilat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...57 >

1,411 matches

Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002

dificil deductibile, cu geometrie bine structurată și coerentă însă, care anulează încercarea vizibilă de „prefacere a lui în dovleac”, o încercare postmodernă de „Apocolokyntosis” eșuat, dacă vreți, făcând referire la vestita satiră concepută în momentul morții împăratului roman Claudius de către exilatul în Corsica pentru o perioadă de timp (la ordinul împărătesei Messalina) scriitor latin Lucius Annaeus Seneca. Perspectiva de relaționare a umanului cu sfera mitică inițială apare caracterizată de un aspect bazat în general pe neuniformitate, dacă stăm să privim din

MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_1399435378.html [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
Corola-blog/BlogPost/360244_a_361573

al Kosovei AM GĂSIT SOARELE PATRIEI Au pironit Soarele patriei mele În cel mai înalt vârf al universului Iar versul meu L-au târât pe jos Din insula ilirică Până aici sus pe Alpii Cu trenul cel mai modern al exilaților Cu valizele în mână Împreună cu mii de alți exilați În secolul douăzeci Cu același tren Au călătorit Exilați obosiți Discriminați oropsiți De pe toate meridianele lumii Ca aici pe palma Europei Să descopere Soarele Pentru a respira mai ușor AM GĂSIT

ÎN ROMÂNEŞTE DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1397820091.html [Corola-blog/BlogPost/360244_a_361573]
patriei mele În cel mai înalt vârf al universului Iar versul meu L-au târât pe jos Din insula ilirică Până aici sus pe Alpii Cu trenul cel mai modern al exilaților Cu valizele în mână Împreună cu mii de alți exilați În secolul douăzeci Cu același tren Au călătorit Exilați obosiți Discriminați oropsiți De pe toate meridianele lumii Ca aici pe palma Europei Să descopere Soarele Pentru a respira mai ușor AM GĂSIT SINELE MEU Amicul meu venit din America Latină Se identifica

ÎN ROMÂNEŞTE DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1397820091.html [Corola-blog/BlogPost/360244_a_361573]
Iar versul meu L-au târât pe jos Din insula ilirică Până aici sus pe Alpii Cu trenul cel mai modern al exilaților Cu valizele în mână Împreună cu mii de alți exilați În secolul douăzeci Cu același tren Au călătorit Exilați obosiți Discriminați oropsiți De pe toate meridianele lumii Ca aici pe palma Europei Să descopere Soarele Pentru a respira mai ușor AM GĂSIT SINELE MEU Amicul meu venit din America Latină Se identifica cu Pablo Neruda cel nemuritor Celălalt venit din Africa

ÎN ROMÂNEŞTE DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1397820091.html [Corola-blog/BlogPost/360244_a_361573]
buze Iar eu Am rămas singur Căutând soarele patriei mele Acolo unde am lăsat abecedarul și pe copiii mei Unde visele mă poartă noapte de noapte... Mi-am regăsit sinele Și pe prietenii mei În versul dorului cel mare de exilat CUVÂNTUL CEL DAT Ceamurie* Versul meu Palma mea însângerată Ce mult te-am iubit Adânc în tăcere am simțit Durere... Visul și tristețea pruncului A subpământului Acele zile acei ani acele secole Când amintirea te întoarce Sub acele focuri și

ÎN ROMÂNEŞTE DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1397820091.html [Corola-blog/BlogPost/360244_a_361573]
Corola-blog/BlogPost/367149_a_368478

de Nicolae Popoviciu și scoaterea sa din scaun. Ierarhii sinodali au fost nevoiți să-și calce pe inimă și să sacrifice individul pentru comunitate astfel încât la ședința Sinodului din 4 octombrie 1950 Nicolae Popoviciu a fost demis prin pensionare și exilat cu domiciliu forțat la mănăstirea Cheia unde a trăit până în 20 octombrie 1960, când a trecut la cele veșnice. Episcopul Antim Nica și poziția sa față de relațiile stat-Biserică în România comunistă. Cazul episcopului Antim Nica, evocat de autor, este reprezentativ

GEORGE ENACHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_george_enache_.html [Corola-blog/BlogPost/367149_a_368478]
Corola-blog/BlogPost/383336_a_384665

