377,408 matches
-
îl oferă susținătorii lui este că, de exemplu, cetățeni americani au un adevărat cult pentru steagul național, că ascultă imnul cu mîna pe inimă... Poate exista un naționalism rău și unul bun? MVL: Nu. Eu cred că nu! Cred că există un anumit stadiu al luptei popoarelor împotriva colonizării, de exemplu, mă refer la țările care sunt ocupate, invadate, cucerite, care, bineînțeles că au dreptul să lupte pentru libertate și în aceste circumstanțe naționalismul poate apărea ca un liant social, cu
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
comune, a ceea ce Flaubert numea ,ideile primite de-a gata", ideile pe care unii le repetă ca niște papagali, fără a le supune unei analize judicioase. Am vorbit de Andrei Pleșu, pentru că îl cunosc mai bine, dar sunt sigur că există foarte mulți intelectuali și oameni de cultură în România care se pot compara cu el. MS: Trăiți în patru mari capitale ale lumii, Lima, Londra, Paris și Madrid. În plus călătoriți foarte mult, țineți conferințe în diverse universități din lume
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
cea de la Neptun, eu am cunoscut mulți scriitori foarte importanți din lumea întreagă și mai ales, am putut să aflu multe lucruri despre cărțile lor pe care probabil nu le-aș fi aflat niciodată. Așa că eu sunt de acord să existe cît mai multe festivaluri, congrese, reuniuni, pentru că este un mod de a crea punți și de a deschide granițele care ne separă. MS: Tema acestui festival este: ,Eu scriu. Cine mă citește?" Din cîte am înțeles, conferința dvs. a fost
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
cu propriile gînduri și închipuiri și nu știu dacă vreun scriitor scrie gîndindu-se clar la un public anume. Nu este cazul meu oricum. Desigur, cred că actul de a scrie implică mereu o voință de comunicare și nu cred că există cineva care să scrie doar pentru el însuși, că poate exista o asemenea opțiune de singurătate totală. Pentru mine, literatura este un efort de a ajunge la celălalt, la cititor, fără de care literatura nu se materializează. Această materializare se produce
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
scrie gîndindu-se clar la un public anume. Nu este cazul meu oricum. Desigur, cred că actul de a scrie implică mereu o voință de comunicare și nu cred că există cineva care să scrie doar pentru el însuși, că poate exista o asemenea opțiune de singurătate totală. Pentru mine, literatura este un efort de a ajunge la celălalt, la cititor, fără de care literatura nu se materializează. Această materializare se produce nu cînd scrii, ci cînd ceea ce ai scris este citit de
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
fi mult mai mediocre, ne-am simți mult mai frustrați. MS: E o întrebare absurdă care se poate pune: ați mai scrie dacă ați ști că nu vă citește nimeni? MVL: Cred că nimeni nu ar mai scrie, dar mereu există convingerea că mai devreme sau mai tîrziu cineva tot te va citi. Pentru că literatura se bazează pe una dintre activitățile cele mai frecvente din toate timpurile: aceea de a povesti, de a spune povești. Mereu s-au spus povești în fața
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
aceste preocupări și a făcut minuni, nu numai în cazul dvs., ci și în cazul unui număr însemnat de scriitori de primă mărime din lumea hispanică. Dar ce credeți în general? MVL: Nu se pot stabili norme generale în privința aceasta. Există autori care sunt foarte preocupați de partea pur industrială, comercială, a muncii lor literare: cine îi publică, în ce condiții, dacă se traduc, cum se traduc cărțile lor și e un aspect care trebuie respectat. Pe de altă parte, există
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
Există autori care sunt foarte preocupați de partea pur industrială, comercială, a muncii lor literare: cine îi publică, în ce condiții, dacă se traduc, cum se traduc cărțile lor și e un aspect care trebuie respectat. Pe de altă parte, există scriitori care nu se preocupă atît de mult, după cum există scriitori care au noroc sau nu au în ceea ce privește distribuția și promovarea cărților lor. Dar acestea sunt probleme tangente cu literatura, care nu au nimic propriu-zis în comun cu scrisul, cu
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
comercială, a muncii lor literare: cine îi publică, în ce condiții, dacă se traduc, cum se traduc cărțile lor și e un aspect care trebuie respectat. Pe de altă parte, există scriitori care nu se preocupă atît de mult, după cum există scriitori care au noroc sau nu au în ceea ce privește distribuția și promovarea cărților lor. Dar acestea sunt probleme tangente cu literatura, care nu au nimic propriu-zis în comun cu scrisul, cu literatura. Dar, referitor la dezbaterile de aici, eu nu cred
