145 matches
-
ideologie din care care nu lipsea un anume naționalism, se adaptau parcă mult mai greu. Sigur, între timp, unii dintre ei au reușit să se adapteze, să se schimbe. Dar cei plecați în anii '80 erau al treilea strat al expatriaților, iar nouă, celor două "serii" dinainte, cum spuneam, nu ne plăceau prea mult. Singura dată când am văzut aceste trei categorii colaborând a fost în zilele din decembrie '89: manifestând în fața Ambasadei României din Washington, care era închisă ermetic și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
a ei, diferind de alți români, după cum oltenii diferă de dobrogeni sau de mai știu eu cine. Asistăm la apariția unei subramuri într-o categorie socio-etnică mai extinsă". Ăsta ar fi modul normal, după mine, de a gândi lucrurile. Unii expatriați au hotărât și au făcut tot posibilul spre a deveni francezi, germani, americani, mai știu eu ce. Dar mai există și un număr destul de mărișor care se mulțumesc să spună: Noi suntem românii din străinătate și deci suntem o provincie
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
o clipă. Este interesant că România, am eu impresia, se deosebește în această privință de un număr de alte țări est-europene. De exemplu, Cehia, Bulgaria, Serbia, Lituania, poate că și Polonia, sunt numai câteva din exemplele, în care figuri de expatriați fie oameni politici, fie de afaceri etc. au fost integrați de-a dreptul în guvern, la niveluri foarte înalte; și au fost acceptați. S. A.: Da, până la nivel de prim-ministru și președinte. La fel, în lumea culturală. O anecdotă grăitoare
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
să punem la dispoziție abecedare, cărți de lectură, manuale copiilor maghiari din străinătate". Ăștia erau copiii celor fugiți peste hotare, dar autoritățile își puneau problema că oamenii ăștia trebuie să fie ajutați. În România nu s-ar fi pomenit așa ceva, expatriații erau niște criminali transfugi care trebuiau să fie înjunghiați, ce să le aduci manuale și abecedare pentru copiii lor! S. A.: Exact. Deci această antipatie structurală a statului național-comunist s-a infiltrat și în mintea cetățenilor obișnuiți, chiar în mintea multora
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
sau remigranților în lumea politică, l-aș da și pe acela al remigranților din lumea culturală, primiți în general prost chiar și cei care s-au întors fără să afișeze superiorități mai mult sau mai puțin imaginare. Au fost și expatriați care așteptau un adevărat cult al personalității. (Cultul personalității fiind acceptat de unii, cu o condiție: să fie personalitatea lor...). De ambele părți au fost excese, dar nu despre asta vorbim. Vorbim despre o tendință generală. Uneori îmi spuneam că
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
discern semnale asemănătoare s-a blocat cumva de la început, în parte datorită constituirii rapide a unui anturaj prezidențial destul de închis din care lipseau mai multe tipuri de expertiză și experiență utile bunei cârmuiri. M-am așteptat atunci la numirea unor expatriați în funcții-cheie de consiliere. Unii au fost contactați și au refuzat, e foarte adevărat, dar poate trebuia insistat. Cel care a acceptat, Sorin Alexandrescu, nu putea constitui o masă critică. Eu am detectat o anumită suficiență în privința asta, poate fiindcă
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Mărturiile, declarațiile, povestirile și reportajele care ajung În țară completează paginile istoriei contemporane ale românilor. Fără a face o prezentare a comunităților din fiecare țară de adopție, ne limităm la mărturii izolate semnificative pentru starea de spirit În rândul celor expatriați. În Germania după evaluări neoficiale trăiesc cca 200.000 vorbitori de limbă română, aflați cu precădere În sudul țării, la Freiburg, Munchen, Offenbach. Prof. Viorel Roman consilier academic la Bremen mărturisește cu regret o particularitate a unor conaționali. Deoarece permisul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a accede În Comunitatea Europeană este necesară apropierea Bisericii Ortodoxe Române de Sfântul Scaun de la Roma. La Viena se află un frumos locaș de Închinăciune vizitat și sprijinit de Patriarhia de la București. Italia numără În prezent cam tot 200.000 expatriați iar dacă se adaogă și exilații din Basarabia cifra este mult mai mare. Maria Vittoria Ionutas-Pușcașu, veterană a rezidenților români În Italia, prin organizația pe care o conduce, Încurajează importuri În Italia, stimulează Întâlniri Între agenți economici pentru constituirea de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
