1,387 matches
-
superflua ăntr-o lume din care dispăruse, ăn principiu cel putin, obsesia unicității și nu mai putea fi vorba de o unică și imuabila "ierarhie literară". Din acest punct de vedere, doar reintegrarea scriitorilor interziși din motive politice, inclusiv a celor exilați, putea aduce modificări sensibile, dar nu atât an sensul unor ănlocuiri, cât al cuprinderii celor până atunci excluși. A-i situa pe Paul Goma sau Dumitru Tepeneag ori, din generațiile mai vechi, pe Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Vintilă Horia, Constantin
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
nenorocirilor este și cel al geniului", prin aceea că desparte imperios sufletul de aparente, că-i revelează esențele lumii. Melancolice și saturniene geniile au drept calități năzuința spre ideal, spre ceresc, darul contemplației, sensibilitatea penetranta, iar drept defecte condiția de exilat în lume, neînțelegerea societății, mizeria materială. Geniile își înving melancolia, subliniază Cristian Livescu, prin drogul utopiei. În direcția unei psihologii a genialității, se cade consultat Giorgio Văsari. Faimosul biograf folosește noțiunea de "zei muritori", congruenta cu cea de genii, vorbind
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
reală, dar potențial revelator. ăĂ avea un acasă, să mă ierte Dumnezeu pentru decăderea astaă (61), spune. N-ai cum să-l crezi. Și-a dorit locuința, o are, e mulțumit. Dar adevăratul Cioran e unul lipsit de acasă, un exilat dintr-o țară, din lume, din orice. Despre el vorbește frază, nesincera an plan personal". Deci e pusă pe tapet sinceritatea. E adevărat că malițiosul Wilde spunea: "Puțină sinceritate e periculoasă, iar o doză mare e cu totul nefasta". ansa
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
și să-i sensibilizeze la tragedia semenilor din Est, văzându-se respins că fascist de îndată ce se declară anticomunist ('l'anticommuniste est un chien', spunea drăgălaș Jean-Paul Sartre), nu-și poate da seama de climatul în care s-au instalat primii exilați." Înarmata doar cu propria ei energie intelectuală - este adevărat, inepuizabila -, Monica Lovinescu declară așadar război comunismului. Este un război pe care îl va purta de una singură sau făcându-și aliați, înregistrând mari pierderi și multumindu-se doar să viseze
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
un sfârșit a ceva, dar acest ceva capătă consistentă tocmai an virtutea sfârșitului sau. Devenim conștienți de o limbă, o cultură, un specific național, mai cu seamă dincolo de granițele sale, astfel se explică de ce patriotismul este, adeseori, remușcarea și dorul exilaților. Chiar și pentru naționaliștii care trăiesc an interiorul granițelor, valorile propovăduite șanț marcate de granițe, accentuate și consacrate de ele. Separăndu-ne, hotarul ne și alipește, de aici dilemă călătorului Iso Camartin, care, trecând de două ori pe săptămână granița națională
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
de existență, nu mai putea să o părăsească. Și totuși, Irina Grigorescu s-a întors după 1990 la vechea Europa, la vechea universitate, la vechea limba cotidiană, păstrându-și însă că scriitoare condiția "amfibie", inclusiv lingvistică. Sfatul lui Eliade către exilați, de a-l imită mai degrabă pe Dante din epoca Ravennei, decât pe Ovidiu la Tomis, își găsește expresia în acest mic opus admirabil al Irinei Grigorescu printr-o exemplara ieșire din dilemă funciară a expatriatului, altfel spus într-o
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
o tipologie, sau mai bine zis o galerie a comportamentelor interculturale. Între cei ce își schimbă cultură de origine, el distinge următoarele tipuri, pe care doar le enunț, pentru că în mare numele explică totul: asimilatorul, profitorul, turistul, impresionistul, asimilatul, exotul, exilatul, alegoristul, dezamăgitul și filozoful. Todorov însuși s-ar încadra, așa cum singur se descrie, în această ultima categorie, a filozofului. Filozof este acela care, schimbîndu-și cultură de origine, capătă nu numai o mai bună înțelegere a celei nou-descoperite, ci și a
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
având o condiție fizică subnormala, fiind, spune el, cu un cap sau două mai mic decât ceilalți. Un caz, recunoaște el, lipsit de spectaculozitate exterioară, fiindcă scriitorul este un introvertit, simte din plin voluptatea de a rămâne un anonim, un exilat intern, care lucid, sceptic, ordonat, aparat de un sănătos echilibru moral și sufletesc, de bun-simț trăiește cu voluptate libertatea în câmpul conștiinței, este hotărât să nu suporte servituțile ideologice, să nu întoarcă adevărul pe dos, să nu-l truncheze. Sobru
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
pînă la urmă și niciodată nu a admis să facă parte din vreun guvern" liberal. Va să zică de aceea nu a ajuns Stere ministru în guvernele liberale din 1908-1914. Și presa epocii atribuia faptul refuzului liderului liberalilor sau chiar refuzului fostului exilat siberian. Elisa Brătianu adaugă că de la Stere a invatat "ceea ce rusul detesta cel mai mult este spiritul european. El descria atunci într-un mod profetic o Rusie revoluționară, arbitrară și oarbă, care pînă la urmă avea să dezorganizeze toate elementele
