7,899 matches
-
și alta. Nu există distanțe între Domnul Iisus Hristos, Biserică și Sfântul Duh, cu atât mai mult între Domnul Iisus Hristos și Sfântul Duh. De la întrupare și până la Cincizecime se poate urmări pe firul roșu al Sfintei Scripturi, această relație existențială, personală, între Mântuitorul Iisus Hristos și Sfântul Duh. Fundamentul relației de trimitere în lume în Biserică, se întemeiază pe relația lor în sânul Sfintei Treimi. Așadar, atât de mare este Taina lui Iisus Hristos încât El nu redefinește separat prin
DESPRE FRUMUSEŢEA, TEMEINICIA ŞI IMPORTANŢA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_temeinicia_stelian_gombos_1389599539.html [Corola-blog/BlogPost/363662_a_364991]
-
și originalitatea stilului: “Autorul este printre puținii cratori care n-au dovedit a fi prizonierii unei singure formule epice, asimilând, cu o complicitate matură, experiența intertextualității, cât și minuția cehoviană în descrierea ororilor comunismului de tip sovietic și a trăirilor existențiale.” (Dorina Costea) Titina Nica Țene a lansat cartea “Întâmplări hazilii cu o nepoțică povestite de o bunică” care s-a bucurat de aprecieri pertinente din partea lui Ion Nălbitoru: “Este o carte de povestiri, care poate fi citită de la cei mici
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
Hristos, cel care mă întărește”(Filipeni 4, 13). Dacă Hristos trăiește în mine, atunci eu dobândesc har, înțelepciune, pricepere, știință și lumina cunoștinței dumnezeirii. Ce lucru minunat mai poate fi decât acesta? Aceasta este cheia de descifrare a tuturor lucrurilor existențiale. Așadar, Petru și Pavel, apostolii credinței creștine, au fost în același timp, primii misionari și stâlpii de bază ai Bisericii. Fiecare dintre aceștia avea câte ceva de răscumpărat: Petru avea de răscumpărat dilemele lui, nestatorniciile lui, dar și lepădarea lui formală
SFINŢII APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL – PRIMII MISIONARI AI BISERICII LUI HRISTOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1403950897.html [Corola-blog/BlogPost/347477_a_348806]
-
farmec transformă din realitatea trăită într-o lume la marginea imaginarului. El face ca accentul pus pe relatarea unei istorii trăite să nu apară ca disonant. Povestitorul este autorul unor istorii, este prezentatorul unor realități în raport cu care are o rezonanță existențială. Constructorul de lumi este un creator de realități. Diegeza edificată de acesta este mai curând imaginată. Axioma este că limbajul nu permite o lume pur imaginară. Există un realism al literaturii fantastice (vezi Marin Beșteliu). Există un realism al încercării
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
parte istorii trăite direct sau indirect. Pe această coordonată, Jean Băileșteanu este un Sadoveanu al Olteniei de sud. Pe o a doua coordonată: în background-ul epicii sale, se află întotdeauna o filosofie, o înțelepciune de viață. Tipologic vorbind, filosofia existențială a eroilor lui Jean Băileșteanu este una în linia lui Albert Camus. Fundamentalmente, Jean Băileșteanu este un povestitor care gândește existența. Prin istoriile relatate meditează la sensul lumii. Înseși istoriile prezentate dau semnificație vieții. Eul narativ și eul auctorial trăiesc
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
secundă constă în a le integra în istoria ce le impune acestora să trăiască viața pe care o au. Rămânând atât de aproape de existență, de trăire de „istoria” personală, povestitorul Jean Băileșteanu poate fi numit istorisitor. Istorisirile lui au fond existențial și, pe alocuri, pot fi aduse în realitatea din care apornit inspirația. Istorisirea este o povestire cu elemente de cronică. Cu sensibilitate, cu echilibru cu o accentuată conștiință existențial-morală, Jean Băileșteanu istorisește întâmplări ce, uneori, se ridică la altitudinea unei
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
