195 matches
-
gaze și bucăți solide de diferite roci. Globul terestru are mai multe straturi. Profunzimea fiecărui strat geologic este determinată de greutatea specifică a rocilor componente. Astfel în centru (miezul Terrei) se găsesc cele mai grele elemente care, prin procese fizico-chimice exoterme, ajung la temperaturi foarte ridicate (mii de grade Celsius), fapt ce determină topirea rocilor cu formare de gaze. Acest fenomen cauzează presiuni deosebit de mari, gazele cautând sa străpungă straturile de la suprafața Pământului. Rocile vecine magmei suferă procese de transformare, fiind
Vulcan () [Corola-website/Science/303849_a_305178]
-
potasiului cu oxigenul generează superoxidul de potasiu, KO. La fel ca și alte metale alcaline, potasiul reacționează violent cu apa, producând hidrogen. Reacția este mult mai violentă decât cea a litiului sau a sodiului cu apa și este suficient de exotermă pentru a cauza aprinderea hidrogenului rezultat. Deoarece potasiul reacționează rapid chiar și cu urme de apă, și produșii săi de reacție sunt nonvolatili, este folosit uneori singur sau cu NaK (un aliaj cu sodiul care este lichid la temperatura camerei
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
obicei se cuplează înaintea reformerului o unitate de rafinare . În urma acestei reacții incomplete puternic endoterme rezultă gazul de sinteză cu o cantitate mare de monoxid de carbon. În consecință este nevoie de o nouă fază în urma căreia printr-o reacție exotermă dintre moleculele de oxid de carbon și apă rezultă bioxid de carbon și hidrogen. Reacția are loc în prezența unui catalizator de oxid de fier. Pentru a obține hidrogen cât mai pur posibil este nevoie de îndepărtarea resturilor de CO
Fabricarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307810_a_309139]
-
carbon. Eliminarea resturilor de CO se produce printr-un process : Industrial conținutul de CO se poate reduce prin spălare cu metan lichid. Această tehnologie este deja bine pusă la punct. Aici hidrogenul din gazul metan sau păcură, printr-un proces exoterm va fi înlocuit cu oxigen. De cele mai multe ori se adaugă și apă pentru a stăpâni atât temperaturile foarte înalte cât și echilibrul Boudouard dintre CO2 și CO, astfel încât la urma urmei se poate vorbi de un process de reformare autoterm
Fabricarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307810_a_309139]
-
pentru acidul sulfuric cristalizat. Densitatea acidului sulfuric crește odată cu concentrația și atinge o valoare maximă la valoarea de 98,3 % masice; din acest punct, chiar dacă și concentrația crește, greutatea specifică scade. <br> Reacția de hidratare a acidului sulfuric este puternic exotermă. Dacă se adaugă apă acidului, acesta poate începe să fiarbă, stropind persoanele din jur. Întotdeauna se adaugă acid în apă și NU invers. De notat că această problemă se datorează parțial și densităților relative ale celor două lichide. Apa este
Acid sulfuric () [Corola-website/Science/307331_a_308660]
-
dehidrator și este folosit la prepararea fructelor uscate. În atmosferă, combinat cu alți compuși chimici, produce ploaia acidă. Acidul sulfuric concentrat absoarbe din aerul umed până la de 15 ori greutatea de apă. Reacția de hidratare a acidului sulfuric este foarte exotermă; datorită capacității calorice mari a apei și datorită valorii aproape duble a greutății specifice a acidului sulfuric concentrat față de apă, amestecarea acidului sulfuric cu apă se face întotdeauna prin introducerea acidului în apă și nu invers.. Deoarece reacția este într-
Acid sulfuric () [Corola-website/Science/307331_a_308660]
-
este un amestec de substanțe (comburant și carburant) capabil de reacții chimice puternic exoterme, utilizat în motoarele de rachetă cu destinație militară și civilă. Energia potențială chimică este transformată în căldură în camera de combustie de unde produsele de ardere (propulsantul), se destind și se accelerează în ajutajul reactiv asigurând forța de tracțiune a motorului
Propergol () [Corola-website/Science/335725_a_337054]
-
elementar în prezență de azotat de sodiu în mediu alcalin: O metodă alternativă de producere a sării este prin tratarea carburii de wolfram cu un amestec de azotat de sodiu și hidroxid de sodiu, însă aceasta este o reacție extrem de exotermă:
Wolframat de sodiu () [Corola-website/Science/336814_a_338143]
-
unei substanțe fluide (numite "adsorbat") pe suprafața unui corp lichid sau solid ("adsorbant"). Datorită grosimii sale mici, această suprafață (numită "strat superficial") poate fi considerată omogenă și având proprietăți specifice, diferite de cele ale fazelor separate. Adsorbția este în general exotermă, fiind influențată de natura, concentrația și mărimea suprafeței de contact a celor două faze; de asemenea, crește cu mărirea presiunii și cu scăderea temperaturii. Procesul invers poartă numele de desorbție. Se deosebesc patru tipuri de adsorbții după natura corpului adsorbant