Acasa > Poezie > Amprente > DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL: “EXILAT“ Autor: Cornelia Păun Publicat în: Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016 Toate Articolele Autorului Dr. Cornelia Păun Heinzel: “EXILAT“ Sunt cronicarul exilat În lumea slovelor străine, Dac-aș fi fost un retardat În țară, aș fi dus-o foarte

“EXILAT“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1457282262.html [Corola-blog/BlogPost/383336_a_384665]
Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744

Moscova și neînțeleasă la București pentru că numai cultura occidentală a trecut Carpații. Nu și teologia! Izolarea de Roma, în calea tuturor relelor și mereu sub vremuri, cum ne spune cronicarul, l-au condus pe Cioran la pesimismul caracteristic mai tuturor exilaților, începând cu Ovidiu trist la Pontul Euxin, și pe Talpes la prudența față de sensibilitatea, comportamentul religios ale ortodocșilor, nu de rare ori complet absurd. Cum ar putea fi altfel, dacă trădătorii, spionii Pacepa, Mircea Raceanu, Nicolae Militaru sunt reabilitați și

BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_breviarul_lui_t_viorel_roman_1364443467.html [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965

iubirea pe care i-o păstrasem, o iubire inocentă, declamatorie, pură ca primele iubiri ivite în sufletul adolescentin al unei fete, căci și Nichita făcea parte din iubirile mele. Mentorul meu e preocupat în paginile cărții de lupta acerbă între exilați și cei rămași înlăuntrul cortinei! Denigrarea, denigrările rămân marile plăceri ale faimoșilor condeieri, se întrec în a le scrie cu plăcerea cu care-și trudesc fiecare operă și trebuie să recunosc că se dovedesc maeștri! Citeam și mă amuzam cum

VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1426253420.html [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
Corola-blog/BlogPost/382288_a_383617

toate acestea, existau încă spații goale, tăceri nemișcate. Aici își face intrarea în scenă un fanatic al literaturii, ușor obsesiv, departe de limbă lui nativă, de rădăcinile lui cultural-literare, exilat în cel mai îndepărtat colț posibil. Era de fapt un exilat dublu, nu numai geografic, ci și profesional, trăind într-o profesie străină de literatură, precum Managementul Asigurării Calității și Psihologia Organizațiilor etc. Totuși, pasiunea l-a ținut aproape de patria lui. Deși a trăit în Noua Zeelandă sau Australia, Daniel Ioniță a

INVADAŢII INVADÂNDU-I PE INVADATORI – „TESTAMENT” – ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ de DANIEL REYNAUD în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/daniel_reynaud_1423578559.html [Corola-blog/BlogPost/382288_a_383617]
Corola-blog/BlogPost/343274_a_344603

ca la apostați, Chi pakiaimos sar ka'l bengaile, Nici minte clară ca la iubăreți. Chi goghi uji sar kao dehiarde. Nu sunt nașteri mai multe ca în băi, Sar naiarlinende na'i but bianimata Nici nume bun ca al exilatului, Chi lashio anau sar le shiude themestar, Nici râs ca ăl de după lovitură, Na'i asaimos sar kuko paloa mardimos, Nici laudă ca cea când datoria-i ștearsă, Chi ashar sar kuko kan'o ujilimos khoslo'i, Nu'i dragoste

BALADA ADEVĂRURILOR FALSE DE FRANÇOIS VILLON, TRADUCERE ÎN ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463378566.html [Corola-blog/BlogPost/343274_a_344603]
Corola-blog/BlogPost/381462_a_382791

editat la Azbest Publishing 2015. Pe lângă regizor, Horia Muntenuș este un scriitor marcant al Ardealului contemporan, venind din zona Clujului și a publicat mult, de la poezie la eseuri de hermeneutică, și aici permiteți-mi să citez titlurile cărților sale ,,Noaptea exilatului”, ,,Ioan”, ,,Gura de piatră”, ,,Dreptul la tristețe”, ,,Liber”, ,,Pythia”, ,,Dincolo de Brâncuși” și ,,Poesii (frânturi din tinerețe)”. Când am privit pentru prima dată coperta cărții, m-am gândit imediat la tensiunea creată prin juxtapunerea a două culori puternice - roșu și negru