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
ca să li se vadă ceasul de la mână, Gabriel Plesea face tot posibilul ca să i se vadă New York-ul din spate. Strădania să este atat de mare, încât doi dintre zgârie-nori pot fi confundați cu urechile a hipertrofiate a ale distinsului exilat. Dar și mai înduioșător este să descoperim în ochii new-york-ezului de origine română că armata de fotoreporteri se reduce de fapt la un prieten amabil sau poate doar la un aparat de fotografiat cu declanșare automată pe care Gabriel Plesea
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
și de timp, tot duh și adevăr (estetic, ontologic) este. S-a spus! De copil am locuit în chip poetic pe pământ, frate cu iarba de acasă, cu osicanii din Osicata mea, cu cei interziși, cu hărțuiții și damnații, cu exilații și cu morții - atunci când duhul adevărului plana gol-goluț te miri pe unde, razna peste arse miriști ceapiste, razna peste fâșia ezitant-șerpuitoare a Oltețului nostru osican, razna peste luciul heleșteului cu nuferi și izvor nesecat din grădina casei alor mei, razna
Minima argheziană. Rugăciunea de la Gorj by Marian Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/2483_a_3808]
-
același timp, aflîndu-se în grațiile comuniștilor, actrița este trimisă de Securitate la Paris, cu prilejul unei turneu teatral, pentru a-i convinge pe Eliade și Cioran de bunele intenții ale regimului comunist. În loc să le servească o minciună, Marietta le spune exilaților adevărul, și pe deasupra se întoarce în țară cu cîteva exemplare din cioraniana Ispită de a exista și din eliadesca Pădure interzisă. Cele două cărți vor fi capete de acuzare în arestarea pe care o va suferi în 15 octombrie 1959
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
pentru memoria personală. Din fericire, ea a găsit un remediu: să nu se lase ispitită de notațiile resemnate. Refuză, cu dârzenia celei ce și-a păstrat decenii la rând un echilibru laborios. Unul cu o dublă fisură: mama și destinul exilatului. O vinovăție autoimpusă, peste care nu a trecut, de fapt, niciodată. Volumul de față, dincolo de ineditul său, are și o nuanță în plus. Anume, Monica Lovinescu nu a reușit să-l corecteze, așa cum procedase în celelalte șase cazuri. Totuși, ne
O casă curată by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2453_a_3778]
-
bănuiască. De la conduita psihopaților treceam la opera autorilor iluștri. Vroiam să știm de ce Cioran își spurcă țara și-l acoperă de insulte pe Dumnezeu? Simpla invocare a frondei față de autoritatea paternă ne dădea un indiciu despre tenebrele patologice ale bietului exilat. Eram roboți clarvizionari explicînd totul pe loc. Ce nu știam atunci era că drumul acesta e atît de bătătorit încît sărăcia soluțiilor restrînge putința explicațiilor la doar cîteva poncife monotone. Rețeta e precară în remedii, iar viziunea e uimitor de
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
cale. Pînă astăzi, Bahtin rămîne unul dintre autorii esențiali pentru formația mea. - Cred că adevărata cotitură în viață Dv. și în ceea ce privește interesul pentru istorie și ,ca să zicem așa, pentru împrejurimile literaturii, pentru "moralele istoriei", se datorează și situației dv. de exilat care - așa cum spuneți, de altfel, în Omul dezrădăcinat - v-a făcut mai atent față de "relația cu celălalt". Cum comentați această etapă a biografiei Dv. umane și intelectuale? - Ceea ce s-a petrecut este faptul că, de la un moment dat încolo, mi
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
obiect de lucru nu pentru că voiam să-mi cercetez propria viață - acest lucru nu m-a interesat niciodată -, ci pentru că eram de două ori motivat pentru a mă ocupă de ele. Iar aceste teme erau, pe de o parte, situația exilatului, deci diferența culturilor față de unitatea spetei umane (ce însemnă ea, cum trebuia ea înțeleasă) și, pe de altă parte, situația democrației față de amenințarea totalitara, care era pentru mine, de asemenea, o mare tema de reflecție, din rațiuni evidente, legate de
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
să fie dezvăluit și să se accepte latura imperfecta a omului. - Da... Știm acum că tranziția acestor societăți foste socialiste spre altceva este foarte dificilă, măi peste tot, nu numai in România și Bulgaria. Cum vedeti, în calitatea Dv. de "exilat fericit", acel "capăt al tunelului", ieșirea din această situație? - Ei bine, nu o văd. În orice caz, cînd arunc o privire, de departe, spre Bulgaria, mi se pare că se află în plin tunel. Și mă tem că comunismul a
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
binele acestui popor și în valorile lui. • Partidul România Unită nu are nimic împotriva comunității maghiare din România, respectă drepturile minorităților și buna conviețuire dintre etnii, dar nu poate tolera ruperea teritoriului național și transformarea românilor în minoritari și în exilați în propria lor țară. Dușmanii comunității maghiare din România sunt politicienii acesteia și păpușarii lor din Ungaria, după cum dușmanii României sunt politicienii care sunt români doar cu numele pentru că își disprețuiesc și își distrug țara.