Iată din păcate o mostră de crasa incultura și provincialism, într-un oraș care se zbate de ani buni, prin energiile sale sănătoase, dar, vai, sunt prea puține cele care mai au curajul să se manifeste, să iasă din mediocritatea existențială, tânjind și agățați după valorile tradiționale românești, europene și universale! Nonvalorile din perversitatea politică actuală, (valorile din păcate sunt risipite și nu se pot afirma), din nefericire, ne dau statutul de societate urbană și nu numai, mediocră. Dar iată ei
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornel_durgheu_1465772346.html [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
și interese strict temporale, ci și în perspectiva scopului său supranatural și suprafiresc către care trebuie să conveargă întreaga sa existență personală și comunitară. În aceste împrejurări Biserica nu a trecut cu vederea și nici nu a tratat superficial realitatea existențială ce conduce social și politic istoria care se întrupează în Stat. Statul nu este de sorginte ori de esență divină, dar corespunde rânduielii dorite de Dumnezeu, el are o demnitate eminentă care învocă și impune supunere și ascultare din partea tuturor
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_caracterul_istoric_al_bisericii_si_statului_.html [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
Iosif dispune de capacitatea de a construi o lume ireală în care se poate vedea un centru real al lumii visului, dând universului total creația ei ca act materializat. Timpul nu este o măsură în creația poetei ci o adeverire existențială a unei lumi, de care se detașează când, prin împlinirea artei, inspiră harul deusian. Nu întâmplător volumul se deschide cu poezia Poetul și umbra, poate ca o justificare a faptului că poetul-om trăiește teluric atâta timp cât este însoțit de taina
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/St_lucian_muresanu_cronica_semnele_timp_elisabeta_iosif_1330080043.html [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
poet-om și și-a revărsat erudiția imaginativă spre cenușiul maturității, când durerea fizică îi măcina trupul dezgolind dorul de o lume pe care numai el o putea vedea și urmări în evoluția ei decadentă. Această evoluție își trăia planul existențial de când păcatul adamic a pus stăpânire pe pornirile necontrolate sau sugestiv mimate ale entității-om. Decadența este repetitivă, la fiecare generație se nasc renghiuri umane dezinvolte, tulburate de situații, complex, care, dacă societatea este nepregătită să stopeze, cât de cât
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
amor ... (În grădină), dezmorțind speranța supusă salvării prin iubire totul se pierde în așteptarea sfârșitului, de care literatul are o cunoaștere însă nu temei: Și frunzele cad ca un sinistru semn, totul purtându-ne în străfunzimi coborâtoare în răbdarea păcatului existențial. El este: ... solitarul pustiilor piețe / Cu jocuri de umbră ce dau nebunie ... (Pălind) cel ce încă bântuie teluricul și asistă neputincios la jocul macabru al umbrelor misterioase care au început să pună stăpânire pe Pământul aflat în agonie. Damnat să
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
de mangal, / Negru profund, noian de negru ... (Negru) supun fiindul unui chin psihic derutant. Imaginile terifiante, pe care Bacovia le traversează din subconștient în conștient, ne fac să urmărim o viziune a poetului referitoare la ceea ce înseamnă starea de fapt existențială a egoului, care se cere eliberat de umbrele întunericului. Entitatea-om nu are puterea detașării de real însă poetul-om desăvârșește întunericul prin fascicul vizionar și urmărește tăcut, încă din viața celor neîntâmplate, cursul timpului viitor. Inițiat prin suferință și
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
cel singur). Dacă vom urmări în profunzime sensul acestor două versuri, vom constata că după verbul adormind poetul folosește, nu întâmplător, numeralul o dată și nicidecum adverbul de timp odată, ca sens edificator al unei singure morți în care apare trinitatea existențială a unor pronume temeinic uzitate de toți vorbitori, indiferent de situația sau profesia pe care o au, sunt trei pronume care identifică viața și rezultatul ei, fără acestea omenirea ar fi fost inexistentă. Ultimul vers este cel al conștientizării ciclului