VIZIUNEA SUPRAREALISTĂ A LUI HORIA MUNTENUŞ ÎN ROMANUL „DINCOLO DE STELELE RECI” de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1446887480.html [Corola-blog/BlogPost/381462_a_382791]
Corola-blog/BlogPost/350481_a_351810

New York și de alte persoane oficiale. În alocuțiunea sa, concepută în cei mai simpli termeni diplomatici, cu o naturalețe care a destins atmosfera serii, ministrul de externe a mărturist, de la bun început, că a cunoscut pe propria-i piele pshihologia exilatului, la începutul anilor 90, la Paris: „Eu însumi am avut o dilemă de înfruntat, spunea acesta, aceea de a rămâne în Occident după ce mi-am încheiat studiile, sau de a mă întoarce în țară. Am ales opțiunea de a mă

VIZITA MINISTRULUI DE EXTERNE AL ROMANIEI IN STATELE UNITE ALE AMERICII de NICHOLAS BUDA în ediţia nr. 65 din 06 martie 2011 by http://confluente.ro/Vizita_ministrului_de_externe_al_romaniei_in_statele_unite_ale_americii.html [Corola-blog/BlogPost/350481_a_351810]
Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747

tatăl meu a decedat, din motive de birocrație nu am reușit să-l conduc pe ultimul drum. Poate a fost suferința mea cea mai mare... Nicolae BĂCIUȚ: Care sunt vămile exilului? Ce praguri sunt mai greu de trecut de către un exilat? Simona PUȘCAȘ: Vămile exilului sunt atât de multe încât e dureros să vorbesc de ele. În primul rând acomodarea în țara care te găzduiește este plină de asperități, mă refer la obiceiuri, mentalități, apoi... chiar dacă cunoști limba, nu vei vorbi

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426951644.html [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
ușor, unii de frica regimului totalitar, alții din motive financiare. Ar mai exita și categoria celor care de rușine că nu erau realizați nu puteau să se întoarcă... Să nu uitam că durerea înstrăinării de țara este imensa pentru orice exilat... Românul trebuie să accepte în același timp cultura și deseori chiar și religia țării de adoptie. Totuși, purtând mereu în suflet tradițiile de acasă... în timp își va gasi echilibrul spiritual. Nicolae BĂCIUȚ: Ce șanse are scriitorul român care pleacă

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426951644.html [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
ca un băștinaș, deși uneori am senzația că am reușit!!! Dar sa nu uitam că mereu au fost si sunt excepții. Un exemplu este Norman Manea, scriitor român stabilit la New York. Nicolae BĂCIUȚ: Cum se poate afirma profesional, social, un exilat? Simona PUȘCAȘ: Prin multă muncă! De calitate! Munca este cuvântul magic... Cu multă muncă și deseori chiar cu umilință poți ocupa cu timpul un loc - chiar demn - în societate. Munca în sensul în care, daca ai o profesie bună, reușești

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426951644.html [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
te califici. Mai sunt și excepții: „omul potrivit la locul potrivit...”. dar regula este că trebuie să începi mereu de la o muncă de jos! Totuși, cu perseverență și înțelepciune poți reuși. Nicolae BĂCIUȚ: Ați resimțit discriminarea, din perspectiva condiției de exilat? Simona PUȘCAȘ: Discriminare găsim peste tot, dar în unele părți sunt mai accentuate. De exemplu în Italia sunten numiți „Țiganii Europei”. Imediat după uciderea Giovannei Reggiani la Roma, in octombrie 2007, de către românul de etnie romă, Romulus Nicolae Mailat, Partidul

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426951644.html [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
CREDINȚA! Caută o biserică în apropierea locului unde este stabilit, iar duminicile le petrece acolo acomodându-se cu locul și noii prieteni... Eu cred că credința este importantă pentru că ne leagă de strămoși și de locurile natale, ne leagă de exilați ca și noi pe care îi cunoaștem si cu care ne împărtășim bucuriile sau necazurile vieții de emigrant. Credința ne dă speranță, ne dă putere să mergem înainte. Avem aici în Italia multe biserici ortodoxe, majoritatea foarte căutate de către români