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
acest interviu este pentru o revistă literară și deoarece mulți cred că revistele literare nu mai sunt necesare întrucît totul se poate citi pe internet, ce credeți despre existența lor, pentru că atît în România, dar știu că și în Spania, există un mare număr de reviste culturale, literare, de artă, care se încăpățînează să apară, deși la noi toată lumea se plînge că au scăzut tirajele și că pînă și cele mai căutate reviste abia dacă mai pot scoate cinci mii de
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
piese literare discutate de Noica sunt chemate să ilustreze modelul ontologic IDG: individual - determinații - general. Acest model ontologic arată în ce constă ființa împlinită și care sunt posibilele sale eșecuri: nu se ajunge la ființă deplină decât dacă un individual există întru un general și dacă această existență întru se configurează printr-o serie de determinații concrete, care leagă individualul de general, care-i înlănțuie într-o co-apartenență esențială. Prin aceste ilustrări literare, nu este însă vorba de o simplă reduplicare
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
recunoaște ,ca un modern tulburat" (p. 446), dar nu acceptă ca această situație să fie echivalată cu atributul de postmodern. Pentru H.-R. Patapievici, ,postmodernitatea este o viziune despre lume care afirmă în chip tare adevărul următoarelor trei propoziții:(?) nu există o realitate esențială (altfel spus, totul e simulacru); (?) totul e relativ (altfel spus, nu există nici un criteriu de a face ierarhii ori de a deosebi adevărul de fals); (?) modernitatea e epuizată" (p. 446). Nu rezum aici întreaga argumentație a eseistului
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
echivalată cu atributul de postmodern. Pentru H.-R. Patapievici, ,postmodernitatea este o viziune despre lume care afirmă în chip tare adevărul următoarelor trei propoziții:(?) nu există o realitate esențială (altfel spus, totul e simulacru); (?) totul e relativ (altfel spus, nu există nici un criteriu de a face ierarhii ori de a deosebi adevărul de fals); (?) modernitatea e epuizată" (p. 446). Nu rezum aici întreaga argumentație a eseistului, care nu acceptă nici unul din aceste adevăruri (improbabile, din punctul său de vedere) ale postmodernității
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
moment dat, teoreticianul vorbea, din punct de vedere conceptual, de un singur modernism românesc, peste cezura celui de-al Doilea Război Mondial, altădată istoricul literar este nevoit să vorbească de un prim modernism și de un neomodernism. Deci pentru teoretician există un singur modernism, pentru istoricul literar există două. Această inconsecvență face ca până la urmă să persiste fisurile și incoerențele în conceptul de modernism românesc. Recapitularea modernității, care ar fi trebuit să se intituleze mai adecvat (repet) Recapitularea modernismului poetic românesc
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
vedere conceptual, de un singur modernism românesc, peste cezura celui de-al Doilea Război Mondial, altădată istoricul literar este nevoit să vorbească de un prim modernism și de un neomodernism. Deci pentru teoretician există un singur modernism, pentru istoricul literar există două. Această inconsecvență face ca până la urmă să persiste fisurile și incoerențele în conceptul de modernism românesc. Recapitularea modernității, care ar fi trebuit să se intituleze mai adecvat (repet) Recapitularea modernismului poetic românesc, oscilează păgubitor și derutant (chiar pentru un
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
curat, cu respect de literatură și de filosofie, îndemnându-ne să citim cât mai mult. Nu știu de ce, eram preferatul lui. O dată, ne spusese că baza religiei este cultura cea mare, universală, și că, fără aceasta, nici nu ar mai exista vreo religie adevărată...care să fie plăcută auzului Domnului. Așa spusese: Auzului! De parcă Celui de Sus i-ar fi plăcut musai... iambii suitori... trohei... săltărețele dactile, și că Ritmurile atent orchestrate ar sta la Baza Creației sale. într-o zi
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