Adsorbție () [Corola-website/Science/318656_a_319985]
-
a sau combustia este o reacție chimică exotermă între un combustibil și un oxidant, însoțită de degajare de căldură și, uneori și de lumină (flacără). În marea majoritate a arderilor din tehnică oxidantul este oxigenul din aer. În acest caz reacția de ardere se produce prin intermediul radicalilor reactivi
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
O flacără este partea vizibilă, luminoasă a unui foc. Ea ia naștere în urma unei reacții puternic exoterme (de exemplu de ardere) care are loc într-un spațiu relativ mic. Deși unele lucrări consideră flacăra formată din gaze ionizate sub formă de plasmă, alte surse o consideră, datorită temperaturilor nu prea mari, care produc o ionizare redusă, doar
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
o masă liberă de gaze fierbinți. Când, de exemplu o brichetă este apropiată de o lumânare, căldura flăcării brichetei face ca moleculele de parafină să se vaporizeze. În această stare ele pot reacționa cu moleculele de oxigen din aer, reacție exotermă care produce suficientă căldură pentru a vaporiza alte molecule de combustibil, ducînd la autoîntreținerea flăcării. Diferitele temperaturi și concentrații de combustibil și oxigen din flacără duc la formarea a numeroși produși de reacție incompletă și radicali, care reacționează unii cu
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
alte surse de aprindere (expresia de risc R 2); (ii) o substanță pirotehnică este o substanță (sau un amestec de substanțe) creată pentru a produce căldură, lumină, sunet, gaz sau fum sau o combinație a acestor efecte prin reacții chimice exoterme nedetonante întreținute sau (iii) un exploziv sau o substanță sau un preparat pirotehnice conținute de anumite obiecte; (b) o substanță sau un preparat care creează un risc înalt de explozie prin șoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere (expresia
jrc3039as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88195_a_88982]
-
etilic. Inflamabile substanțele și preparatele lichide cu un punct de aprindere scăzut; pot să se aprindă sub acțiunea unei surse de energie (flacără, scânteie etc.) Exemple: white-spirit. Explozive: substanțele și preparatele solide, lichide, păstoase sau gelatinoase, care pot să reacționeze exoterm în absența oxigenului din atmosferă, producând imediat emisii de gaze, și care, în condiții de probă determinate, detonează, produc o deflagrație rapidă sau sub efectul căldurii explodează când sunt parțial închise; pot exploda fie în prezența unei flăcări, fie prin
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
efectul căldurii explodează când sunt parțial închise; pot exploda fie în prezența unei flăcări, fie prin lovire sau frecare. Exemple: nitroglicerină. Oxidante: substanțele și preparatele care în contact cu alte substanțe, în special cu cele inflamabile, prezintă o reacție puternic exotermă; pot elibera oxigen, putând provoca sau întreține arderea substanțelor corozive. Exemple: clorați, acid azotic peste 70 %, peroxizi. Periculoase pentru mediul înconjurător Periculos pentru mediul înconjurător substanțele și preparatele care, introduse în mediul înconjurător, ar putea prezenta sau prezintă un risc
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
Dintre catalizatorii încercați SO2, s-a dovedit cel mai eficient. Astfel, o soluție disulfitică cu baza calciu (54% substanță uscatăă ce conține 1% SO2 reacționează rapid la un pH = 2 cu o soluție de H2O2 35% printr-o reacție puternic exotermă, transformându se într-un gel insolubil. Timpul de reacție este mai mic de un minut și depinde de sursa și compoziția soluției disulfitice. La valori mai mari ale pH-ului reacția durează câteva minute și creșterea temperaturii peste 70 0C
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
temperatura și timpul de presare nu influențează major proprietățile mecanice ale PAL-ului. Astfel, proprietăți similare au fost obținute când temperatura de presare a variat între 80 și 200 0C, iar timpul între 2 și 6 minute, lucru datorat reacțiilor exoterme puternice. La o temperatură de presare de 100 0C sau 120 0C temperatura în miez crește foarte repede atingând un maximum de 130 0C după un minut, apoi scade lent în 5 minute la 105 0C (figura 36Ă. Adeziv convențional
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