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
pentru că, în cazul prieteniei adevărate, practic, tu nu mai exiști, adică ești celălalt, devii o jertfă vie pentru prietenul tău, încercând să trăiești viața acestuia. Putem face o asemănare cu legătura dintre mamă și prunc prin cordonul ombilical, o legătură existențială fără de care nu pot exista. Reporterul: Poate exista prietenie adevărată în afara credinței creștine, fără Mântuitorul Hristos? Părintele: Nicidecum. Există ceva care tine de veșnicie și anume, nevoia de a iubi și de a fi iubit. Fără iubire nu se poate
PĂRINTE, CE ÎNSEAMNĂ PRIETENIA ADEVĂRATĂ? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1442057156.html [Corola-blog/BlogPost/378168_a_379497]
-
mare nevoie și crede că nu-l mai poate ajuta nimeni. ● Pe Dumnezeu nu-l putem gasi prin credință atâta timp cât îl considerăm doar un obiect sau subiect de cercetare, una din curiozitățile cunoașterii intelectuale, un răspuns abstract la întrebările noastre existențiale. Dumnezeu este semnul, sensul și direcția înspre care trebuie să purcedem. De-abia după ce trecem prin pustie, urcăm pe piscul muntelui, începe să se străvadă în depărtare pământul făgăduințelor, rostul și finalitatea credinței. ● Tatăl ceresc este un părinte răbdător cu
TEOLOGUMENA – DESPRE CREDINTA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1463778069.html [Corola-blog/BlogPost/385158_a_386487]
-
am simțit ca la un mare bal / la care am venit de cînd m-am născut / pluteam amîndoi în pas de cadril / pe scena cu decorul știut”. Poezia lui Dorel Sibii vibrează asemenea poetului pe „aripi” deschise într-un „zbor” existențial și metafizic, în aceeași măsură, în care „strigătul” din „umbră” dorindu-și ecou în „lumină”, pentru a întâlni „revelația”, fie și în „amurg”. Pe întreg parcursul „cadrilului” terestru, în tangajul umbrelor și luminilor, al florilor și vrejurilor, poetul se simte
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1444386933.html [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
și de a urca spre Soarele Dreptății, spre Răsăritul cel de Sus, Care este Iisus Hristos. Prin urmare, lucrarea în sine este un complex, un tot grăitor, alcătuită dintr-un șir întreg de evenimente, fapte, momente cruciale, de-a dreptul existențiale și determinante pentru eroii cărții, care, deși s-a urmărit acest lucru, nu au fost niciodată victime, ci întotdeauna vor fi consemnați (alături de ceilalți), de către posteritatea ce trebuie să fie cât mai obiectivă, drept eroii credinței, purtătorii Duhului Celui Dumnezeiesc
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/Recenzie_sa_nu_ne_razbun_stelian_gombos_1395299500.html [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
plan artistic, e surprins de Maria Pongrácz cu multă știință a analizelor de adâncime. Textele sunt populate de inși ciudați, fantomatici, atinși de tare cronicizate, de regrete, de răni ce nu se mai vindecă. Ei trăiesc, concomitent, în două planuri existențiale: cel real, pe care nu-l pot asimila, și cel ireal, al fantasmelor și închipuirii, unde se refugiază. Tânăra visătoare (Moara de ceață), văduva dominată de spaime (Mielu’ e la mijloc), femeia trecută de tinerețe și urmărită de obsesii erotice
OLIMPIA BERCA, PROZA DESTINELOR EŞUATE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Olimpia_berca_1399712294.html [Corola-blog/BlogPost/350695_a_352024]
-
dreaptă în sosul alienant propus mulțimii de către diverși filozofarzi teribili din orice veac anost, a nu mai fi în stare să citești înlăuntrul fenomenelor și dincolo de ele cu bucuria descoperirii unor noi conținuturi necesare firii, a accepta cu necârtire malignul existențial și rana pe care acesta ți-o sapă în carne fără ca să ai posibilitatea de a elimina nedreptatea făcută, a privi monstrul diavolesc în ochi și a-l lăsa volițional să-ți zgârie la nesfârșit fața ori să-ți spurce
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1435833134.html [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