Bogdan Diaconu demisionează din PSD și înființează un partid naționalist by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/22185_a_23510]
-
la Alexandria, în Egipt, într-o familie de evrei, Aciman a emigrat ca adolescent împreună cu mama și fratele său, mai întîi în Italia, apoi în Franța, unde îi aștepta tatăl, pentru a ajunge în cele din urmă, ca atîți alți exilați, la New York. În toate cărțile pe care le-a scris pînă acum, exilul și nostalgia sînt promovate de la rangul de obsesie plîngăreață la acela de motiv existențial. Întîmplarea a făcut să-l văd la o conferință, în 1997, la San
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
pe strategii lingvistice, pe o filozofie a comunicării și deschiderii ca alternativă la o filozofie a intimității și ascunderii. Cîtă vreme pendulează între trecut și prezent, între amintirea lumii din care a venit și experiența celei în care se află, exilatul este, metaforic, un traducător: el călătorește permanent între două universuri încercînd să îl descopere pe unul în termenii celuilalt. Actul traducerii, ca opțiune pentru un orizont de gîndire turnat în matricea unui alt orizont de comunicare, cultivă distanța și insolitarea
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
gîndire turnat în matricea unui alt orizont de comunicare, cultivă distanța și insolitarea, devenind astfel pervers mecanism de inițiere în nostalgie. Numai în momentul în care își abandonează îndeletnicirea de traducător, acceptînd în schimb bilingvismul, ca perspectivă structural dublă, devine exilatul un asimilat. Bilingvismul exclude opțiunea, el permite treceri spontane și inconștiente dintr-o parte într-alta, fără a încuraja pretenția de întîietate sau centralitate, și prin urmare fără a crea sentimentul pierderii. Adevărata pierdere despre care e vorba în acest
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
logică a comparației și contrastului. Geografia New York-ului este pentru Aciman, o hartă a memoriei: o piațetă îi amintește de Roma, o cafenea de Paris, un parc de Londra. Titlul cărții, Letters of Transit, se referă la statutul ambiguu al exilatului nostalgic, aflat în permanent tranzit, așteptînd viza de plecare către un alt loc. O așteptare indefinită și uneori fără sfîrșit, ca în nuvelele lui Nabokov în care emigranți ruși trăiesc o viață întreagă la Paris, așteptînd să-și continue călătoria
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
cercul care mă înconjoară?" La vîrsta de 50 de ani am "ieșit din cerc" și am reușit să rămîn scriitor la Paris. Aici... am cunoscut ierarhia exilului, orgoliile scriitorilor și toate "viciile și virtuțile din țară" transplantate în străinătate. Un exilat - pelerin al absolutului - poartă pe tălpi pămîntul țării natale... Pentru unii, exilul a reprezentat o probă inițiatică de cunoaștere, definire și transformare; alții însă au cedat nervos și mental adoptînd o poziție mitomană, nobrilistă - cunoscută și în trecutul intelectualității românești
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
unul din clasicii literaturii române din sec. XX. Precum Tristan Tzara sau Ionesco, Cugler s-a născut într-adevăr în România, mixtură în care se unesc moștenirile latină și slavă, claritatea și profunzimea patetică. Aceste rădăcini hrănesc poveștile sale de exilat, aceste narațiuni în care se întrepătrund inocența și zbuciumul, lăsînd un loc prin care pătrunde lumina ironiei..." Este evident că scriitorul, ajutat de discreția absolută care îi înconjurase existența pînă la moarte, devine treptat un mit, pe care presa peruană
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
Mihăieș O capcană, ceva mai subtilă de data aceasta, a fost împingerea d-lui Constantinescu în jocurile internaționale. Să recunoaștem, întâlnirile cu diverse capete încoronate, cu varii președinți-filfizoni (ca să nu mai vorbesc de vizitele întoarse de aceștia!) i-au dat exilatului de la Cotroceni prilejul să-și recapete încrederea în sine. Era, însă, doar încrederea în sine a unui om singur și fundamentalmente disperat . Izolat - exact după cum îl voiau maeștrii de ceremonii ai bolșevismului -, incapabil să mai schimbe două vorbe cu vechii
La adio (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16871_a_18196]