of the Floating World/Un artist al lumii plutitoare (1986) -, prozatorul (considerat un reprezentant important al melanjului cultural între postmodernism și postcolonialism, ivit în Marea Britanie spre sfîrșitul veacului trecut) pare preocupat de alienarea individului postbelic (aflat fie în postura de expatriat izolat și marginalizat în civilizația de adopție, fie în aceea de inadaptat social, eșuat în compromisuri sau erori) și creionează, ca atare, destine fragile, de eroi "culpabili" în mod tragic conform vechii sugestii aristotelice. În penultimele volume de ficțiune (Ishiguro
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
din limba engleză de Antoaneta Ralian. Colecția Biblioteca Polirom. Seria de autor Henry Miller. Iași: Polirom, 2010. Henry Miller. Nexus. Traducere din limba engleză de Antoaneta Ralian. Colecția Biblioteca Polirom. Seria de autor Henry Miller. Iași: Polirom, 2010. Fantasmele unui expatriat Recent reeditatul (la Polirom) roman Primăvara neagră/Black Spring, în seria de autor Henry Miller, nu poate fi înțeles decît în contextul istoric și cultural în care a fost scris. Miller redactează textul, se pare, între cele două capodopere pariziene
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Tropicul Capricornului (1962) și Primăvara neagră (1963). Și în acest caz însă, se poate bănui o eroare de "dinamică" editorială și nu, neaparat, o nouă "ordine" preferențială a scriitorului. Primăvara ... se așează "menatalist", să spunem între cele două Tropice ..., investigînd un expatriat de acum stabil și echilibrat la mijloc de drum, "expatriat" ce a depășit, deopotrivă, resentimentele abandonului civilizației materne și șocul cultural al integrării în universul de adopție. Primăvara... descrie "fantasmele" celui care își trăiește propria libertate ca pe un "delir
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Ce este un autor? 132 Liberalul radical. Un prototip 139 Triunghiuri amoroase 144 Puțină istorie englezească 151 O Americă a suburbiilor 157 Un (anti)erou american 163 Ragtime muzica ficțiunii 170 Lungul drum al nopții către zi 176 Fantasmele unui expatriat 182 Une génération perdue 187 Învățăturile unui curs american sau cum am descoperit un mare scriitor 192 Literatura "texistenței" 199 Istorii secrete. De la Procopiu din Cezareea la Donna din Mississippi 205 Postmodernismul american: generația următoare 212 Misterele suburbiilor. O poveste
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
adusesem în bagaje, Malraux aparținea adolescenței mele. Aveam natural și surprize"204, notează autoarea, invocând seria de lecturi cotidiene. Pornind de la triada Evei Behring, Nicoleta Sălcudeanu realizează "o împărțire funcțională pe trei tipologii de exilați" pe care le denumește "ExPatrioții, Expatriații și Ex-patrioții"205. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca aparțin primei categorii, alături de Goma, Țepeneag, Petru Dumitriu, Vintilă Horia. Exilul nu provoacă Monicăi Lovinescu o schimbare de perspectivă asupra literaturii, cel mai prolific domeniu de activitate al existenței sale. Adaptarea la
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
condamnă la dreapta ceea ce aplaudă la stânga, cecitatea autoprogramată a socialiștilor[...]; 3) "prudența excesivă" a politicii de la vârful Radio Free Europe"275. La acestea, adăugăm natura cameleonică a unor exilați, imaginea din ce în ce mai sumbră a României, dificultatea procesului de integrare a noilor expatriați. Există, desigur și momente de bucurie: mici victorii în lupta cu politica oficială, momente de rezistență culturală, întâlniri și mese rotunde, viața în afara tranșeelor. La apa Vavilonului este o galerie de personaje, o descriere a exilului pe generații din care
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
emoții“ al personajului Radu, expert în fizica atomică, obligat să dea un test poligrafic pentru ocuparea unui post de paznic la un magazin. Norocul îi surâde, totuși, profesional, dar happy end-ul nu elimina imaginea captivității într-un climat artificial. Expatriații din cartea lui Carmen Firan sunt, evident, ființe cu „sertare“ psihologice și mentalitare fabricate în țara de origine și aduse pe tărâmul mirabil al Americii, The Wonderland. Astfel, unii și-au păstrat superstițiile și visele (Copacul emigrației și prezentul continuu
The American Dream și alte zboruri by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5347_a_6672]
-
povestea din Dezordinea preventivă. Revelațiile lui Mathieu sunt cele ale omului baricadat în sistem care rezistă mainstreamului până la un punct. De aici încolo ori cedează, ori se revoltă. Pare un viitor Winston Smith. Însă Matei Vișniec plusează. Mathieu este un expatriat cu rădăcini românești, are o relație embrionară cu mama și una neclar-oedipică față de tată. Mai mult, el trăiește experiența provincialului ajuns la Paris și are revelația stabilirii într-un oraș muzeu. Așadar o sumă de exfolieri simbolice, o marcă înregistrată
Noua soteriologie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4733_a_6058]
-