mare de 20 mm la un timp de presare scurt. Prin metoda Nimz se obține un PAL de interior cu caracteristici similare cu ale PAL-ului convențional și care prezintă în plus o serie de avantaje: Omogenitate crescută datorită reacției exoterme; Obținerea de plăci cu grosime mare la un timp scurt de presare; Absența emisiei de aldehidă formică; Costul este mai mic datorită utilizării soluțiilor disulfitice ieftine și în general depinde de cantitatea de peroxid de hidrogen folosită. Metoda Phillippon Rezistența
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
loc se produce cu degajare sau absorbție de căldură. Ca urmare, apare o diferență de temperatură între cele două probe, ceea ce va determina o deviere față de linia de zero, permițând astfel să se constate natura procesului termic care se produce: exoterm (+) sau endoterm (-) APLICAȚIILE ANALIZEI TERMODIFERENȚIALE Tehnica “fingerprinting” furnizează informații referitoare la reacții chimice, transformări de fază, modificări structurale ce se pot petrece pe parcursul încălzirii sau răcirii unei probe, cu scopul identificării acesteia. Ex. - teofilina Corelând datele furnizate de cele trei
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
este acela că, atunci când proba suferă o transformare fizică cum ar fi transformările de fază, mai mult (sau mai puțin), căldura va trebui să treacă prin probă, apoi să fie menținută la aceiași temperatură ca martorul. În funcție de proces, endoterm sau exoterm, o cantitate de căldură mai mare sau mai mică trece prin probă. Dacă o probă solidă se topește într-un lichid, va necesita o cantitate mai mare de căldură pentru a crește temperatura la același nivel cu cea a martorului
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
mare de căldură pentru a crește temperatura la același nivel cu cea a martorului. Aceasta se datorează absorbției căldurii de către probă, ceea se petrece în tranziția de fază endotermă din solid în lichid. De altfel, când proba suferă un proces exoterm (cristalizare) este necesară o cantitate de căldură mai mică pentru a crește temperatura probei. PROCEDEE DSC prin flux de căldură, flux energetic, flux termic (Heat Flux DSC) DSC prin compensarea energiei (Power Compensated DSC) DSC prin flux termic (Heat Flux
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
de mare de apă înmagazinează cantități mari de căldură, pe care, datorită conductibilității termice mici, o cedează greu. Apa, încălzindu-se și răcindu-se greu, joacă un rol însemnat în reglarea climei uscatului. Majoritatea reacțiilor chimice din organism sunt 20 exoterme. Având o bună conductibilitate termică în raport cu partea solidă a țesutului, ea are rolul de a împiedica stocarea acestei călduri, care ar duce la temperaturi mai mari de 450C, reglând, astfel, temperatura organismului. Gheața, datorită conductibilității termice scăzute, este folosită de
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
ziua 21! Reamintim: a) NU se provoacă vărsături (risc de reexpunere a mucoasei digestive la toxic și aspirație bronhopulmonară). b) NU se face lavaj gastric (risc de perforații)! c) NU se administrează acizi sau baze În scop de neutralizare! (reacție exotermă). d) NU se administrează cărbune! (adsorbție redusă a corozivelor, În plus interferă cu rezultatul endoscopiei). Bibliografie: 1) Andreoni B., Farina ML, Diffi R., Crosta C.: Esophageal perforation and caustic injury: Emergency management of caustic ingestion. Dis Esophagus 1997; 10: 95
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
cea tipică unui elastomer (cauciuc), concomitent cu o creștere a capacității calorice specifice. Temperatura de tranziție vitroasă este utilă la caracterizarea materialelor polimerice, furnizând informații referitoare la cristalinitate, conținutul de plastifiant, tratamente termice anterioare, etc. Polimerii amorfi prezintă o cristalizare exotermă, care poate fi analizată din punct de vedere cinetic în vederea stabilirii tratamentului termic necesar obținerii proprietăților dorite ale materialului. Topirea endotermă este o măsură a cristalinității, parametru care influențează în mod hotărâtor proprietățile mecanice ale polimerului. Temperatura la care începe
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
poate fi analizată din punct de vedere cinetic în vederea stabilirii tratamentului termic necesar obținerii proprietăților dorite ale materialului. Topirea endotermă este o măsură a cristalinității, parametru care influențează în mod hotărâtor proprietățile mecanice ale polimerului. Temperatura la care începe descompunerea exotermă într-o atmosferă oxidantă este utilizată pentru studiul stabilității la oxidare în prezența/lipsa unor stabilizatori specifici. De asemenea, anumite valori ale temperaturii la care apar peak-uri pot fi folosite pentru identificarea componenților unei soluții, iar mărimea peak la determinări
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]