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426951644.html [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
nu le poți lua cu tine. Rămân in suflet, sau în filele unei scrisori de sărbători, sau într-o convorbire telefonică.... Este greu să definești, aici în exil, cuvântul PRIETENIE!!! Nicolae BĂCIUȚ: Ce perspective are ecumenismul în armonizarea relațiilor dintre exilați și populația țărilor gazdă? Simona PUȘCAȘ: Aici, nu prea știu ce să zic. Ecumenismul dorește să unească toate religiile creștine, fapt care mi se pare benefic dacă ne gândim că ne rugăm aproape la fel și că... cu toții ne rugăm

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426951644.html [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
știu ce să zic. Ecumenismul dorește să unească toate religiile creștine, fapt care mi se pare benefic dacă ne gândim că ne rugăm aproape la fel și că... cu toții ne rugăm la același Dumnezeu. Nicolae BĂCIUȚ: Care e diferența între exilații ideologici și cei economici, ca să-i etichetez așa pe cei care s-au exilat din motive de conștiință, față de cei care s-au exilat din nevoi materiale. Simona PUȘCAȘ: Înainte de revoluție cei care emigrau o făceau din motive ideologice, iar

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426951644.html [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
singură, în speranța unui trai mai bun. Până la urmă am găsit ce căutam de o viață... un trai decent, dragoste și multă liniște sufletească. Datorită faptului că mi-am găsit jumatatea ce-mi lipsea. Sa nu uităm însă că atât exilații ideologici cât și cei economici întâmpină cam aceleași probleme de acomodare în noile țări pe care doresc să le cucerească. Nicolae BĂCIUȚ: Ce-l poate face, cu adevărat, fericit pe un exilat? Simona PUȘCAS: Speranța că într-o zi se

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426951644.html [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
mi lipsea. Sa nu uităm însă că atât exilații ideologici cât și cei economici întâmpină cam aceleași probleme de acomodare în noile țări pe care doresc să le cucerească. Nicolae BĂCIUȚ: Ce-l poate face, cu adevărat, fericit pe un exilat? Simona PUȘCAS: Speranța că într-o zi se va intoarce acasa este visul fiecărui exilat, însa uneori rămâne doar un vis!!! Românul cu cât are mai mult, vrea mai mult. Din păcate nu întotdeauna este așa. Dar ce înseamnă cuvântul

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426951644.html [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
cam aceleași probleme de acomodare în noile țări pe care doresc să le cucerească. Nicolae BĂCIUȚ: Ce-l poate face, cu adevărat, fericit pe un exilat? Simona PUȘCAS: Speranța că într-o zi se va intoarce acasa este visul fiecărui exilat, însa uneori rămâne doar un vis!!! Românul cu cât are mai mult, vrea mai mult. Din păcate nu întotdeauna este așa. Dar ce înseamnă cuvântul FERICIRE? Fericirea este o stare mentala de bine, fiind caracterizată de emoții pozitive sau plăcute

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426951644.html [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
bună și își văd copiii realizați. Iar dacă ai șansa să ajungi la pensie (ha!ha!) îți dorești să zbori, să cunoști lumea și sa vezi locuri inedite pe această planetă și nu numai. Oare asta o fi fericirea unui exilat...!? Nicolae BĂCIUȚ: Cum se poate pierde identitatea etnică în exil? Simona PUȘCAS: Identitatea etnică se pierde dacă uiți de unde vii, dacă uiți că ești român, dacă faci greșeli provocate de snobism, dacă fiind obsedat de integrare în noua societate cu

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426951644.html [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
PUȘCAS: Identitatea etnică se pierde dacă uiți de unde vii, dacă uiți că ești român, dacă faci greșeli provocate de snobism, dacă fiind obsedat de integrare în noua societate cu orice preț îți uiți limba și strămoșii. Nicolae BĂCIUȚ: Este integrarea exilaților o problemă insolvabilă? Cum sunt priviți cei care-și caută o altă patrie? Simona PUȘCAS: Consider că încă este insolvabilă. Sincer cred că depinde și de țara de unde vii și de țara gazdă. Aici în Italia trebuie sa fii foarte

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426951644.html [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]