bucuriei prezente și a suferinței viitoare. Insh’Allah.” Indiferent cât va trăi, J.M. Coetzee va rămâne până la sfârșit prizonierul acelorași obsesii care bântuie, motivează și potențează opera lui și, într-un registru diferit, a compatrioatei lui Nadine Gordimer, cei doi expatriați din Africa de Sud - țară și tânără și relativ mică, fără contribuții notabile la istoria culturii - care au primit Premiul Nobel pentru literatură. Amândoi au fost revoltați și umiliți peste poate de propria lor condiție de membri ai castei împilatorilor. „Generația sud-africanilor
Coetzee ca „J. C.” by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6567_a_7892]
-
și a-i împiedica să intre în țară sau în orice alt stat din cadrul Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG), potrivit unui oficial guvernamental kuwaitian. "Centrele de sănătate desfășoară verificări medicale de rutină pentru a evalua starea de sănătate a expatriaților atunci când aceștia vin în țările CCG. Totuși, noi vom adopta măsuri stricte care ne vor ajuta să depistăm homosexualii, cărora le va fi interzisă intrarea în Kuwait sau în orice altă țară membră CCG", a declarat Yousouf Mindkar pentru cotidianul
Testul de homosexual, la intrarea în țară by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/55298_a_56623]
-
fericiților câștigători mult râvnita viză americană, Radu Pavel Gheo rămâne cu privirea întoarsă și ațintită spre patria de care, formal, se despărțise. Faptul că scrisorile din sumar au fost publicate, inițial, în "Timpul" și în alte publicații românești la care expatriatul continua să colaboreze nu e lipsit de importanță. America lui Radu Pavel Gheo e una "serială", descoperită și comunicată fragmentar, prin imagini (uneori contradictorii) fixate succesiv pe retina unui est-european care vrea să observe și să-și clarifice cât mai
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
care scriitorul se confesează despre literatura sa și despre relația sa cu lumea. Privirea pe care autorul trilogiei „Orbitor” o îndreaptă asupra vremurilor și asupra celor din jur este foarte severă. Iată câteva dintre mărturisirile sale: „Mă consider deja un expatriat. Am fost eliminat din viața publică de la noi cu o brutalitate securistică și nu mi-a luat nimeni apărarea. Cei din lumea literară m-au tratat la fel. Am înțeles, în fine, că nu însemn nimic pentru nimeni în România
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3498_a_4823]
-
Z. Ornea Am cu dl Virgil Nemoianu relații de stimă colegială. Nimic mai mult dar nici mai puțin. Prin 1977, pe cînd statutul d-sale de expatriat nu se definitivase, mi-a făcut onoarea de a mă invita în SUA, unde era lector de literatură română, la o reuniune științifică, acolo, cu prilejul aniversării din 1877, asigurîndu-mă că universitatea unde funcționa îmi plătește toate cheltuielile de deplasare
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
o cincime din populația activă trăiește în străinătate, potrivit Daily Mail, care adaugă că economiștii estimează că românii vor atinge standardele de viață din țări cum este Marea Britanie abia în 20 de ani. Conform statisticilor oficiale, în ultimii zece ani expatriații români au trimis în țară circa 90 de miliarde de lire, iar un angajat mediu român economisește circa 100.000 de lire înainte de a se întoarce în țară.
Românii din Marea Britanie au trimis în ţară aproape 500.000 de lire zilnic () [Corola-journal/Journalistic/26131_a_27456]
-
fete, petrece fericit la câteva sute de metri de colonia 14 unde Nadejda nu mai nutrește, cu siguranta, nici cea mai mica nădejde că marele actor va interveni la Puțin în favoarea eliberării ei. Și mai sigur este ca, de fapt, expatriatului, din cauza impozitelor din țară lui, nici nu-i pasă.
Depardieu și Pussy Riot () [Corola-journal/Journalistic/3407_a_4732]
-
Cronicar O fatalitate? Ca reacție la interviul acordat de Mircea Cărtărescu revistei 22 la începutul acestei veri, interviu în care scriitorul se considera un expatriat, Marta Petreu scrie în numărul 7 al revistei APOSTROF un editorial intitulat Urâte vremuri. Răzbat din textul acesta, care descrie viața publică românească, mâhnirea, exasperarea, mânia chiar, toate de înțeles: „Spus pe șleau, la noi, cei care ies în evidență
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3340_a_4665]
-
ClujNapoca, prin distinsul cărturar și militant Vasile Iuga de Săliște, readuce în spațiul carpatic știri despre frații îndepărtați de pe continentul american. Nu este vorba de o prezentare jurnalistică, ci de adevărate eseuri socio-istorice, care dezvăluie imaginea reală a miilor de expatriați de după decembrie 1989, dar și de mai înainte, cauzele strămutărilor fiind asemănătoare. Este marele merit al patriotului Vasile Iuga că a prilejuit unor scriitori și critici literari să se documenteze la fața locului despre un fenomen demografic și etnic de
Curierul „Ginta latină” by V. B. () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2342]