cu tine. Apoi, se duce de unde a venit. Rămâi buimac o vreme și încă o vreme, apoi te liniștești, câte puțin și o iei de la capăt. Ce vrea? Ce urmărește? Nu știi. Te chinuie și atât. Până devine o stare existențiala. O, dacă ai putea cel puțin să te aperi! Dar nu, e cu mult mai puternică, măi distrugătoare. De obicei, vine duminică sau în zilele de sărbătoare. Ori chiar de ziua ta. Atunci ești cu totul a ei, te apasă
DUMNEAEI, DEPRESIA... de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Reflectii_si_sentimente_cezarina_adam_cezarina_adamescu_1334428654.html [Corola-blog/BlogPost/348324_a_349653]
-
pentru oamenii care le execută și uneori dramatice și păguboase, dacă deraiază vagoanele sau se răstoarnă tirurile care le transportă. Astfel de evenimente au șanse minime de a deveni opere literare, cel mult niște eseuri cu reflecții despre rostul lor existențial în activitatea umană și destinele acestor ființe. Însă, în acest roman cu subiect aparent banal, caii încărcați în vagon...vorbesc. Bineînțeles, pe limba lor, tradusă de iubirea și talentul doctorului Chirtoc în limba română. Simțind unde călătoresc și că drumul
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1428423826.html [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
ființei. „nu mai era lumină în zorii acelei zile” când cea mai îndrăgită ființă era „înghițită” de apele primordiale și era trecută Styxul, lăsându-l pe cel ce a „crezut „ în veșnicia clipei singur, pustiit, revoltat, prizonier între propriile „țărmuri” existențiale. Cuvintele poartă cu sine ceva nedeslușit, ca o lumină pală, asemenea stelelor ce și-au pierdut strălucirea. Tensiunea lirică răscolitoare, strările sufletești tensionate transmise pe calea sugestiei își caută rezolvarea în poem. Destinele noastre, topite în curgerea și veșnica transformare
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Exegeza_ea_tot_ea_absolut_valentina_becart_1374516088.html [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
și a timpului. Îndărătul fiecărui cuvânt bine șlefuit, îndărătul estetismului poetic care conferă scrierii durabilitate și însuflețire, stă de veghe o pasăre neagră, un vis fragil destrămat de întunericul haotic ce poartă cu sine gustul amar al deșertăciunii. Senzația vidului existențial îi întreține poetului George Adrian Popescu starea de agonie, de ardere continuă. Dorul nestins de nemurire, nostalgiile celeste, atitudinile extatice sunt redate în tonuri blânde, gingașe, aducând un plus de rafinament în planul expresiei. Într-un limbaj aparent transparent, dar
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Exegeza_ea_tot_ea_absolut_valentina_becart_1374516088.html [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
cântările liturgice: „a pricepe mintea nu poate”. Și totuși! Învierea ne este dată în dar. După aducerea omului de la neființă la ființă, odată cu împodobirea lui cu chipul divin, Învierea Domnului este cel mai mare dar făcut omului în istoria sa existențială. Ea deschide porțile veșniciei și devine pod între viața pământească și cea a împărăției divine. Una dintre marile vești aduse de Înviere este aceea că deși am căzut de la fața lui Dumnezeu, Părintele ceresc nu ne-a dezmoștenit, nici nu
Învierea Domnului şi apartenenţa noastră by http://uzp.org.ro/invierea-domnului-si-apartenenta-noastra/ [Corola-blog/BlogPost/92528_a_93820]
-
de va muri, viu va fi”(Ioan 11, 25) ne asigură Mântuitorul cu făgăduință. Suntem chemați, deci, să ne centrăm viața pe Învierea Domnului, să trăim cu fața spre Înviere, înaintând spre ea încredințați fiind că astfel ne împlinim menirea existențială autentică. Așadar, cu credința înnoită de Învierea Domnului, așa mergem spre Împărăție, lăudând pe Dumnezeu și îndemnându-i și pe alții să ni se alăture, după cum glăsuiește cântarea canonului Învierii: „Veniți toți credincioșii să ne închinăm Sfintei Învieri a lui
Învierea Domnului şi apartenenţa noastră by http://uzp.org.ro/invierea-domnului-si-apartenenta-noastra/ [Corola-blog/BlogPost/92528_a_93820]