la Etno Tv, știu că ,ăla" înseamnă Haralampy. ...Și hohotește dând să-și smulgă părul din cap. N-o opresc, fiindcă îi înțeleg și-i respect jalea din suflet. Am învățat de la ,Iartă-mă", ,Din dragoste" și ,Surprize, surprize", că există momente în viață când omul, mai ales femeie fiind, simte nevoia din când în când să renunțe la o parte din podoaba capilară, sau măcar să o scurteze... Dar mai știu - fără să fiu răutăcios - că soacra prietenului nu o va
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
oră de pe agenda unui scriitor atît de solicitat în întreaga lume, cum este Llosa. }in minte că anul trecut pe vremea asta, cînd s-a aflat că ediția următoare a premiului Ovidius îl va avea cîștigător pe celebrul peruan, au existat voci care au protestat. Ce fel de premiu mai e și ăsta al cărui cîștigător e cunoscut cu un an înainte ? Pentru scriitorul român, nu-i vorbă, cei 10.000 de dolari ai Premiului Ovidius sînt o avere, dar pentru
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
Taberei și așa mai departe. Un moment culminant a fost și pe vremea lui Mitterrand, când cu vizita în România, care pentru a satisface cererea autorităților era să plece cu urna sub braț. Consilierii lui omiseseră să se informeze dacă există sau nu moștenitori, dacă există sau nu un testament prin care moștenitorii să fi cerut ca osemintele lui Enescu să rămână în Franța. O afacere rocambolescă pe care am împiedicat-o în ultimul moment, dar, în sfârșit, acum cred că
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
Un moment culminant a fost și pe vremea lui Mitterrand, când cu vizita în România, care pentru a satisface cererea autorităților era să plece cu urna sub braț. Consilierii lui omiseseră să se informeze dacă există sau nu moștenitori, dacă există sau nu un testament prin care moștenitorii să fi cerut ca osemintele lui Enescu să rămână în Franța. O afacere rocambolescă pe care am împiedicat-o în ultimul moment, dar, în sfârșit, acum cred că mergem spre bine". M.I.: "Și
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
-o puțin, într-o margine, nu chiar pe tapet". O.O.: " Da, în marginea tapetului, de altfel e și un cuvânt foarte urât Ťtapetť, l-am folosit, mi-l asum. S-a ajuns la un protocol de acord în care nu există, asta țin să subliniez, absolut nici o condiție materială. Condițiile pe care le-am pus sunt următoarele: am cerut repatrierea osemintelor tatălui meu, Bâzu Cantacuzino, nu că pe mine m-ar interesa în mod special, nici nu știu dacă ar fi
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
întoarcă toată lumea, să se odihnească în pace, pentru că toată tevatura asta și tot acest du-te-vino de morți, eu nu le-aș fi făcut, pentru nimic în lume, cred că trebuiau lăsați acolo unde li s-au oprit drumurile. în fine, există testamentul lui George Enescu, vechea dorință a lui Alice, m-a înclinat și vom încerca să facem lucrurile cât mai cuviincios cu putință și cu cât mai puțin circ. Cel puțin așa sper, nu știu cum va ieși..." (22 august 1998). Notă
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
lipit-o de frunte Iliescu. Dar nu ,prostănăceala" a acționat în acest caz. Ci calculul negustoresc și cinismul politicianist. Obsesia pesedeilor este să nu piardă nici un prime-time la televiziuni. De data aceasta, au făcut însă un calcul greșit. Or fi existând încă destui români seduși de mirajul comunist. Numai că e vorba de o varietate care-a încetat să mai aibă de-a face cu Moscova. Să fi uitat Mircea Geoană atât de ușor lecția național-comunismului aducător de voturi? Declarația sa
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
Implicat în susținerea necondiționată a postmodernismului românesc (parte din autobiografia sa), nu a avut timp să se gândească la ce se pierde când ceva se câștigă. A fost mai mare bucuria de a-și vedea o profeție împlinită: ,postmodernismul românesc există!" Chiar dacă lipsește suportul occidental al postmodernității, după cum a constatat Mircea Martin. România nu duce lipsă de paradoxuri. Ion Bogdan Lefter, Postmodernism. Din dosarul unei ,bătălii" culturale, ediția a II-a, adăugită, Editura Paralela 45, 2002, 338 p.
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
etnic-culturală cum cu greu veți vedea în alt film. Nu e de mirare, traseul lui Alexandru poartă echipa de filmare și gazda prin șaisprezece țări. Mai mult, acest documentar mi se pare remarcabil din punct de vedere epistemologic. De obicei, există acea voce din off, care dă explicații care sunt - de multe ori - doar relevante în raport cu imaginile, care, la rândul lor, depind direct de subiect. De aici dubla impresie pe care o inoculează un astfel de tip de documentar: cum că
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]